Page 93 - Drumul_socialismului_1969_03

Vîzîfa tovarăşului
PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

Nicolae Ceauşescu

în Turcia

ISTANBUL — Trimişii spe­ te cu drapelele de slat ale Ro­ împodobite cu nestemate ale
ciali Agerprec, Ion Badea şi Al. mâniei şi Turciei au salutat ca diverşilor sultani ai Imperiului
Cîmpeanu, transmit : Dimineaţa pe un prieten apropiat pe pre­ otoman
celei dc-a patra zile a vizitei şedintele Consiliului de Slat al In continuarea vizitei, oaspe­
oficiale pe care o face în Tur­ României. Muncitori de la şan­ ţii români s-au oprit la cele­
cia preşedintele Consiliului de tierele din împrejurimi, comer­ brul monument al artei bizan­
Stat al României, N ic o la c cianţi, gospodine, studenţi şi tine „Sînla Sofia", una dintre
Ceauşescu, împreună cu soţia, şcolari, toate categoriile de lo­ cele mal vestite capodopere
a fost consacrată cunoaşterii cuitori ai oraşului Istanbul flu­ arhitectonice din lume, datînd
f l MIJI HI Ut. 4427 - VIH ESI 2B martie 1969 — 4 MC. 30 JJIII - IDRESI REDICŢIEI: Im. sir. Dr. Peltü Croza Hr. 33 - Tal. 1273. 2317. 8317 ^ unor comori de artă şi cultură turau batiste, aplaudau sau fă­ încă din secolul VI. Directorul
aflate In muzeele oraşului Is­ ceau semne prieteneşti la trece­ muzeului a dat oaspeţilor ample
tanbul şi vizitării unor renumi­ rea oaspeţilor români. explicaţii despre istoricul con­
te edificii arhitectonice din a- Vizitînd sălile Palatului-mu- struirii acestui monument şl
EFICIENTĂ MAXIMĂ Zile coastă străveche capitală, lea­ zeu Topkapi, oaspeţii români au semnificaţia sa în arhitectura
găn a numeroase civilizaţii.
bizantină, despre transformările
făcut cunoştinţă cu bogata co­
produse
pe care le-a cunoscut de-a lun­
lecţie de porţelanuri
de
Preşedintele Consiliului
Stat, împreună cu persoanele în cele mai renumite manufac­ gul vremurilor şi importanta sa
de vacanţă oficiale române şi însoţit de turi din Asia şi Europa ; au actuală ca monument cu valoa­
fost vizitate, dc asemenea, valo­
re Istorică şi educativă.
ministrul de Externe al Turciei,
INVESTIŢIILOR ÍN COOPERATI­ După un trimestru de cut prima vizită la Palatul-mu- roasa colecţie de obiecte de La sfîrşitul vizitei, preşedin­
Ihsan Sabri Caglayangil, a fă­
aur şi argint,
încrustate
cu
tele Nicolae Ceauşescu a mul­
gînduri şi căutări, elevii
beneficiază anim de va­ zeu Topkapî, vechea reşedinţă pietre preţioase, expoziţiile de ţumit directorului muzeului pen­
a sultanilor, monument arhitec­
canţa reconfortantă, care tonic de o rară frumuseţe. Dru­ costume de epocă, cuprinzînd tru explicaţiile date şi a elo­
va contribui la refacerea
VELE AGRICOLE polenţlalufui lor fizic şl mul parcurs pc arterele marelui vestminte ale sultanilor şi curte­ giat grija cu care este păstrat
nilor. Un interes deosebit pre­
oraş a constituit prilejul unor
acest valoros monument.
moral.
Prin grija Consiliului noi întîlniri cu populaţia Is- zintă, prin valoarea lor artisti­ Cortegiul oficial s-a îndrep­
municipal al Organizaţiei tanbulului, caro de iiecare dală că şi istorică numeroasele arme ta» apoi spre moscheea Sulta-
Unul din mijloacele eficien­ Exemple negative în legă­ neterminate, ca urmare a lip­ pionierilor Hunedoara îşi manifestă calda simpatie
te prin care statul nostru spri­ tură cu realizarea investiţiilor sei de preocupare din partea s-au luat o serie de mă­ şi sentimentele prieteneşti faţă de luptă şi dc paradă primite
jină cooperativele agricole de ne-au oferit, în anul trecut, consiliilor de conducere, la suri prin care să se asi­ de solii poporului român. Mii in dar sau capturate de sultani
producţie In vederea dezvoltă­ cooperativele agricole din O- CAP. Orâştioara de Sus, Ro­ gure acţiuni cît mai di­ şi mii de oameni aflaţi de-a de-a lungul secolelor Tot la (Continuare in pog. o 4-a)
rii lor economice este acorda­ răştioara de Sus şi Ocoliş, u­ mos, Vîlcele şi în alte unităţi. verse. clipe cît mal plă­ lungul bulevardelor împodobi­ Topkapi sînt expuse tronurile
rea de credite pe termen lung nităţi la care s-a schimbat în Cu toate că au fost utilizate cute elevilor. Nelipsitele
pentru lucrări de investiţii. alte scopuri destinaţia mate­ integral creditele planificote excursii pc trasee feri­
Nu^iăi în ultimii trei ani coo­ rialelor cumpărate pentru o­ pentru procurări de utilaje şi cit alese vor prilejui ce­
perativele agricole din judeţul biective de investiţii. Aceas­ maşini agricole, unele din ele lor peste 1 500 de elevi
nostru au beneficiat de peste ta este o dovadă că problema nu sînt întreţinute în mod co­ museţile patriei, cu via­ Hotărîrea Consiliului de Miniştri
contacte strinsc cu fru­
20 milioane lei credite desti­ utilizării cu chibzuinţă a cre­ respunzător, ceea ce duce la
nate realizării obiectivelor ditelor s-a privit cu multă u­ scăderea eficienţei fondurilor ţa şf obiceiurile poporu­
prevăzute la capitolul investi­ şurinţă şi lipsă de răspunde­ investite. Printre cauzele care lui nostru. Aceştia vor
ţii. O condiţie importantă ca­ re din partea consiliilor de conduc la astfel de rezultate pulea să cunoască pc viu
re s-a avut şi se are în vede­ conducere respective. Aceeaşi se înscriu şi neasigurarea u­ Lăcătuşul Victor Niţo de la realizări ale anilor socia­ privind generalizarea experimentării noului sistem
re la aprobarea şi acordarea apreciere se poate face şi în nor condiţii corespunzătoare U.R.U.M. Petroşani are o me­ lismului. atît în judeţul
creditelor, in scopul unei u- cazul C A P. Vaţa, Unirea şi de adâpostire, furajare şi în­ serie modestă, dar deosebit nostru cit şi în afara
lilizări cît mai judicioase a Nucşoara unde s-a dat altă grijire a animalelor, ceea ce de importantă. Montarea stil- lui. cum ar fl cele ri­
fondurilor, este eficienţa eco­ destinaţie construcţiilor după determină ca producţiile de pilor hidraulici, atit de nece­ dicate la Cluj. Timişoa­ de salarizare şi majorarea salariilor in între­
nomici a lucrărilor ce au fost recepţionate şi pu­ lapte să fie scăzute, iar pro­ sari în minele din Valea Jiu­ ra, Oradea, vor putea
Cooperativele agricole sînt se în funcţiune centul de mortalităţi, în spe­ lui, se execută aici. Orice admira platoşa de beton
sprijinite prin credite pe ter­ In anul trecut ponderea lu­ cial la ovine, să se menţină greşeală sau eroare la mon­ a barajului de la Cincîş. prinderile de industrie locală ale consiliilor populare
men lung în înfăptuirea ace­ crărilor de investiţii din cre­ destul de ridicat. tare ar putea face ca stîlpul
lor acţiuni şi obiective de in­ ditele pe termen lung au ocu­ hidraulic să nu mai prezinte Reţin atenţia şl activi-
vestiţii care se încadrează în pat-o îmbunătăţirile funciare, AUREL STRAJAN siguranţă. De aceea, lăcătu­ lăţlle cu caracter docu­ In vederea îndeplinirii Ho- nual mai mari cu aproxima­ în raport cu vechimea neîn­
Iul de dezvoltare şi per- pomicultura şi construcţiile a- director şul Niţâ verifică cu multă a­ mentar şl de cercetare tiv 291 milioane lei, faţă de treruptă in aceeaşi unitate se
valorificarea suplimcnta- urozootehnice. La îmbunătăţiri al Sucursalei judeţene tenţie etalonarea ventilelor de care vor avea loc Sn ca­ târîrii Plenarei Comitetului cele realizate înainte de 1 au­ introduce şi in industria loca­
reşurselor naturale exis­ funciare, ca urmare a partici­ Hunedoara a Băncii Agricole siguranţă a stilpilor hidraulici. drul excursiilor la Vadul Central al Partidului Comu­ gust 1967. lă un spor in cote de 3-10 la
. O cerinţă esenţială în pării şi cu fonduri proprii, Dobrii, Topliţa. Hăşdău, nist Român din octombrie In stabilirea măsurilor de sută la salariul tarifar, stabi­
rarea unei eficienţe ridi- sarcinile planificate de inves­ (Continuare tn pag a 3-a) pentru culegerea de fol­ 1967 cu privire la îmbunătăţi­ aplicare a principiilor gene­ lit de tranşe de vechime, în-
a investiţiilor o repre- tiţii s-au depăşit cu 846 ha. clor, excursia de la Casa rea sistemului de salarizare şi rale ale noului sistem dc sa­ cepînd de la 5 ani în sus.
executarea obiectivelor In pomicultură nu s-a realizat memorială „Avram Ian- majorarea salariilor, Consiliul larizare, care urmează a fi Hotărîrea prevede, de ase­
• perioadă cît mai scurtă însă suprafaţa planificată a se cu“. Nu vor lipsi nici de Miniştri a adoptat o hotâ- introduse în întreprinderile menea, acordarea de premii
Tip, pentru a nu genera planta cu pomi fructiferi da­ mult aşteptatele întreceri rîre prin care aprobă, înce- de industrie locală ale consi­ anuale, (gratificaţii) pentru
torita faptului că unele coo­
Uzări de fonduri, iar o­ perative agricole cum sînt ce­ Pas iu m3 sportive ce se vor orga­ pînd de la 1 mai a c,, genera­ liilor populare, s-a ţinut sea­ depăşirea prin efort propriu
vele să fie date în func- niza în cadrul „Cupei lizarea experimentării noului ma de specificul acestei ra­ a beneficiilor planificate şi
la termen şi cu întrea- le din Romos, Vaidei şi O- ghiocelului*. sistem de salarizare şi majo­ muri şi rezultatele experimen­ premieri în cursul anului pen­
pacitate. răştioara de Sus au depus cu rarea salariilor in toate între­ tării intr-un număr reprezen­ tru rezultate deosebite obţi­
prinderile de industrie locală
este Îns2 c3 nu în toate întirziere documentaţia pentru ale consiliilor populare Ca şi tativ de întreprinderi, astfel nute de salariaţi în activita­
rativele agricole s-a a­ creditarea acţiunilor respecti­ investita in arta Nutreţuri com­ în cazul industriilor alimenta­ îneît salariile muncitorilor şi tea lor.
i atenţia cuvenită folo- ve, iar în alte cazuri (C A P. ră şi uşoară, în adoptarea a­ personalului tehnico-adminis- Introducerea noului sistem
rediteîor acordate, sem- Ciula. Densuş. Unirea) nu s-a binate peste tratîv să fie mai direct legate de salarizare va stimula preo­
lu-se o serie de abateri procurat din timp materialul cestei hotărîri s-a avut in ve­ de rezultatele în producţie cuparea colectivelor între­
vinţa utilizării iondurî- sădi tor. asiunea, această calita­ îndeamnă să-şi dăruiască e- dere indicaţia Comitetului E­ ale fiecăruia şi ale unităţii în prinderilor din industria loca­
)artizate, ceea ce a con- Deşi la construcţii agrozoo­ P te care sedimentează nerqia şi timpul liber jocu­ prevederi xecutiv al C.C. al PCR. ca ansamblu şi mai bine corelate lă în organizarea raţională a
v nerealizarea acţiunilor tehnice şi alimentări cu apă şi permanentizează inte­ lui ? Ne-a privit mirat dc în­ în eşalonarea acţiunii de ma­ cu salariile lucrătorilor care producţiei şi a muncii. în u­
'tivelnr de investiţii şi au fost puse în funcţiune ma­ resul omului pentru ceva, o trebarea noastră. Colectivul care deser­ jorare a salariilor să se acor­ desfăşoară activităţi similare tilizarea mai bună a capaci­
nlizarea unor joritatea obiectivelor,, au ră­ găsim azi investită iu mun­ —Adică, cum ? Ceea ce fac veşte fabrica de nutre­ de prioritate ramurilor în ca­ în industria republicană. Prin tăţilor de producţie şi a tim­
i de bani. mas totuşi unele construcţii ca a mii şi mii de oameni, iu nu mi se pare deloc greu, ţuri combinate din ca­ re în prezent se realizează sa­ includerea în salariul tarifar pului de muncă, în aplicarea
larii medii mai scăzute.
multitudinea de domenii pe fac din inimă, din dragostea drul I.A.S. Orăştie, con- i Potrivit hotârîrii, salariile a celei mai mari părţi din ac­ unor norme de muncă fun­
care timpul tinăr şi uman al de a păstra şi dc a arăta tu­ dus de ing. Eugen Co- muncitorilor, inginerilor, eco- tualele adausuri variabile la damentate ştiinţific, în redu­
cu
măşcscu, a muncit
iul trimestrial socialismului le conferă cu turor jocul şi obiceiul nostru multă dăruire pentru nomistiloi, tehnicienilor şi salariu — acord şi premii — cerea cheltuielilor de produc­
ţie, in creşterea productivită­
strămoşesc. Şi-apoi, mi-i drag
atifa qcneroziiaie. Acea pasi­
ponderea salariului tarifar in
une investită in artă înnobi­ sa joc. Îndeplinirea planului şi funcţionarilor din industria cîştigul muncitorilor din in­ ţii muncii şi a beneficiilor în
locală urmează sâ fie majo­
lează chipuri şi inimi, îmbo­ Pe Domnica Bota Macouei, a angajamentului asu­ rate în medie cu cca. 9 la su­ dustria locală va creşte de scopul sporirii eficienţei acti­
3 electrică-C.S. Hunedoara găţeşte şi înfrumuseţează soră de ocrotire la circum­ mat în întrecere. Ca ur­ tă, ceea ce reprezintă anual la circa 76 la sută la Deşte 90 vităţii economice a fiecărei
portrete morale. Pentru cel scripţia sanitară din Geoaqiu, mare, pînă acum fabri­ un spor de salarii de circa la sută
livul Oţelă- pentru ţevi de înaltă care şi-a găsit in aria rccre- care şi-a încercat condeiul ca a produs şi livrat 196 milioane lei ; împreună Pentru creşterea
fermelor zootehnice 400
îniicp/AlV: P r E&m * * ^ J KWKfliIli» k) c fâr, vTm f Velw nW '°M UW& V - ‘ )!>h ^>«¿£0^atea versurilor tone dc nutreţuri com­ cu majorarea salariilor mici rii salariaţilor în r:
oducţie pc astfel că numărul măr­ te din însăşi structura inter­ lescenţei erau frîiîte 'cfe acfo- binate peste prevederile efectuată In 1967 se asigură linearii lor profesi
estru al a- cilor de oţeluri ce se c- nă a personalităţii sale, fără cul celui de-al doilea război pianuiw........... i. - — ul nr o(l s‘ înrluct»*Ii sistem de salarîran
îrca acestui laborcază în prezent în de care nu şi-ar vedea sen­ mondial, am intilnit-o in sa­ prczentînd o depăşire o creştere medie de 13,8 la In industria localf
torcaza în cuptoarele electrice de sul, frumuseţea vieţii. Senti­ la de spectacole a căminului valorică dc circa G00 000 sută De această majorare be­ celelalte ramuri
ririi indici­ la Hunedoara sc ridică mentul acesta îl încercăm cultural din sat, ascultîndu-şi lei. neficiază salariaţii din între­ stabilirea salariilor
are a cup- la 100. ori de cîte ori ne e dat să emoţională fiul. Octavian ii De remarcat că fura- prinderile industriale, lucrăto­ încadrare a muncitorilor ^ conducerea ae panm v. __
aprovizionării In zilele rămase pînă intîlnim oameni care, după recita versurile, scrise ca j‘elc livrate beneficiari­ rii direcţiilor judeţene de in­ categorii şi trepte şi a perso­ stat aplică hotâririle luate de
raicé cu materii pri- la sfîrşitul trimestrului, orele de muncă in uzine, in prolog la obiceiul folcloric lor s-au produs după o dustrie locală si Direcţiei ge­ nalului tehnico-administratîv Congresul al IX-lea al Parti­
şi materiale» îmbu- oţclarii vor realiza in şcoli, pe onoare, sc dăruiesc loca) ,,A lim o n a l cărui text gamă variată dc reţete nerale de industrie locală a pe funcţii şi gradaţii. dului privind creşterea nive­
iţirii asistenţei teh­ artei, fie că ea se revarsă in îl semna tot ea, mama, Dom­ pentru diferite specii şi municipiului Bucureşti, în to­ In scopul permanentizării lului de trai al oamenilor
!. In această perioa- plus o producţie supli­ fluiditatea cînlecului, fie că categorii de animale. tal peste 155 000 de salariaţi lucrătorilor din această ramu­ muncii. Ea va constitui pen­
nica Bota Macovei : .Pe aici
au fost asimilate 3 mentară de peste ’700 se desfăşoară in viquroziiatea este hotarul comunei mele ale căror venituri vor fi a- ră şi a diferenţierii salariilor tru lucrătorii din această in­
ci noi de oteluri tone de oţel electric. dansului, fie că se mlădiază dragi / Ce poartă nume an­ dustrie un puternic stimulent
în ritmul stihului, fu peisa­ tic. nepieritor. Gcoagi / Sta­ /\ in realizarea sarcinilor cinci­
jul desprins din coloritul şe­ In pagina a 2-a nalului, privind valorificarea
Fabrica de conserve Haţeg valetului ori in trăirea in­ tornicit în valea străbunului superioară a resurselor locale,
tensă a operei dramatice... pămînt ! E leagăn de. milenii pentru satisfacerea, într-o
tul acesta, lucrăto- Pe această bază s-au Cine nu-i cunoaşte pe că­ a tot ee-avem mai sfînt". O mai mare măsură a nevoilor
-abricii de conserve realizat suplimentar 100 luşarii din Romos, pe aceşti monografie, a satului scri­ de aprovizionare a populaţiei
Haţeg au acordat o tone conserve de carne. purtători vestiţi ai tezaurului să în vers încurcat de fior cu produse industriale de larg
n tic sporită folosirii 50 tone pastă de fructe, folcloric local, care au ridi­ artistic, prin care autoarea consum, într-un sortiment mai
ioasc a capacităţi­ 40 tone siropuri şi 30 to­ cat jocul din sat la ccl mai parcurge drumul lung al tre­ bogat, şi la un nivel calitativ
le producţie, a for­ ne muştar. Aceste de­ valoros dans popular din ju­ cutului piuă in zilele anotim­ corespunzător exigenţelor me­
e muncă şi a tim- păşiri au permis colecti­ pului tinăr de azi cînd : reu sporite ale consumatori­
de lucru, Prin va- vului fabricii să rapor­ deţul nostru ! l-am intilnit ..Ride primâvara-n nou făgaş lor.
carea acestor re­ teze îndeplinirea pla­ pc scena finalei celui de-al ■ de drum”.
, productivitatea nului Ia producţia glo­ VlII-lea concurs pc ţară al Din 1057, de c.ind i s-a ju­ (Agerpres)
ii a crescut în pri- bală şî marfă vîndută şi artiştilor amatori, la Bucu­ cat in sat prima piesă pen­ n în trecere
două luni ale a­ încasată cu 6 zile îna­ reşti, Timişoara. Doua, Hu­ tru copii („Buburuzele"), şi
cu 18,3 la sută. inte de termen. • nedoara, Petroşani, in teatre, piuă azi cîitrt prin versul ei Primul ministru
cluburi, şi cămine culturale, a dat glas unuia din cele mai
dăruind cum numai ei ştiu îndrăgite obiceiuri locale,
frumuseţile păstrate din stră­ Subredacţia mobilă a ziarului s-a deplasat în complexele al Suediei va vizita
moşi, ridicate azi la rnnq de Domniră a dăruit salului ne­ feroviare ale judeţului şi la Direcţia regională C.F.R. Deva.
cinste, l-am întî/nrt şi pe sce­ numărate frumuseţi desprin­ ţara noastră
na fazei intercomunalc a ce­ se din frumuseţea locului şi Au fost vizate probleme legate de :
lui de-al IX-le.a concurs pe a oamenilor, redate cu pana — realizarea sarcinilor de transport ; La invitaţia preşedintelui
ţară, aducind jocul căluşari­ sufletului ci. Consiliului de Miniştri, Ion
lor încadrat intr-o datină dc. — utilizarea raţională a materialului rulant şi capacităţii Gheorghe Maurer, primul mi­
iarnă de o rară originalitate. LUCIA LICIU de prelucrare a triajelor ; nistru al Suediei, Tage Erlan­
¡.-am întrebat, atunci, pc vă­ der, însoţit de ministrul afa­
taful căluşarilor — Ion Volf, — îndeplinirea planului de investiţii in unităţile feroviare; cerilor externe, Torsten Nils­
briqadier zootehnic la coope­ (Contmuarc in pag. a J*o> — asigurarea unor condiţii bune de servire a călătorilor son, va face o vizită oficială
rativa agricolă din sat — ce-l în staţii. în Republica Socialistă Româ­
nia, în perioada 11-15 aprilie
1969.
...Hărăii. 24 martie ac. Un
limp ideal penlru muncile a­ şi seminţe, mai trebuie trans­
gricole. Vinlul a zvîntat tar­ portate îngrăşăminte.
lalele. Deci sc pol desfăşura O
pe un front larg arăturile. tm- Inginerul C.A.P., tovarăş *1
prăşlierea şi incorporarea în­ Serqiu Sbuchea, ne-a servit in­
grăşămintelor In sol, pregăti­ formaţii plăcute, edificatoare *.
rea patului germinativ. .Aurel Vlalcu, Geoagiu, irigat. Şliţî, s-au dat parche­ grajduri cu drumurile de ac­ vitate — ne spunea tovarăşul — Astăzi arăm ultimele hei -
Şi, cooperatorii nu au lăsat Poli. 25 martie ac. Ziua asia tele cu lemne şi oamenii au ces. Au fost construite pe un Sabin Băicşan, secretarul co­ tare pentru culturile de primă­
să le scape o asemenea zi. Dar a losl cu ghinion Pe tarlalele fost ocupaţi o săptămînă-două teren necorespunzător. N-am vară. Am pregătit terenul pen­
pe loturile proprietate perso­ CAP erau numai tractoriştii cu lemnele... putm intra cu remorcile... mitetului comunal dc partid, tru 75 ha cu porumb, 10 hi
nală I Aici se ara cu tonte a­ de la I M.A. Orăştie şi — lu­ Am adresat cîteva întrebări Cînd oare se va intra ? De care venise din concediu pen­ cu sfeclă de zahăr, 20 ha cu
telajele disponibile, se trans­ cru pozitiv — şi şefii lor. în­ şi tovarăşului inginer Pavel ce de ani dc zile nu s-au gă­ tru a participa la sesiunea de cartofi şi 20 ha grădină dc le­
portau îngrăşăminte din abun­ colo, explicaţii, referiri la vre­ constituire' a consiliului popu­ gume şi zarzavaturi. Să n.<i-
denţă, se curăţau pomii — a- mea care se menţine rece şi Ia lar Astăzi este de altfel şî gem să le vedem...
tlrgul de ţară dc la Balşa...
riică loală lumea se qăsea în lipsurile altora. Am mers şi înlr-adevăr ti i
plină campanie. — Azi lucrează cineva în ..La Rapoltu Marc, tovară­ loriştii de la secţia Bobîlna n-
Pe larlalele cooperativei miş­ cîmp sau la grădina de legu­ Şi trece o zi, trece şi a doua... şul Ioan Filip, secretarul co­ rau In ziua de 25 martie ultl-
carea era cu totul alta. In ho­ me? — 11 întrebăm pe tovară­ mitetului comunal de partid, mcle hectare.
tarul dispre Blrsău — linişte şul Ioan Ariam, noul preşe­ primarul comunei, nu avea o O
totală, deşi brazdele de pro­ dinte al CAP. Foit. Codreanu, dc la C A P. Aurel părere bună despre felul cum Tur de orizont asupra c*«
bă trase in urmă cu cîteva zi­ — Nu lucrează... S-a lucrai, Vlaicu, unde am Intilnit o bri­ sit modalităţi de a face acce­ se desfăşoară munca la grădi­ făşurăril campaniei de primă­
le arătau că se poale ara cu totuşi, de dimineaţă, la curăţi­ gadă de 7 tractorişti în plină sibile aceste drumuri ? Doar na de legume şi zarzavaturi vară pe Valea Mureşului.
nădejde. înspre Chimindia, se tul duzilor din curtea coope­ acţiune. Mureşul cu balastul este a- (planificată pe 65 ha). IM.A. la datorie în fiecare rt
auzea ceva bîzîit de tractor. rativei ... Mulţi oameni au ple­ — Cît s-a arat din planul proapo... — S-au luat măsuri ca să se Unii cooperatori insă parcă au
Si ziua s-a dus. cat la oraş.. E ceva sărbă­ culturilor de primăvară ? . .la Geoagiu era, In miezul facă o planificare pc luni şi ieşit obosiţi din Iarnă. Prea .»*
Păcat că nu l-am înlîlnit pe toare. — Vreo 60 ha din planul la acelei zile, linişte. -Tractoriştii pc membri cooperatori privind tcaplă multe de Ia mecanlva-
tovarăşul Pelru Albu, secreta­ — Cît s-a ar^t pînă în pre­ porumb de 198 ha. Am pus terminaseră dc arat o tarla şi zilele dc muncă obligatorii sta­ tori, de la stal şl prea se în­
rul comitetului comuna! de zent ? luau masa la sediul C.A.P, bilite de adunarea generală. curcă în sărbători. In Irrgun.
Inginerul Sorgiu 2bucheo de la C.A.P. Bobiîna da indicaţii partid, să mai discutăm cîte ce­ — Numaî 12 hectare din pla­ îngrăşăminte pe 12 ha pentru Cîţîva cooperatori trebăluiau Problema campaniei a fost a- în treburi personale şl in sili­
tehnice privino lucrările ce le au de executat mecanizatorii Pe- va despre cele mai actuale nul de 40 ha cu porumb. S-a porumb şi pe 6 ha ce vor (i pe ici-co)o. naliv.aiă în adunările generale te la oraş.
bu Brâteanu şi Ion Boancâ. Foto : V. ONOIU preocupări ale muncii de partid arat terenul dc peste Mureş, cultivate cu cartofi Poale vă — După felul cum arată sa­ ale organizaţiilor dc bază. $i trece o zi, trec două, trec
pare cam puţin. Desigur. A­
Cam tîrziu, cu măsurile
Ia
la sate. care va ii cultivat cu porumb vem Insă o situaţie grea la tul, astăzi nu prea este acti­ Rapoll. Mai trebuie procurate nouă... I. MIRZA