Page 97 - Drumul_socialismului_1969_03

încheierea vizitei tovarăşului
P POl ET AR! DIN TOATE ŢAPILE. UN IŢI* VA?

Nicolae Ceauşescu în Turcia

Plecarea spre patrie Încheierea

ANKARA 29 — Trimisul da, Cevdet Sunay, porneşte de convorbirilor oficiale
special Agerpres, Ion Badea, la reşedinţa rezervată distin­
IM III Hi 1129—OUMIHIU 30 martñ 19S9 — 4 MO. 30 SINI - IDRESI REDACŢIEI : Dna. sir. Dl. Palm Gura Ir. 33 Iei. 1275. 2317. 0317 ) transmite : simbâtă la amia­ şilor oaspeţi români spre ae­ Simbătă, la amiază, la pa­ Deniirel. preşedintele Consili­
roportul Esenboga.
ză s-a încheiat vizita oficia­
lă făcută în Turcia de pre­ De-a lungul traseului ce tra­ latul prezidenţial „Cankaya", ului de Miniştri, Ihsan Sabri
şedintele Consiliului de Stat versează Ankara de la un din Ankara, s-au încheiat con­ Caglayangil. ministrul de ex­
al Republicii Socialiste Româ­ capăt la celălalt, zeci de mii vorbirile dintre preşedintele terne, Cihat Alpan, secretarul
nia, Nicolae Ceauşescu, îm­ de cetăţeni ai capitalei tur­ Consiliului de Stat al Repu­ general al Preşedinţiei Repu­
preună cu soţia, Elena ceşti, care au urmărit cu un blicii Socialiste România. blicii. Kamuran Gurun. am­
C u p la n u l Ceauşescu, la invitaţia pre­ viu interes etapele vizitei Nicolae Ceauşescu, şi pre­ basadorul Turciei la Bucu­
şedintelui Republicii Turcia, oaspeţilor români în ţara lor, şedintele Republicii Turcia, reşti.
Cevdet Sunay, şi a soţiei sa­ au salutat cu simpatie şi cor­ generalul Cevdet Sunay. In cadru) convorbirilor, ca­
le, Atîfet Sunay. dialitate pe tovarăşul Nicolae Din partea română au par­ re s-au desfăşurat într-o at­
t r im e s t r ia l î n d e p lin it Preşedintele Consiliului de Ceauşescu şi persoanele ofi­ ticipat Ilie Verdeţ. piim-vicc- mosferă cordială şi priete­
factor al progresului Stat a fost însoţit in aceas­ ciale care ¡1 însoţesc. Sc aud preşedinte al Consiliului de relevat bunele rezultate ale
nească. cclc
douA părţi au
ropote de aplauze. Atmosfera
Miniştri.
Corneliu Măhescu,
tă vizită de
tovarăşii
Ilie
Verdeţ, prim-vicepreşedinte al este sărbătorească. Drapele ministrul afacerilor externe. vizitei preşedintelui Consiliu­
economic întreprinderea minieră Deva Consiliului de Miniştri, cu so­ româneşti şi turceşti flutură Oclavian Groza, ministrul e­ cialiste România şi au trecut
lui de Stat al Republicii So­
în bătaia
vîntului. Fanfara
nergiei electrice. Nicolae Ni­
ţia. Corneliu Mănescu, minis­
trul afacerilor externe, cu so­ militară. în tinută de paradă, colae, adjunct al ministrului in revistă căile şi modalităţile
comerţului exterior. Grigore
ţia, OcLavian Groza, ministrul
în întreprinderi te obţinute de colectivul de diţiile realizării cu succes a energiei electrice, Grigore s-a aliniat de-a lungul bule­ Geamănu. ambasadorul Româ­ de concretizare a dezvoltării
Tradiţia frumoaselor rezulta­
vardului Ataturk, însoţind cu
planului.
muncitori, ingineri şi tehnici­ Raportînd cu trei zile Îna­ Geamă nu. ambasadorul Româ­ marşuri trecerea cortegiului niei la Ankara. relaţiilor de prietenie şl cola­
dintre
borare
multilaterală
Din partea
turcă, la con­
(Urinare din nr. 4428) eni de la I.M. Deva se confir­ inte de termen îndeplinirea niei la Ankara, şi Nicolae Ni­ oficial. In acest mod călduros vorbiri au participat Suleyman România şi Turcia.
mă din nou, în aceste zile, planului pe acest trimestru, colae. adjunct al ministrului şi sincer, capitala Turciei îşi
]n munca de concepţie s-au manifestat şi unele prin îndeplinirea înainte de ter­ I. M. Deva va realiza pînâ la comerţului exterior. ia rămas bun dc la preşedin­
neajunsuri care au diminuat posibilităţile reale dc men a planului trifnestrial. sfirşitul lunii martie o depă­ Imediat după încheierea tele Consiliului de Stat al Semnarea acordului
valorificare superioară a resurselor materiale şi uma­ Prin aplicarea unor metode şire la producţia globală cu convorbirilor oficiale, care Republicii Socialiste România.
ne existente. In unele întreprinderi nu au fost abor­ de exploatare eficiente, intro­ 1 100 000 lei, asigurîndu-se, în au încununat vizita de şase La plecarea din Ankara,
date tocmai problemele cele mai importante şi cu cea ducerea mecanizării în lucrări­ zile a tovarăşului Nicolae preşedintele şi celelalte per­ încheiat
mai mare influenţă asupra mersului producţiei, iar le din subteran la exploatările acelaşi timp, o creştere a pro­ Ceauşescu şi a soţiei sale în soane oficiale române au fost
alte teme au fost numai parţial studiate şi definiti­ miniere aparţinînd întreprinde­ ductivităţii muncii de 3,4 la Turcia, convoiul de maşini
vate. rii au fost asigurate toate con­ sută. purtînd pe preşedintele Consi­
Pe linia mecanizării şi automatizării proceselor de liului de Stat al Republicii între România şi Turcia
producţie, in multe locuri se constată o insuficientă Socialiste România, însoţit de (Conhnuare IA pag a 4-a)
preocupare, deşi efectul ei este de o importanţă vi­ I. J. V. L. F. preşedintele Republicii Tur-
tală în condiţiile actuale cind, mai ales întreprinderi­ Sîmbătâ, înainte de amia­ cilîta relaţiile dintre ele, va
le miniere, forestiere şi de construcţii din judeţul noş- ză. la palatul „Konuk Kosku“ duce la dezvoltarea schimbu­
tru duc lipsă acută de forţă de muncă. Nici organiza­ In rîndul unităţilor economi­ planului de producţie şi cu 1 Sosirea în Capitală din Ankara, miniştrii dc ex­ rilor în numeroase domenii,
inclusiv cel turistic.
ţiile de partid din unele întreprinderi nu acordă im­ ce din judeţul nostru care au la sută a prevederilor la des­ terne, Corneliu Mănescu şi Plin acest acord, a spus
portanţă cuvenită extinderii mecanizării, nu au anali­ înregistrat succese insemnate facere. Ihsan Sabri Caglayangil, au Corneliu Mănescu, ţările noas­
zat cauzele pentru care multe maşini şi mecanisme pe linia îndeplinirii planului Demn de relevat este şi Simbătă du pil-a miază s-fl îna­ li a, Corneliu Mănescu, minis­ procedat la schimbul instru­ tre adaugă încă o verigă la
stau neutilizate sau sint folosite cu randamente infe­ trimestrial se situează şi între­ faptul că la intrările in fondul poiat in Capitală, venind dc la trul afacerilor externe, cu so­ mentelor de ratificare a Acor­
rioare faţă de capacitatea lor nominală. Lipsa unor prinderea judeţeană de valori­ de stat sarcina stabilită s-a Ankara, preşedintele Consiliu­ lia, Oclavian Groza, ministrul dului încheiat între guvernul înţelegerile care există intre
studii aprofundate şi de perspectivă a făcut ca din ficare a legumelor şi fructelor. îndeplinit în proporţie de 310 lui de Stai al Republicii So- energiei electrice, Nicolae Ni­ român şi guvernul turc pri­ ele şi care aşează relaţiile
fondurile de investiţii şi împrumuturile bancare nu­ Eforturile susţinute depuse de la sută, iar la export s-au li­ cialisie România, Nicolae colae, adjunct al ministrului vind transporturile rutiere in­ dintre România şi Turcia pe
mai sume minimale să fie orientate spre extinderea colectivul de muncă al acestei vrat produse care depăşesc Ceauşescu, Împreună cu solia, comerţului exterior. ternaţionale baze tot mat solide.
La ceremonia semnării a­
După semnarea celor două
mecanizării. întreprinderi se concretizează valoric prevederile planului cu care, la invitaţia preşedintelui La sosire, pe aeroportul ttă- texte ale documentului în lim­ cordului au participat Grigore
Organizaţiile de partid şi comitetele de direcţie din în depăşirea cu 34 la sută a 198 la sulă. Republicii Turcia, Cevdet Su­ neasa, erau prezenţi tovarăşii bile română şi turcă, miniş­ Geamănu, ambasadorul Româ­
fiecare întreprindere sînt datoare să studieze mai a- nay, şi a soliei sale, a făcut Ion Gheorghe Maurer, Gheor- trii de externe au rostit niei la Ankara, Kamuran Gu­
lent toate locurile de muncă şi activităţile desfăşurate o vizită oficială tn Turcia. scurte alocuţiuni. run, ambasadorul Turciei la
şi să stabilească măsuri pentru o mecanizare cit mai Preşedintele Consiliului dc Ihsan Sabri Caglayangil a Bucureşti, precum şi funcţio­
înaintată a lucrărilor, unde aceasta este posibil şi asi­ Stat a fost tnsotit de Ilie Ver- (Continuare In pag. o 4 o) relevat că acest acord va fi nari superiori ai celor două
gură eficienţă. deţ, prlm-vicepresedinte al în folosul ambelor ţâri, va ia- ministere de externe.
Consiliului de Miniştri, cu so­
In întreprinderile miniere vor trebui studiate mal
mult posibilităţile de creştere a ponderii lucrărilor de
tăiat şi încărcat executate mecanizat. Aici se consumă
încă un volum exagerat de mare de manoperă pe uni­
tate de produs în comparaţie cu ţările cu industrie
minieră dezvoltată. Comunicat comun româno turc
De asemenea, este încă mică ponderea lucrărilor e­
xecutate mecanic la tăiat şi fasonat în industria fo­
restieră. dar mai cu seamă a lucrărilor de săpături,
transport pe orizontală şi verticală pe şantierele de Dind curs învitoţiei preşedinte­ Din partea turcă : Ihsan Sa­ câ schimburile în domeniile ar­ către toate statele, mori sau
construcţii. lui Republicii Turcia, Cevdet bri Caglayangil, ministrul aface­ tistic şi ştiinţific dintre România mici, au reafirmat hotârirea
O analiză detaliată a folosirii forţei de muncă şi a Sunay, preşedintele Consiliului rilor externe, Cihat Alpan, secre­ şi Turcia se dezvoltă satisfăcă­ României şi a Turciei de a con­
repartizării acesteia pe sectoare, scoate în evidenţă de Stat al Republicii Socialiste tar general la preşedinţia Re­ tor. tinua eforturile lor sincere pen­
că în multe unităţi ponderea muncitorilor direct pro­ România« Nicolae Ceauşescu, publicii, Zeki Xuneralp, secretar In timpul vizitei, miniştrii afa­ tru instaurarea unui climat de
ductivi este relativ mică tocmai din cauza neglijării împreună cu soţia, a tăcut o general la Ministerul Afacerilor cerilor externe ai celor două incredere şi înţelegere in lume
măsurilor de mecanizare a activităţilor auxiliare. In vizită oficială in Turcia, intre Externe, Kamuran Gurun, amba­ ţări au procedat la schimbul şî de a sluji cu eficacitate cau­
siderurgie nu şi-au găsit o rezolvare corespunzătoare 24-29 martie 1969. Preşedintele sadorul Republicii Turcia la Bu­ instrumentelor de ratificare a A­ za păcii, căreia ii sint profund
unele lucrări ca: pregătirea fierului vechi, finisarea si Consiliului de Stat a fost înso­ cureşti, Sădi Eldem, secretar ge­ cordului intre guvernul Republi­ ataşate.
pachetarea laminatelor, demolarea şi refacerea cup­ ţit de : Ilie Verdeţ, prim-vicepre- neral delegat la Ministerul Afa­ cii Socialiste România şi guver­ Animate de aceste sentimi
toarelor, transportul şi manipularea unor materiale, în şedinţe al Consiliului de Miniş­ cerilor Externe, Daniş Tunahgil, nul Republicii Turcia privind te, părţile au exprimat din n
special a refractarelor, lucrări la care în prezent este tri, Corneliu Mănescu, ministrul secretar general adjunct pentru transporturile rutiere internaţio­ convingereo lor câ stabilirea
folosit circa 20 la sută din efectivul total de muncitori. afacerilor externe, Octavian Gro­ problemele politice, şi ¡nalţi nale. nor relaţii de încredere şi
De asemenea, la exploatările miniere, peste 10 la su­ za, ministrul energiei electrice, funcţionari. Cele două părţi au subliniat înţelegere pe continentul eui
tă din efectivele de salariaţi sînt imobilizaţi la supra­ Grigore Geamănu, ambasadorul Convorbirile care s-au desfă­ că dezvoltarea relaţiilor de prie­ pean ar avea o importanţă de
faţă pentru lucrări auxiliare. Republicii Socialiste România la şurat intr-o atmosferă de cordia­ tenie dintre România şi Turcia sebitâ pentru pacea şi securit
Mai mult accent trebuie pus la C.S.H. şi U.V Călan Ankara, şi Nicolae Nicolae, ad­ litate, prietenie şi înţelegere re­ corespunde intereselor popoare­ tea lumii întregi. In acest sc<
pe automatizarea unor operaţii. Dozarea materialelor junct al ministrului comerţului ciprocă s-au referit la relaţiile lor român şi turc şi constituie cele două părţi au subliniat ii
la cocscrii şi fabricile de aglomerare, reglarea para­ exterior. bilaterale româno-turce şi la totodată o contribuţie activă la portanţa rezoluţiei adoptate
metrilor de funcţionare la furnale, cuptoare Martin şl probleme actuale din domeniul întărirea spiritului de colabora­ cea de-a XX-a sesiune a Ad
unele linii de laminare, se execută manual, cu toate Preşedintele Nicolae Ceauşescu relaţiilor internaţionale. re şi înţelegere internaţională. nării Generale a O.N.U. cu pt
consecinţele negative ce rezultă din aceasta. a depus o coroană de flori la Cei doi preşedinţi au consta­ Cei doi preşedinţi au efectu­ vire la relaţiile europene.
Mausoleul lui Mustafa Kemol
Se cer grabnic înlăturate lipsurile manifestate în Ataturk, in semn de omagiu ma­ tat cu satisfacţie că relaţiile at un schimb de păreri cuprin­ # Pronunţîndu-se, de asemene
introducerea noilor procedee şi tehnologii de fabrica­ relui om de stat, fondatorul Tur­ dintre România şi Turcia au în­ zător asupra situaţiei internaţio­ in favoarea dezvoltării raport,
ţie. La unele întreprinderi sc constată şi astăzi o tără­ ciei moderne. registrat o importantă dezvolta­ nale actuale. Ei au subliniat în rilor de bunâ vecinătate înt;>
gănare nejustificată a finalizării unor lucrări de cer­ In cursul şederii lor în Turcia, re în diferite domenii, conform această privinţă importanţa prin­ statele din Balcani intr-un spiii
cetare, sau chiar aplicarea studiilor definitive. Aşa şeful statului român şi membrii dorinţei sincere a celor două cipiilor de valoare universală de înţelegere mutuală şi sublin
spre exemplu. U.V. Călan a avut sarcină prin planul delegaţiei sale au vizitat, in a- guverne de a întări raporturile ale suveranităţii, independenţei ind importanţa unor astfel d
tehnic să execute în anul trecut 3 000 tone lingotiere fără de capitală, oraşele Istan­ dintre cele două ţâri in spiritul naţionale, egalităţii in drepturi, raporturi pentru întărirea pâc
turnate în forme din amestecuri fluide cu autoîntări- bul şi Izmir. bunei vecinătăţi şi respectului neamestecului in treburile inter­ regionale şi mondiale, cele d<
re. Din motive mai mult subiective, nu s-au turnat de- Guvernul şi poporul turc au reciproc. Ei au relevat că schim­ ne şi avantajului reciproc ca uă părţi au relevat cu satisfoc
cît 245 tone. Deşi specialiştii din uzină cunosc că a­ făcut eminenţilor oaspeţi români burile de vizite intre primii mi­ bază indispensabilă a unor re­ ţie aportul constructiv al relaţii
ceastă tehnologie asigură o sporire a productivităţii 0 pximire călduroasă, expresie niştri, preşedinţii parlamentelor, laţii internaţionale sănătoase şi,
muncii de 5-6 ori şi creşterea considerabilă a capaci­ a prieteniei şi stimei dintre ce­ miniştrii afacerilor externe şi al­ reiterînd necesitatea respectării (Continuare in pog o l*o)
tăţii de producţie pe aceeaşi suprafaţă de turnătorie, le două ţări şi a ospitalităţii po­ te personalităţi oficiale din cele principiilor sus-menţionate de
instalaţia funcţionează şi în prezent cu mari întreru­ porului turc. două ţâri, precum şi încheierea
peri din lipsă de nisip, detergent şi alte materiale. Mecanizatorul Petru Baltă, prezentat în fotografia de faţă, Preşedintele Consiliului de în ultimii ani a unui număr mare
şi-a adus şi aduce in continuare o contribuţie importantă la ur­ de acorduri şi convenţii au adus
ŞTEFAN VRANNAY gentarea lucrărilor agricole de sezon, în cadrul cooperativei Stat, Nicolae Ceauşescu, a mul­ o contribuţie însemnată la a­ Programul Universifăfii serale
Ing. ŞTEFAN CORNEA agricole din Deva. Pe o suprafaţă însemnată unde a pregătit ţumit cordial pentru primirea ce ceastă evoluţie fericită a rela­
activişti ai Comitetului judeţean de partid patul germinativ, s-ou insâminţat deja culturi din prima urgen­ 1 s-a făcut şi a exprimai apre­ ţiilor bilaterale. de marxism-leninism Deva
ţă, respectiv orz şi sfeclă de zahăr. cierea sa pentru progresele rea­ Cele două părţi au acordat o
(Continuare în pag. a 3-a) Folo : V. ONOIU lizate de Turcia in domeniile e­ atenţie deosebită relaţiilor eco­
conomic, social şi cultural. LUNI 31 MARTIE 1969
nomice dintre ţările lor. Ele au
In timpul vizitei, cei doi pre­ salutat creşterea rapidă pe ca­ — secţia economie, anul I — predare în sala Comitetului
şedinţi au purtat convorbiri ofi­ re o cunosc in ultimii ani schim­ . municipal de partid Deva ;
ciale. La aceste convorbiri a burile comerciale, dezvoltarea — secţia economie, anul III — predare în sala Centrului
Resursele locale In pagina a 3-a participat primul ministru al Tur­ contactelor in domeniile tehnic — secl'° construcţie de — predare în sala Cabinetului
militar judeţean ;
ciei, Suleyman Demirel. Au par­
şi ştiinţific. In scopul folosirii mai
partid, anul II
judeţean de partid.
ticipat de asemenea :
Din partea română : Ilie Ver­
pe care le oferă stadiul actual
LUCRĂRILE deţ, prim-vicepreşedinte ol Con­ eficiente a condiţiilor favorabile MARfl 1 APRILIE 1969
şi perspectiva dezvoltării econo­
vor fi valorificate AGRICOLE siliului de Miniştri, Corneliu Mă- miilor naţionale ale României şi — secţia economie, onul II — predare în sala Comitetului
nescu, ministrul afacerilor exter­
Turciei, cele două părţi au con­
municipal de partid Deva ;
S-au întocmit pla­ ne, Octavian Groza, ministrul e­ venit asupra înfiinţării unei co­ — secţia construcţie de — predare în sala Cabinetului
nergiei electrice, Grigore Gea-
partid, anul III
misii mixte româno-turce şi au
judeţean de partid.
în mod superior nuri, s-au stabilit mânu, ambasadorul Republicii fost de acord să însărcineze au­ Programul ¡ncepe la orele 17.
torităţile competente să studieze
Socialiste România la Ankara,
măsuri, dar cum sînt
Nicolae Nicolae, adjunct al mi­
problema încheierii unui acord
NOTA : Secţiile istorie şi filozofie vor avea program în zi­
ele materializate? nistrului comerţului exterior, şi de lungă durată. lele de 7 şi 8 aprilie a.c.
inalti funcţionari. Cele două părţi au constatai
Recenta hotărîre a Consiliu­ majorare a salariilor a fost îmbunătăţirea calităţii produ­
lui de Miniştri privind gene­ primită cu multă satisfacţie selor. folosirea cu randament / )
ralizarea experimentării nou­ şi de către coleclivul de lu­ ridicat a capacităţilor de pro­
lui sistem de salarizare şi crători ai întreprinderii de ducţie, valorificarea la un ni­ P rimo vară. I-au anunţat verii. In grădina mare a coo­ marea la vreme, dacă-i dai agricolă işi întinde grădina ră in vii. Sc munca
majorarea salariilor in între­ industrie locală Deva. Calcu­ vel superior a bogatelor re­ sosirea ghioceii şi căl- perativei agricole de produc­ ce se cuvine, acum, tn pri­ de legume, oamenii fixează tens, cu pricepere şi
prinderile de industrie locală lele arată că sporul anual de surse locale de cate dispune ţuneii, dădăţeii, viore­ ţie, acolo unde se pregătesc măvară. arcuri de metal pe care le nare pe cele 40 dc
ale consiliilor populare, care salarii de care vor beneficia judeţul nostru, care în pro­ lele, păpădiile, i-a confirma­ legumele timpurii, hărnicia Dealurile Pişchinţului ră­ acoperă cu folii de polietile­ cu viţă de vie, ce tn ..
se va aplica începind de la 1 ducţia globală a I I.L. Deva t-o echinocţiul — cind ziua îşi afirmă viguros prezenţa. sună de ciulul şi ritmul nă. Localnicii nu sc mai în­ in fiecare toamnă h
mai ac., se înscrie pe linia reprezintă peste 50 la sută. şi noaptea s-au arătat ca Mii de fire dc roşii timpurii trepidant al tractoarelor ce treabă de ce. Sint ani dc menilor cu aroma
înfăptuirii măsurilor stabilite Avantajele noului sistem de două surori gemene. Şi, îm­ şi ardei iuţi işi fac ultimele trasează pe pămintul proas­ eînd cercetătorul Grigoi>e Fcteascăi. Dc aici,
de Congresul al IX-lea al salarizate sînt multiple. Ast­ potriva tcrmomctrului ce sc zile de „stagium in sere, in păt meridianele viitoarei re­ Poplăcincl a dovedit efica­ coastă, pină dincoL
partidului în vederea creşte­ Generalizarea fel, prezintă o mare impor­ incăpăţinează să coboare ti- aşteptarea rcpicalului şi colte. Şapte mecanizatori citatea culturilor dc legu­ reş, unde se intim c- ,
rii nivelului de trai al oame­ tanţă faptul că potrivit noii neori sub zero grade, primă­ transferării lor sub solare. şi-au strunit „caii putere" me timpurii protejate sub hectare ale pepiţii
nilor muncii. experimentării hotârîri salarizarea este strins vara îşi caută drum spre In răsadniţe şi solare olan­ ca să alerge spornic în acea polietilenă. Cooperatorii din ţiunii, e calc lung.,
Adoptarea acestei hotărîrî, legată de rezultatele obţinute livezi şi pajişti, spre ogoare­ deze, varza dc vară, ardeii metri, dar ingine
care prevede majorarea sala­ noului sistem în producţie de către fiecare le cu pumint reavăn, in col­ zi pe 25 de hectare, să poa­ sat au preluat metoda, rea- n-are timp să se
riilor muncitorilor, inginerilor, lucrător şi de întreprindere în ţul firului de grîu ce-a ieşit la oboseală. Livră /
economiştilor, tehnicienilor şi de salarizare ansamblu, ceea ce va mobili­ viguros din iarnă, o.talin- măvară ale altoit
funcţionarilor în medie cu cir­ za colectivele de lucrători la du-şi pe cimpuri mantia de pur, prun, cais
ca 9 la sulă, reprezintă un îndeplinirea tuturor obiective­ un verde crud. O simţim in Ca să realizezi
puternic stimulent pentru îm­ şi majorarea lor înscrise în plan şi a anga­ mugurul ce stă să zuîciţeas­ P R I M Ă V A R A bucăţi in timp:
jamentelor asumate in între­ că pe crengi, în adierea vin-
bunătăţirea continuă a activi­ salariilor ¡n cerea pe tară. De asemenea, tului, in „galopul“ cailor pu­ cerc muncă ir,
Rapoltu Mai
tăţii întreprinderilor de indus­ creşterea ponderii salariului tere ce traversează cimpuri- iu multe aşezi ,
trie locală. Reflectarea recu­ întreprinderile de tarifar în cîştigul muncitori­ le, lăsind în urma lor braz­ îngrijesc să
lor, precum şi luarea în con­
noştinţei lucrătorilor din acest siderare la încadrare a vechi­ de adinei, pe chipul şi in graşi, gogoşarii se împlinesc tă ajunge, ptiu1 se lasă în­ lizînd producţii sporite. gospodărirea
sector faţă de grija ce-o industrie locală mii în producţie, reprezintă . gesturile oamenilor, in mun­ sub supravegherea legumi­ serarea, şi pe tarlalele din — Păi, s-au cultivat la noi, eoperitu. Cînr
poartă partidul şi statul oa­ pîrghii de seamă pentru îm­ ca lor. Nici unde. parcă, pre­ cultorilor, pe întinderi ce lunca Mureşului. anul trecut, nişte roşii sub putaţii le-au
zenţa ei nu o simţi atit de
însumează la un loc 360 mp.
— Is băieţi buni şi vred­
de te minunai,
.că doar sat
polietilenă
menilor muncii nu poate Ii bunătăţirea activităţii econo­ puternic ca in aşezările ru­ Elena Miliuilcan, ţinură teh­ nici, la ci vorba-i faptă — işi nu alta. Trebuia să fii tare Cum ni-1
alta decît înzecirea eforturi­ lucrătorii noştri se ridică la mice «i întreprinderilor de in­ rale. De vei străbate uliţele niciană legumicolă, pe care caracterizează oamenii Ro­ f/urnind ca să poţi minca avem. Ş-apoî. dc ce să nu-i
lor în scopul valorificării In peste 1 100 000 lei. Conside­ dustrie locală, constituind tot­ satelor, ogrăzile, colinele do- am tufîl nit-o făcind contro­ man Sueiu, şef de secţie la una întreagă — ne mărturi­ avem frumos, să ne fie drag
mod superior a tuturor resur­ răm că este de datoria noas­ odată un imbold puternic in moale, ogoarele, vei încerca lul vegetativ al răsadurilor I M.A. Orăştie. Şi cine ar cu­ seşte cu fală localnicul V. să trăim în cl I" Dc aceea,
sentimentul profund al în­
teza să-i întoarcă vorba cind
la varza timpurie, n-a avut
selor locale, lărgirii gamei de tră, a tuturor celor ce ne des­ vederea îndeplinirii sarcinilor noirii, al participării oame­ timp de discuţii. constaţi faptic adevărul cu­ Ştefan. Acum, uite, coopera­ dc cum a zlmbit primăvara
peste coline, s-au şi îndem­
torii extind metoda cu pro­
■»ervicii prestate, sporirii can- făşurăm activitatea în secto­ de plan şi a angajamentului nilor in înlîmpinarea noului — Acum e vreme de lucru, vintelor lui. tejarea culturilor pe un hec­ nat la lucru. .Mai întîi vrem
:itâţilor de bunuri de consum rul industriei locale, să răs­ de a realiza o depăşire cu anotimp nu de vorbă — ne-o scuza Sc primeneşte nalura. O a- tar de teren... să ne facem trotuarele. Du-
ndustriale şi alimentare, sa- pundem grijii şi încrederii ce 500 000 lei a producţiei gioba- Satul Aurel Vlaicu îşi pri­ baci Aron Danciu, omul cu jută oamenii cu înţelepciu­ Sus, pe Dealul Viilor, in­ IUCIA LICIU
isfacerii în mai mare măsură ni s-a acordat, prin îndeplini­ le şi marfă. meneşte chipul. Gospodari­ sprînccnc ninse şi ochi de nea, cu braţele, cu vrednicia. ginerul Cornel Igna, şeful
lor le-a intrat in fire să pri­
Hărnicia lor se revarsă
in
i cerinţelor populaţiei rea exemplară a tuturor sar­ mească primăvara cu casele cicoare. Dacă nu te strădu- grădini, în livezi, pe ogoa­ fermei pomicole de la Staţiu­
ieşti acum, n-ai ce culege la
nea cx}>cr¿mentală, urmăreş­
Hotârîrea referitoare la ge­ cinilor de producţie. In acest IOAN BODEA şi ogrăzile oglindă, cu gră­ vară. Că pămintul te ascul­ re. In gura comunei Geoa- te munca lucrătorilor ce e- [Continuare în ‘pâg. ţa 3-a)
neralizarea experimentării no- scop, eforturile întreprinderii director al întreprinderii de dinile pregătite ¡yentru rodul tă dacă-i asculţi şi tu che­ giu, acolo unde cooperativa fcctucază tăieri dc primăva­
ilui sistem de salarizate şi noastre sînt orientate spre industrie locală Deva. _
i