Page 94 - Drumul_socialismului_1969_03
P. 94
„CIT MAI MULTE SUCCESE IN CONSTRUCŢIA SOCIALISTA. IN ÎNFLORIREA PATRIEI
CRONICA FEROVIARĂ
Fie câ e luna lui cuptor, fie câ gerul năprasnic din aceasta referim la două din ele, consemnate pe agenda întrecerii din
iarna i-a obligat pe ceferişti să îmbrace cele mai călduroase luna martie :
haine, oamenii in uniformă au fost la posturi, făcîndu-şi da*
toria pe măsura tradiţiei, a bunului renume ciştigat. Nume OPERAJII DE TRANZIT - MĂRFURI
roase colective de muncă raportează deja îndeplinirea preve SIMERIA TRIAJ (ore reduse) 2,4 ore
IRIT C E ciclul aprovizionare — producţie — desfacere să se realizeze • • • VINTU DE JOS 0,54 ore
derilor planului trimestrial. Ceferiştii sint aceia care fac ca
fără perturbaţii, să cunoască o accelerare continuă. Citeva
PETROŞANI
0,34 ore
cifre sint concludente
In comparaţie cu perioada anului tre
cut, indicatorul tone expediate creşte cu 5,86 la sută, la tone STAŢIONARI LA ÎNCĂRCARE DESCĂRCARE
(ore reduse)
nete-km cu 16 la sută, iar rulajul vagoanelor a fost redus cu • PEŞTIŞ 5 ore
10,6 la sută, timp în care viteza comercială a crescut cu 15,98 • PETROŞANI 0,9 ore
SUBREDACŢIA MOBILA A ZIARULUI „DRUMUL SOCIALISMULUI” LA DIRECŢIA REGIONALA C.F.R. DEVA la sută. Aceste comparaţii dau imaginea potenţelor de care ILIA 6,2 ore
dispun ceferiştii, iar realizările prezentului stau mărturie hăr CALAN 1,2 ore
Reporteri ; A. NAGY, S. POP, A. MOLDOVAN
niciei, priceperii şi talentului organizatoric al colectivului. Să ne • DEVA 3 ore
llustrajii : V. MlHAlLESCU ţi V. ONOIU
pentru C.C-.V.J.
7177 tone
FINISUL refer la îndeplinirea angaja- [ i In scopul | Colaborarea — noţiune dinamică
etc. Dacă nevoile cer — mă
9 mentelor — noi, ceferiştii i
sîntem hotărîtl să răspundem i Se poate afirma că activi nat nîcl un leu locaţii pe pri tr-un cuvfnt de a organiza
afirmativ la o asemenea soli- j uşurării : tatea feroviarilor din combi mele două luni ale anului cu activitatea pe întreaga reţea
1
citare.
j
VA ASIGURA UN — Relaţiile de colaborare I muncii | natul hunedorean b demarat rent. De asemenea, s-au co de transport a combinatului
bine încă din primele zile alo
relat mai judicios ritmul in
cu maximă eficientă econo
anului. In pofida
condiţiilor
comportă şl alte aspecte?
posibilităţile reale de prelua
— Eforturile depuse pentru j [ Patrimoniul tehnic al i uneori vitrege ale iernii, a trărilor de materii primo cu mică.
Consider că nu este lipsită
reducerea staţionărilor la ope- i Direcţiei regionale C.F.R. j provizionarea agregatelor de re de către transporturile u de interes şl următoarea con
raţiile de încărcat — des- ! se amplifică de la an la • bază cu cocs, minereuri de zinale. statare. In statia C.F.R. Peş
START BUN de vagoane imobilizate ele, j ; an. Pentru 1969 sint pla- j portarea produselor către be laborării, mai sînt cîteva pro tiş sosesc multe vagoane
rărcat, reducerea numărului
fier şi feroaliaje, ca şi trans
Din punct de vedere al co
care nu aparţin combinatului.
niiicate a Intra din dotare :
neficiari, s-au desfăşurat rit
sînt evidente. Se poate face şi
deocamdată ne produc anu
mal mult în ce priveşte cir- j ! utilaje care nu necesită i mic, la nivelul sarcinilor do bleme de pus la punct, care Şi aceasta din pricină că nu
sînt verificate cu suficientă
de :
montaj, în valoare
culatia Internă în marile com 6 430 000 lei. j plan. Ca urmare, planul do mite greutăţi. Este vorba de menţie din punct de vedere
binate şi uzine, In direcţia re Recent a fost procurat i transport pe primele două a nl se asigura din partea comercial în statia Simeria.
La întrebarea adresata de dlcatorul tone medii — km ducerii orelor de staţionare, un strung din Import în : luni a.c. a fost realizat în C.F.R.-uluî zilnic cile 15 va O atare situaţie. îngreunează
subredacţia mobilă a ziaru transportate în luna februa folosirea în mod judicios şi valoare de peste 2 mllloa- : proporţie de 100,08 la sută, goane goale din seria I T D S , traficul pe anumite secţiuni
lui „Drumul socialismului* rie am rămas sub plan cu gospodăresc a materialului ne lei, cu comandă şl con- ; cu toate câ în perioada amin necesare livrării metalului de circulaţie, tocmai de aceea
— Cum întîmplnă ceferiştii 3,85 la sută, Iar în martie am rulant, evitîndu-se manevrele trol electronic pentru i tită s-au consumat materii către benefitiari la termenele este necesar să se acorde mal
încheierea primului trimes reuşit să recuperăm o bună greşite, deraierile, tamponări- strunjlrea bandajelor. A- j prime şi din depozitele de zi Intermediare, întrucît cele multă grijă problemei enun
tru ? ne răspunde tovarăşul parte (depăşind acest indica le etc In ce ne priveşte vom vînd o productivitate spo- 1 ale fabricilor de aglomerare. rezultate din descărcări nu ţate.
ing. Ovidiu Vlad, director tor cu 3,85 la sută), existînd lua şl In continuare măsuri rilă, timpul de strunjlre a | Munca noastră a vizat In satisfac cerinţele actuale ale Mă folosesc de ocazia ce
adjunct cu problemele mlş- perspectiva ca la finele tri pentru îmbogăţirea şl verifi ( bandajului exterior se fa- j principal organizarea mal bu secţiilor producătoare. ml s-a oferit, de a solicita a-
care comercială. mestrului să ne încadrăm în carea cunoştinţelor, îmbună j ce numai în 25 de minute j nă a traficului feroviar in In privinţa sistemului d» julorul conducerii U.M.M.R.
Încă din faza de întocmire sarcina de plan şi la acest tăţirea metodelor de control, j iată de 3 ore cît necesită j tern, respectarea strictă a inlormare, ne-am bucura da Simeria (care acum aparţine
a programului pe 1969 s-a capitol rezolvarea în mod concret la 1 această operaţiune la ve- ! graficelor de circulaţie, pu că organele R.C.M. Simeria C.F.R.-ului) pentru ca pe sea
putut intui perspectiva unui — Poziţia dv. de mijloci fata locului a unor probleme, j chile strunguri şl poate e- j nerea vagoanelor la timp la ar dovedi mai multă solici ma depăşirilor de plan să
an de muncă bogat In activi tori ai bunurilor materiale vă xecuta 10 operaţii. Supe- j fronturile de IncSrcare-des- tudine în relaţiile noastre. ne repare 19 locomotive de
tăţi care va solicita înlr-o permite să vă formaţi, în mod îneît cerinţa disciplinei în rlorltatea acestui utilaj j cârcare. Moi sînt cazuri — ce-i drept pu mare capacitate, necesare in
măsură crescîndă capacitatea cuient, o părere despre acti vederea asigurării unei cir j constă şî în faptul că el I In contextul larg al activi ţine la număr — cînd unit tensificării activităţii de
noastră organizatorică, talen vitatea economica a Întreprin culaţii în deplină siguranţă j elimină automat eventua- j tăţii de fiecare zi, un accent operatori. în special cei do transporturi în combinat A
tul şi spiritul de iniţiativă ale derilor noastre industriale să nu fie o simplă exigen | Iele greşeli ale omului. deosebit am pus pe colabo la R.C.—3, informează e preciez pozitiv faptul că din
fiecărui ceferist. Pe parcursul Ce interpretare daţi acestui | Prin montarea lui se în- i rarea dintre organele direcţiei ronat direcţia noastră asupra lărgirea colaborării • dintre
îndeplinirii sarcinilor, acest factor ? tă administrativ-tehnică, cl o | lătură actualul sistem de ; de transporturi din C.S.H. şl mersului activităţii din sec C.F.U. şi C.F.R., şi pe alte
a roţilor
Ia j
trimitere
aspect a reieşit şl mal preg — Pot spune că în compa problemă de organizare la j \ strunjit la atelierele din j ale C.F.R. (respectiv statia toarele de care răspund, sec planuri, activitatea va avea
nant în evidenta, convingîn- raţie cu perioada anului tre care să fie antrenat flecare Peştiş, R.C.M. Simeria şi toare care sînt în tangentă mult de cîştlgat pentru ambe
du-ne încă o dată că pla cut, unele comitete de direc ceferist, fiecare lucrător al i Satu Mare sau Tlmlşoa- s Direcţia regională Deva), caro cu ale noastre. Informarea le unităţi.
nul, prin prevederile înscris^, ţie au manifestat mai multă : ra. ; s-a concretizat în reduce justă şi operativă este utilă In comparaţie cu perioada a
este mobilizator, că nu lasă preocupare pentru îndeplini direcţiei noastre regionale. rea la zero a vagoanelor I- pentru a putea deplasa la vre Ing. MIHAI BOTEŞTEANU nului trecut, viteza comercială o
nici un moment Impresia că rea planului şi expedierea rit mobillzate pe liniile proprii, me utilajele la fronturile de directorul direcţiei de trenurilor marfă a crescut cu
poate li îndeplinit fără an mică a produselor fabricate. cît şl pe reţeaua C.F.R., ne- descărcare, de a folosi cum transporturi din C.S. peste 15 la suta, iar încărcătu
grenarea tuturor forţelor şl Avantajele, evident, sint reci plătindu-se de către combi Re cuvine forţa de muncă, în- Hunedoara ra statică cu 1,73 la sută.
capacităţilor de care dispu proce. Din punctul nostru de
nem. vedere acest lucru este foar
Am să mă refer la citeva te avantajos deoarece cu un
exemple. La Indicatorii sin număr mai mic de vagoane SABOTIÎ St... PREŢUL DE COST
tetici : rulajul vagoanelor putem satisface practic o ce 9 S 9 ,
marfă şl vlleza comercială a rere de transport mai mari»
trenurilor marfă, nu stăm In al doilea rind, poziţia de Şî in activitatea de prelu ţei circulaţiei, regularitatea ei coaşâ. Dat fiind faptul că o* — Deşi avea termen de pre
rău. La primul Indicator, de mijlocitori ne permlle să di crare a trenurilor (descompu şi altele. vem vagoane rele şi bune a- dare Io 15 martie, lucrarea o
păşirea este de 1,9 la sulă, iar rijăm in mod deliberat capa nere şi compunere) există un — Consumul ridicat de sa lergâtoare, s-o trecut la opri fost depusa Io Direcţia regio- -
la al doilea de 0,84 la sulă. cităţi mai mari de transport preţ de cost bine stabilit, care boţi pentru prinderea vagoa rea cu 2 saboţi pe aceeaşi li noiă C.F.R. Deva la 1. martie. 3 •
De asemenea ne-am străduit spre acele unităti care au implică consum de forţa de nelor de Io cocoaşa ne-o pus nie, pentru o se evita tampo- Aşteptăm.
să manifestăm mai multă luat măsuri concrete pentru munco şi materiale, utilizarea multe probleme. Pare de ne norile violente Dar aşa cum Şi în timp ce „se aşteaptă'*
solicitudine fată de cerinţe îndeplinirea angajamentelor unor instalaţii şi mijloace de crezut, dar aceşti banali sa am orâtot, consumul de saboţi soluţia forului futelar şi găsi
le unităţilor pe care le de stabilite de conferinţa jude- tracţiune. Aceste elemente sint boţi se ridică anual la oproa- e more. Soluţia or fi confec rea unui atelier pentru confec
servim. Considerăm că în bu tconă de partid. In prezent, în atenţia conducerii staţiei pe 1.5 milioane lei •— spunea ţionarea şi montarea a 4 mo- ţionarea moderatoarelor, se
nă parte am reuşit să facem Simeria-triaj, care şî-a propus şeful staţiei, ing. Mihai Chin- derotoore. care or reduce con consumă în continuare sab$ţii,
acest lucru, chiar în condiţii din păcate, nu este cazul la în planul de măsuri tehnico- cîu. sumul de saboţi cu peste care încarcă preţul Hq roS‘
le folosirii unul parc mal re unele întreprinderi forestiere, organizotorice obiective ce vi — Ce-aţi întreprins pentru 300 000 lei pe on şi or contri Dacă rezolvarea se
dus de vagoane Capriciile a- dar în perioada 1-25 marile zează reducerea cheltuielilor, reducerea consumului de $a bui Io îmbunătăţirea condiţii fiecare lună, se vor r
notimpulul au lăsat însă am s-au încărcat suplimentar creşterea capacităţii de prelu boţi ? ___ .^ i- rr e - u n r , . ___- i u se o
Cele 130 de maeaze, care nu de mult erau manipulate de crare prin (itiliznrprT raţionatn — In ce stâaiu Je "re i‘fizarc i/P^mal la... 1,5 milioane
prente şl asupra muncii noas 2 304 tone pentru U V. Că- oameni, azi se conduc şi se dirijează automat de la mesele de propus, printre altele, studie- se află obiectivul propus ? pe... lot anul.
tre. Din această cauză la In- lan, 34 602 tone pentru C S H , manevră ale cabinei de centr/ilim**» ¡nttalate în «»alia Simorî~ tvrDv/uVelor, sporirea siguran reo octivitâţîi de triere pe co-
O
„FRÎNE“ IN REALIZA 0 garnitură de peste 530 km
S-a născut o nouă meserie Peştişul —
REA INVESTIŢIILOR flc dragă. Simţi că de munca i Dezvoltarea vertiginoasă gur, în transportul de măr- j poarta Hunedoarei
Am privii, nu o dală, pano
ţie Ia exploatările miniere
rama nocturnă a gării, acea (a depind trenurile, oameni, i a capacităţilor de produc furi, ponderea o deţine căr- i
bunele.
Numai în primele i
tn acest an, Direcţiei regio execuţie numai in proporţie de marc dc lumini multicolore mărfuri. ■ din Valea Jiului a condus două luni ale anului au fost :
nale C.F.R. ¡ s au alocat fon 38 la suta şi lipso omploso- care comunica mecanicului do Şi Roman şi Constantin Mo- j si la sporirea capacităţilor transportate 976 000 tone de i Sinlem Io staţie C.F.R Peştiş, uno din porţile Hune
locomoiivA, in limbajul sem
duri de investiţii destul de sub mentelor pentru lucrări in va nalelor, cale libera sau opri ţoc — proaspătul lui tovnrăş ■ i de transport pe calea fera doarei. 2ilnic. pe aici rulează 1 000 de vagoane, încăr
de echipă — şl loan Ocoş, şe-
stanţiale. Subredocţio mobilă loare de peste 35 000 000 lei, re. Al Impresia ci o mtnA ne ful punctului de lucru, simt răs- : tă. An de an parcul depou cărbune, ceea ce echivalea- i cate cu cele trebuincioase marelui combinat şi lot aici se
j ziarului nostru, sesizată fiind desigur co nu este în măsură văzută le stinge şi le aprinde ponderea muncii lor. Atei to- : lui din Petroşani s-a îmbo- ză cu 44 363 vagoane. Aces- i face „toaleta" finală o ceea ce pleacă pe aceasta ar
de faptul că aceste fonduil să asigure îndeplinirea ritmică cu o .siguranţa uimitoare, ci tul, dar absolut totul trebuie | te vagoane, puse cap In cap, ; teră importantă — spre Bucureşti, Reşiţa, Golo{<‘, Ja>i, in
stăpineşte Ir perfecţie fiecaro
stau nemateriolizate, sau se a planului de investiţii mişcare a trenurilor sa»i loco să funcţioneze perfect, altfel... i : qătlt cu noi vagoane mo ar putea forma o garnitură ; Cehoslovacia, Polonia, Italia. RD Germană etc. Te aş
Comenzile „turnului" n-ar mal
materializează in ritm de melc, Soluţiile ou fost definitivate motivelor. fi comenzi, manevrarea gre- i derne de transport, care a lungă de la Bucureşti pînă i tepţi ca acest important trofic să fie dirijat de un colec
•;-o odresat tovarăşului Ale» numai în trimestrul IV anul „Mina ncvazutA" insă se aflA şltâ a macazelor ar avea con- \ sigură o bună deservire a tiv numeros. In realitate însă, ceferiştii care muncesc aici
sondru Poladi — directorul trecut. Aceasta nu justifică în tn „turn", acolo tinde se lea scclntc la care nu-ţl vine să ■ unităţilor productive. Desi la Timişoara. nu depăşesc, intr-un schimb, cifra de 30 Un mănunchi de
gă miile de fire ale semafoa
inr un semafor
■
tc glndeşli,
tehnic al Direcţiei regionale, totalitate lipso documentaţie!. relor şi macazurilor electrice. care nu semnalizează îşi pier- j oameni, inimoşi, plini de iniţiativă ou înfruntat bărbăteşte
cu rugămintea de o ne relata Simpla formalitate de a în Dc cînd au «parul clc In gara de raţiunea de a fi. Deci, veri- j Pentru odihna ceferiştilor vicisitudinile acestei ierni, raportind, acum la fine de tri
un
Simeria, s-a nAseut aici şi
únele aspecte în legătură cu cheia contracte cu proiectantul nou meseriaş — electromecanicul ficarea permanentă, întreţine- i mestru, îndeplinirea in bune condiţiuni a sarcinilor încre
această stare de fapt, cu to nu pune capăt sarcinilor ce-i de întreţinere. O dată cu ve rea In permanentă stare de ; ■ dinţate.
funcţionare, sînt cuvinte
de
iul necorespunzătoare. revin beneficiarului în asigu nirea Iul Insă, mirosul de pe ordine care cer cunoştinţe de j Mecanicii şl fochiştil de cute a fost recepţionat un j Printre fruntaşii staţîei se numără Ionel Joc, Dorina Ră-
„Baia tehnico - moterialâ rarea cu documentaţii. FI tre trol ars, felinarele cocoţate po specialitate „la nivelul ultime- : pe locomotive care ies din modern bloc “cu 80 de ca- I dulescu, Petre Bărnuţiu, !oon Drăgan, loon Ocheană şi
moştenită de Io fostele direcţii buie să cerceteze în perma semafoare au părăsit locul lor noutăţi tehnice", pasiune j tură, şi sînt din alte locali mere cu cile un singur pat j alţii. Ca unul din cele mai recente succese obţinute de o-
:are au tutelat acest teritoriu nenţă în ce stadiu se găseşte unde 9c părea că s-au insta şl pricepere. Altfel, tehnica mo- : j tăţi, găsesc la nodul C.F.R. flecare, mobilier modern, i cest colectiv amintim reducerea staţionarilor la operaţiunile
dernă care a intrat In viaţa
lat pentru veşnicie.
a fost foarte slabă. Pentru a documentaţia, să ia măsuri de — E o meserie frumoasă, feroviarilor „cu toată viteza", j Simeria un loc confortabil spălător, baie şl sală de de încărcat şi descărcat, în perioada 20-25 martie, cu
ceasta am avut nevoie de urgentare, astfel ca ea să fie foarte frumoasă — spuneR tt- te aruncă, cum spun el, pe „a- | de odihnă Aici, zilele tre- mese. peste 5 ore.
importante fonduri. Numai pen asigurată în timpul util şi de nărul loan Roman. După cc-o bătută". ’ :
tru acest on ne-ou fost calitatea cerută. Acest cîmp de pătrunzi nu ae poate să nu-ţl
alocaţi 115 000 000 lei. In acţiune este foarte propice în
tr-adevăr, realizarea de 2,8 codrul direcţiei, avînd în vede / T \ CE FACEM NOI, CĂLĂTORII ?
Io sută din planul anual re că otît beneficiarul, cît şi Siguranţă perfectă, re SEMNAL
de investiţii în primele _ două proiectantul, I.P.C.F. Bucureşti,
luni ale anului reprezintă o si- aparţin de acelaşi for tutelar. al cetăţeanului şi nu al ca sint făcute trenurile de per team fi anunţaţi, sau mărfa
tuoţie care umbreşte serios ce Bilanţul celor doua luni ne in sierului care, s-o recunoaş soane, nu să gareze pentru rul se bucură dc marea o
lelalte realizări. Am întîmpinot dică câ beneficiarul nu a de gularitate de ceasornic tem, primeşte salariu ca să că aşa scrie tn grafic. ŞL să noare de a fi primit pe „li
— Eu ştiu că trebuie să
insă mari greutăţi In asigura pus eforturile necesare şi nu fim serviţi, că sint şi la servească bilete. se anunţe din timp, prin di nia una“ mai-mai ca acce
rea condiţiilor de execuţie. □ - insistat cu suficientă tărie seria dc mecanic de locomo gară oameni plătiţi pentru Călătorii şi ar lua bilete fuzor, unde se găseşte tre leratul de Bucureşti care
Soluţiile tehnice ou fost a- la Ministerul Căilor Ferate, Pe mecanicul de locomo şi ar putea sta liniştiţi pe nul, ce linie trebuie să fie pleacă de pe-a doua ?
probote de-obia in trimestrul pentru a-i cere sprijinul în ob tivă Stelian Ciobanu l-am în- tivă in aceşti 4 ani de acti asta — spunea un cetăţean peron, sau „la tren“. Cu sta ferită. Că, în 25 martie, la Nu-i vorba dc „drobul de
IV anul trecut, ostiei că docu ţinerea cît moi urgent posibil lilnit in incinta depoului din vitate i-a adus noi satisfac la o casă de bilete din staţia tul ăsta liniştii insă e o po ora 12,30 după ce s-a anun sare" din poveste, ci de fapte
mentaţia s-o contractat mai a documentaţiei şi amplasa Petroşani Se îndrepta grăbit ţii. Siguranţa perfectă şi re Simeria. veste cu... spaimă curată.' ţat intrarea unui tren de care ar trebui să-i pună pe
gularitatea de ceasornic au
l tîrziu. mentelor. S-a limitat doar la spre casă pentru a-şi face ul Da, intru totul de acord cu Oare nu-i trec fiorii pe lu persoane şi călătorii se-n- ginduri pe cei ce reglemen
. Multe lucrări, ca de e unele adrese sporadice şî fără timele pregătiri înainte de fost coordonatele în care şi-a vorbele omului care-şi pier crătorii staţiei cînd văd cum dreptau spre linia indicată, tează circulaţia trenurilor in
xemplu, echiparea cu instalo* efect. a urca pe locomotiva cu nu înscris întreaga sa activitate duse răbdarea. Numai că nu intră trenurile intre culă lori pe linia I a fost dirijat un Simeria. Că într-o bună zi...
ţii de semnalizare şi centrali Considerăm că aceste inter mărul î 501 096, care urma de mecanic. In fiecare an e chiar toţi (lucrătorii care vin la orele dc virf ? Că dimi tren dc marfă „in tranzit
zare o staţiei Coşloriu, ame venţii directe pe lingă minister să ta startul pe drumul de conomiile de combustibil in contact direct cu călăto neaţa intre orele 6,28 şi 7,08 fără oprire“. A trecut prin Dar să nu vorbim de rău,
najarea depoului Simeria şl puteau avea efect şi asupra fier Petroşani — Simeria. realizate de el au contribuit rii) sint de acord. Altfel.. minute, după-amiază intre tre oameni „ca vodă prin lo ci deocamdată să tragem un
oiţele sînt lucrări in continua constructorului, care a neglijat Comunistul Stelian Cioba din plin la îmbunătăţirea Dar in definitiv de ce să-şi 16,23 şi 16,38 şi seara intre bodă“, tot fluierind. Nu pu semnal... de alarmă.
re, care ou asigurate condiţii pur şi simplu lucrările in aces nu se numără printre meca calităţii activităţii desfăşu facă probleme casiera. Ea orele 20,45 şi 21,22 de minu
le de execuţie, dor constructo te luni. Realizările puteau fi nicii tineri ai depoului. A rate dc depoul din Petroşani. vede la ghişeu 2-3 oameni, te primele 4-5 linii sint înţe
rii noştri de specialitate, ceva moi bune chiar în con- cum cînd au trecui patru ani Numai m primele două luni afară n-au dccit să aştepte
I.C.C.F, Timişoara şi Bucureşti dîţiile actuale de asigurore o dc la emoţiile primului de ale acestui an brigada con cîteva sute. Ea manipulează sate de călători. Numai ce
nu acordă atenţia cuvenită, documentaţiei, dacă Io lucră but — pe panta Baniţa — Pe dusă de el a realizat 36,8 to bani, are gestiune şi trebuie auzi un fluier de locomoti
concentrindu-şi forţele Io lu rile în continuare se lucra in troşani — conduce cu multa ne economii la combustibil. să fie atenfă. Că se face a vă care nu ştii de unde vi
crările din cadrul direcţiilor tr-un ritm susţinut. pricepere şi dăruire o briga Cu ajutorul acestor economii glomeraţie la singura casă ne, apoi semnalele piloţilor
din care fac parte, cu toate dă de mecanici şt fochişti. se pol remorca pe distanţa de bilete deschisă în orele care strigă in gura mare ,,fe
că obiectivele respective au In domeniul investiţiilor, la Vrea să se ştie mereu in Petroşani — Simeria 16 tre- dc virf cînd sosesc şi pleacă reşte a lll-a r, că locomoti
termen de punere în funcţiune Direcţia regională C.F.R., nu frunte, să-şi facă conştiin miri de marfa, transportind mai multe trenuri, asia va a şi intrat intre călători.
chior în acest on. Cu ocazia meroase probleme majore ie cios datoria. Aşa a fost din aproximativ 16 000 tone măr deja-i treaba „altora“ şi n-o Vin şi pleacă trenuri la in
diferitelor analize, ei Invocă cer cit mai operativ rezolvate. totdeauna. încă de pe bănci furi. priveşte. tervale de minute, oamenii
tot felul de motive, lipso for Este de datoria comitetului de le şcolii profesionale şi ulte ...Da, intr-adevăr, mecani — Dar nu s-ar puica des nu şt iu unde sint garate. Nu
ţei de muncă, de materiale şi direcţie de a face de urgenţă rior ale cursului de calificare cul Ciobanu şi-a făcut dato chide două casc de bilete ? s-or fi puţind gara înlr-un
altele. Interesant este faptul câ demersurile necesare pentru de mecanici de locomotivă ria. O singură completare se întreba contrariat acelaşi fel oarecare, ca să nu pună
nereolizările noastre se reflec obţinerea documentaţiilor, am şi a dovedit hărnicia şi do vrem să adăugăm la acest a cetăţean. călătorii tn pericol, să fie
tă în depăşirile de la lucră plasamentelor şî accelerarea rinţa dc a realiza cît mai d e v ă r şi anume : o îndatori Răspunsul va trebui să-l găsite uşor, să nu fie nevoie
rile oi căror beneficiari sînt di ritmului de execuţie pe şan mult. Dar lot ce a fost tn re executată ireproşabil, ceea dea Direcţia regională C.F.R. să se treacă cu bagaje, cu
recţiile care tutelează organi tiere, pentru recuperarea res ce nu poate constitui un fapt Deva, după ce va analiza lu copii in braţe peste vagoa
zaţiile de construcţii". ^ tanţelor şi încadrarea în sar şcoală a rămas doar o amin fără importanţă. crurile din punctul de vedere ne ? Că doar pentru călători
Asigurarea documentaţiei da cinile planificate. tire plăcută, pentru că me