Page 98 - Drumul_socialismului_1969_03

£ 30 MARTIE
rul B. E. Murillo (n. 1618).
Komănia : în 1907 s-a năs­
Pagini al mişcării comuniste, execu­ nia — în 1682, a murit picto­
cut Francisc Panet, militant
£ 4 APRILIE
România : în 1888 izbucnesc
tat la Jilava în 1941 ; a murii,
din istoria ozAic în 1946, scriitorul Victor Ion 4 revolte ţărăneşti în mai multe
regiuni ale ţârii ; în 1944 a
Popa (n. 1895).
născut, în 1853, pictorul Vin­ CALENDAR
Olanda — s-a
Alte ţări :
Haţegului cent van Gogh (m. 1890). murit Vasile Tudose, militant
al mişcării muncitoreşti din
România (n. 1916) ; în 1961,
cu» a 31 MARTIE a murit matematicianul Si-
mion Stoilov (n. 1887).
Alte ţâri : Ungaria — în
Romănia : în 1893 a fost
Ne-am ocupat pînâ a­ constituit Partidul Social-De­ 1945 a fost eliberată de sub
cum de aspectele adminis­ mocrat al Muncitorilor din ocupaţia hitleristă — sărbă­
trative, sociale şi politice România ; în 1891 s-n născut toare naţională ; Senegal —
ale Haţegului ; în cele ce poetul Ion Pillat (m. 1945). £ 3 APRILIE „Ziua independenţei".
urmează vono releva unele Alte ţări : Austria — în România : se împlinesc 80
aspecte ale vieţii economi­ 1732 s-a născut compozitorul de ani de la naşterea lui Gri- £ 5 APRILIE
ce, ale industriei şi comer­ Franz Joseph Haydn (m. goraş Dinicu, renumit violo­ România: în 1858 s-a năs­
ţului, aşa cum reies ele 1809) ; Germania — s-a năs­ nist (m. 1949) ; a murit. în cut scriitorul Barbu Ştefânes-
din documentele vremii. cut, în 1685, compozitorul Jo­ 1944, pictorul Octav Băncilă cu Delavrancea (m. 1918) ; în
Pe drumul de ţară (şo­ hann Sebastian Bach (m. (n 1872). 1890 a luat fiinţă Societatea
seaua actuală), construit de 1750). Alte ţări: Germania — în Ştiinţelor Fizice din Romănia;
romani. care intră în 1897 a murit compozitorul Jo­ a murit, în 1943 actorul Tony
Tara Haţegului pe la Por­ £ 1 APRILIE hannes Brahms (n. 1833); Spa­ Bulandra (n. 1881).
Ardealul. Haţegul Ştiinţă şi tehnică
ţile de Fier şi leagă Bana­ EXCAVATOR UNIVERSAL România : In 1806 a fost în­
tul cu fiinţată .Societatea Literară
făcea din vechime mijloci­ La uzina constructoare dc Strada cînta Română", care a devenit în
rea de comerţ (negoţ) in­ maşini grele din Ural&k 1867 „Societatea Academică Cel m ai... Cea m ai...
tre aceste ţinuturi şi era INSTALAŢIE PENTRU presiuni de circa un milion (U.K.S.S.). a fost construit un Ploua cu soare şi cu Română", iar in 1879 „Acade­
desigur un popas al negus­ PRODUS MATERIALE de atmosfere, de multe ori oxcavator universal. Această flori pe strada noastră. Eu mia Română", astăzi — „Aca­
torilor sîrbi şi greci, care NECUNOSCUTE mai mari decît cele de pe maşină va putea fi folosită demia Republicii Socialiste CEI MAI MARI amatori de mijlocul secolului al XVIII-
cutreierau ţările spre a-şi fundul oceanului. In camere atît dc mineri, cit şî dc con­ ieşisem să ascult fîlfii- Romania" ; s-a născut, în 1881, inele au fost curtenii dc pc lca. Pentru elaborarea unei a­
tul petalelor şi al picături­
structori. In afară dc organele
vinde marfa, iar prin pa­ La Institutul de fizica pre­ speciale, substanţele cercetate de lucru folosite pentru ope­ lor de ploaie, care se aşe­ poetul Octavian Goga (in. vremea Imperiului roman. A- semenea pieptănături se folo­
sul Vulcanului se înlesnea siunilor înalte, lingă Moscova vor fi supuse nu numai pre­ raţiuni miniere, excavatorul zau pe trotuar, Un covor 1938). ceştîa purtau cite două inele seau 1 kg dc pornadâ, 1,5 kg
trecerea negustorilor din se construieşte o clădire cu siunilor mari, ci şi acţiunii u­ poate fi folosit şi ca o macara in permanentă schimbare. Alte ţâri : U.R.S.S. — în la fiecare deget de la mină. dc pudră şi 12 m dc tul. Ade­
vecina Oltenia şi îndepăr­ şapte etaje, care va adăposti nor temperaturi de cîteva mii dc montaj. 1809 s-a născut scriitorul N. V. cu excepţia degetului mijlo­ seori, In pâr sc turna şl un
tatul Orient. Negustorii din o presă specială destinată cer­ de grade Celsius. Instalaţia va Picăturile de ploaie se Gogol (m. 1852) ; in 1873 s-a ciu. Seturile dc inele se schim­ flacon cu apă dc flori.
părţile Sibiului, încă din cetărilor ştiinţifice. La insta­ permite obţinerea de materia­ APA NU INGRAŞA $1 NU ascundeau in ridurile tro­ născut compozitorul S. V. bau după anotimp : cele de
veacul al XlV-lea căutau laţia respectivă se vor obţine le necunoscute pînâ în pre­ DAUNEAZA rinich ilo r tuarului. Petalele zburau,' Rahmaninov (m. 1943) ; a mu­ vară erau mai mici şi mai u- CEA MAI ASPRA MASU-
zent.
rit, în 1D3D, pedagogul şi scrii­
Haţegul cu mărfurile lor, minate dc uîiit. Un joc de torul A. S. Makarenko (n. şoarc, iar cele dc iarnă, mai RA împotriva modei a fost In­
fluturi.
trodusă dc Napoleon. Pentru
Medicii specialişti au desco­
»an: vestit pentru piaţa sa bu­ perit încă un adevăr trist : Era o linişte aşa dc co­ 1888). grele. a menţine industria textilă
Marele
nă de desfacere.
nostru istoric Nicolae Ior- majoritatea femeilor nu beau pleşitoare printre castani! CEA MAI SERIOASA insti­ franceză, care producea în
special ţesături grele, Napo­
I ga — În lucrările sale de | cantităţi suficiente de apă, ne­ Parcă se aştepta ceva. £ 2 APRILIE tuţie pentru satisfacerea ce­ leon a ordonai să se stingă fo­
‘ istorie, atestă că în Ha­ cesară pentru funcţionarea După un timp, dc la ma­ România ; în 1819 s-a năs­ rinţelor modei a fost creată cul in toate căminele din pa­
ţeg ön secolul XV) s-au a­ normală a rinichilor. Această ternitatea din colţul stră­ cut poetul D Bolintineanu — în anul 1722 În Olanda dc că­ latul Tuillcrles. El spera că va
şezat mai mulţi negustori descoperire explică în parte şi zii, am auzit un ţipăt, apoi 150 de ani — (m 1872) ; în tre o societate pe acţiuni pen­
1925 a murit chimistul Petru tru vlnzarca balenelor.
Din obliga astfel pc curteni să re­
Nu
un yscîncet de copil.
greci, care formau o com­ cauzele frecvenţei bolilor de ştiu, dar am simţit cum fanoancle („dinţii") acestor a- nunţe la ţesăturile uşoare. Dar
panie comercială. Este un rinichi atît la femei, cit şi la Poni (n. 1841). moda s-a dovedit mai tare
Alte ţări: Danemarca — s-a nimalc, se confecţionau bale­
lucru verosimil, deoarece o bărbaţi Femeile cred că apa dintr-o dată strada a ince născut, în 1805, scriitorul H. C. nele pentru corsete. dccit dictatorul — cu riscul dc
stradă a oraşului Haţeg, îngraşă, (ar bărbaţii se tem put să ciute. Andersen (m. 1875) ; Franţa a sc îmbolnăvi, doamnele de
pină mai tîrziu în vremu­ că prea multă apă dăunează CELE MAI COMPLICATE la curte au continuat să poar­
rile noastre se numea „U­ rinichilor. Specialiştii sînt în­ N. PANAITESCU — in 1840 s-^t născut scriito­ i pieptănături se făceau pc la te rochii din tul.
rul Emile Zola (m 1902).
liţa grecilor*. să de părere că apa nici nu
Tot în Evul Mediu In Ha­ îngraşă, nici nu dăunează ri­
ţeg existau corporaţii sau nichilor. După mai bine dc ciodată Am fost dus la nişte casă. Eram un fel de mic
tehuii. cu diferite statute, cinci luni de la declan­ rude la Fresnes. Şi am pe­ monstru, foarte sălbatic. Din
aprobate de principii Tran­ şarea afacerii Marcovici. trecut o parte din copilărie, pension în pension am ajuns
silvaniei. In anul 1672 prin- c u g e t ă r i aceasta continuă să pro­ dacă pol s-o numesc astfel, la Saint-Nicolas, la Igny, în
tr-o diplomă, dată de că­ voace discuţii aprinse in în închisoare, deoarece pă­ apropiere de Bièvres.
tre principele Mi hai Apaf- rîndul opiniei publice, rinţii mei adoptivi îşi avenu Şi acolo, intr-o zi, m-am
fy care conţinea 21 de ar­ — Scăpărarea de cuvinte cu atît mai mult cu cit proprietatea alături de închi­ hotărit, împreună cu un
ticole, se înfiinţează o cor­ este specialitatea certăreţilor. a atras dc la început, soare La Fresnes, gardienii prieten, să plec la Chicago
poraţie (ţchuri) în oraşul — Banii zgîrcîţilor sînt mal numele binecunoscut al locuiesc acolo, împreună cu Dar lucrurile s-au terminat
Haţeg care cuprindea pe subţiri, de prea mult frecat actorului Alain Dclon. familiile lor. Mâ jucam cu râu.
meseriaşi, cizmari, lăipari, între degete. Recent, revista franceză copiii acestora în incinta în­ E. : Adică ?
şi lăbăcari. — Titanii s-au dăruit pînâ „Express" a publicat in­ chisorii. Am fost botezat A. D. : Am fost regăsit şî
Meseria olăritului cu la ultima picătură, de acceo terviul luat acestui ac­
vechi tradiţii in Haţeg, se au fost şi cei mai chinuiţi, cei tor, pe carc-1 reprodu­
mai în suferinţă.
dezvolta din plin în aceas­ — Timpul e un mare şna­ cem in continuare :
tă perioadă. In anul 1713. pan. te filtrează de zile şi ani. Alain Dclon : Despre ce ALAIN DCLON
exista de asemenea o cor­ îneît nu-ţi dai seama cînd au vreţi să vorbim ?
poraţie (,,leh"l cu statut de trecut. Express : Despre dumnea­
funcţionare care întrunea — Bunătatea îmblînzeşte ta.
în rindurile sale meseriaşi răutatea, iar calmul furia. A. D. : Nu prea îmi place Fresnes Şi am rămas cu nu­ adus înapoi. Este inutil să
din domeniul măcelăriei, — Pe îngîmfat nu-1 mal în­ să sc vorbească despre mine. mele ăsta pînâ la prima îm­ intru In amănunte. Nu m-am nisterul marinei. Şi... am de­
croitoriei, fierăriei, brută­ cap formele împănării, de a­ E. : Nu sinteţi obligat să părtăşanie. Am locuit cu pă­ mai întors la şcoală. Mama venit marinar.
riei, zidăriei, cojocăriei, cu- ceea ţine nasul pe sus, să răspundeţi dar din păcate se rinţii mei adoptivi pină la m-a luat la ea şi am lucrat E. : Vă plăcea ?
relâriei ele. respire. vorbeşte mult despre dum­ vtrsta de 11 ani. Apoi au în comerţ, cu tatăl meu vi­ A. D .: Nu ştiu. Dar în
In secolul al XVII Mea ION MARINESCU neata murii, întîî bărbatul, şi pc treg, pînă la vîrstn de 17 orice caz, plecarea mea era
Haţegul continuă să fie A. D. : Se inventează. Eu urmă femela. M-am întors ani. dorită, aşa că trebuia să
centrul economic, social şi nu fac destăinuiri nimănui. la tatăl meu adevărat... Aşa E. : Mi se pare câ se o­ plec... ÎVl-am angajat pentru
administrativ al Ţării Haţe­ Prima avocată din lume — Vor să scrie articole? Ei, bi­ ml se pare. Nu sînt sigur, cupau cu mezeluri ? trei ani. Şi apoi, ştiţi bine.
gului. Pentru comunele si Ştiaţi câ... ne, să le scrie. Să scrie ori­ deoarece am stat cînd cu A. D. : Da. Şi apoi, la 17 în armată iţi faci uşor prie­
satele din jur — oraşul ce. Să inventeze. tata, cînd cu mama. Fiecare ani. pentru a-i împlini ma­ teni Mulţi dintre ei trebu­
constituia un loc bun de o româncă: Elena Bilcescu E. : Astea sînt dezavanta­ din ei îşi refâcuse viaţa. mei dorinţa de a pleca de la iau să plece in Indochina.
Îmi spuneau.: „Va trebui să
plasare a produselor agri­ APA CARE a trecut prin- jele meseriei. Sinteţi o ve­ Tata cu o femeie care avea ea. am intrat în armată. ne despărţim... ne pare rău.
E. : In Indochina ?
cole. Tîrgurile vestite de .tL-ajn clrap. magnetic , capătă |<| ...îşi face intrarea în Baroni avocaţilor din Bucu­ detă deja un copil din prima că­ A. D .: Nu. Nu imediat. Vino cu noi". In' cele din
la Haţeg atrăgeau nume­ proprietăţi uimitoare : la fier­ reşti in 1890, nu însă fără luptă. Prejudecăţile in A. D. : Ce înseamnă vede­ sătorie. După aceea, au mai Voiam să fiu pilot, voiam să urmă am acceptat. Ca să
roşi negustori din diferite bere nu depune piatră pe ca­ ceea ce priveşte sexul slab şi frumos erau puternice tă ? In primul rînd sînt ac­ avut încă trei copii. Aşa în­ mă angajez în aviaţie. La plec trebuia să fac o cerere
ţinuturi ale ţării. In seco­ zane şi o ' distruge chiar pe şi In lumea justiţiei. O femeie avocat ? O femeie la tor. eît m-am trezit la un mo­ vremea aceea, pe zidurile de prelungire a angajamen­
lul al XlX-leo Haţegul ur­ aceea existentă, măreşte rezis­ bară. alături (le bărbat ? Nu s-ar ştirbi cumva auto­ E. : Cine este adevăratul ment dat cu o mulţime de Parisului, exista un afiş : tului pe cinci ani. Era obli­
mează o dezvoltare econo­ tenţa betonului, accelerează ritatea justiţiei ? N-ar scădea prestigiul breslei avo­ personaj în legătură cu care surori şi fraţi vitregi Mă „Vreţi să deveniţi pilot dc gatoriu pentru Indochina. Şi
mică şi socială normală. O­ creşterea plantelor şi coacerea caţilor ? — se întrebau, desigur mulţi. Spiritul îna­ se râspîndesc tot felul de le­ simţeam izolat. Aveam im­ linie in 18 luni, făceţi-vă cum nu aveam decît 18 ani.
raşul râmînînd pe mai de­ fructelor. In Uniunea Sovieti­ intat a triumfat totuşi. Deoarece legile nu precizau gende ? Care este adevărul, presia câ incomodez, câ sînt stagiul în Canada" Vâ a- trebuia să primesc consim­
numai dumneata poţi să ni-1
în plus .
parte un centru administra­ că s-a creat o Instalaţie spe­ că avocatul trebuie să fie neapărat dc sex masculin, spui Dacă vrei, bineînţeles. minţiţi, sper. Afişul m-a a­ ţământul părinţilor. Mi l-au
tiv pentru împrejurimile cială pentru prelucrarea elec­ cererea Elenei Bilcescu a fost satisfăcută. O femeie a A. D. : Părinţii mei au di­ Şi nsta se pare câ era rea­ tras. trimis foarte repede. Şi aşa
sale. cu un caracter pro­ tromagnetică a apei. pătruns astfel pe porţile, pină atunci ferecate, ale ba­ vorţat cînd aveam patru ani litate«!, deoarece am fost dus Tata m-a dus pe bulevar­ am ajuns în Indochina. Aco­
nunţat agricol şi nu indus­ O MRMA japoneză a con­ roului. Vestea a stîrnit nu numai senzaţie, ci şi foar­ Pentru mine a fost foarte la pension. Dar cum eram dul Victor, la ministerul de lo nu am văzut mare lucru.
trial. struit cel mai mic televizor. te multă satisfacţie, in special în rîndul femeilor din tragică despărţirea. foarte tulburent, foarte nedis­ aviaţie. Tocmai pleca ulti­ Am ajuns în *54, exact după
In prima jumătate a se­ România şi dînafara ţării, ea şi în rindurile bărba­ E. : Vi-o amintiţi ? ciplinat, am fost trimis îna­ mul contingent. Şi ar fi tre­ Dien Bien Phu Nu mai a­
colului al XX-lea mai pre­ El cîntăreşte 860 gr, iar ecra­ ţilor cu vederi înaintate. La Bucureşti au început să A. D. : Nu, bineînţeles. poi. Am trecut Ia alt pen­ buit să «aştepţi şase luni pînă veau loc decît lupte de stra­
nul Iul are dimensiunile unul
cis în anul 1942. la Haţeg timbru poştal. sosească telegrame dc felicitare, cea dinţii fllml sem­ Nu-mi amintesc să-mi fi cu­ sion. şt apoi la altul, dar de la următoarea plecare. Era dă...
s-a construit o fabrică de nată dc preşedinta Asociaţiei Mondiale a Femeilor. noscut părinţii împreună. Ni­ peste lot am fost trimis a- prea mult. Ne-am dus 1«! mi­ (Va urma)
marmeladă modernizată, UN GRUP de oameni de
astăzi cunoscută fiind sub Silinţă austrieci afirmă, pe ba­
denumirea de fabrica de za experienţelor efectuate, câ
conserve. Produsele ei sînt bolile dentare scad foarte « H O » despre şi cu Tudor Huşalescu P O Ş T A Ş U L
cunoscute şi peste hotarele mult dacă în hrană se adau­ CULTUL lOlßST
ţării noastre gă 1 la sulă zahăr, asociat cu
In anul I9GT>. la Haţeg s-a calciu şi acid fosforic. £ Marele nostru seriilor şt împlinirii a 25 de ani de că­ dicaţie : .Ca să vezi şi tu în K E B O
construit combinatul de in­ umorist Tudor Muşalescu a sătorie. fotografia sa recentă, ce hal m-ai adus după 25 VICTOR IAŢENCO - Petroşani :
dustrializare a cărnii, un a­ SURORILE GEMENE brita­ oferit soţiei sale cu prilejul pe care a scris următoarea de- ani". 9 fO ff 12 Am reţinut careul ,,0 raită prin
gregat modern a cărui pro­ nice, Barbara Morgan şi Gil­ ms/ staţiunile ţarii". Nu avem rezerve
ducţie şi-a cucerit o bine­ lian Crosby, împart fiecare, £ „Cîţl ani aveţi, maestre"? asupra caicului ..De amiciţia",
dar l-aţl mal trimis o dată. acum
meritată apreciere din par­ de ani de zile, durerile celei­ — îl întrebă un indiscret pe însă este reţinut.
tea multor ţări din Euro­ lalte. După cum precizează Tudor Muşatescu. N-du PROd a N — Haţeg : Pro­
pa. Tot la Haţeg poate fi medicii, este vorba de aşa-nu- „Cît pot" — răspunse m«aes- SE! blemele de perspicacitate trimise
vizitat parcul de vînâtoare mitele „simptome de simpa­ trul. de dumneavoastră nu mnl fost
publicate şl semnate chiar de au­
pentru colonizarea cerbului tie" Recent. Barbara, studen­ tor, dar sub alt nume. Triunghiul
lopătar şi a zimbrului ce tă la Manchesler. a simţii du­ £ Intr-un cerc de intimi, la are o lacună, care U face nepu-
atrage pe călători prin fru­ rerile naşterii... dar cea care un moment dat, maestrul Mu­ blicabl). Iar rombul e .. banal.
Curat ghinion şl... se ţin scai de
museţea sa naturală. a născut, a fost sora sa Moi şatescu începu să fredoneze dumneavoastră.
Astăzi Haţegul cunoaşte mult. vara trecută, constatînd un* şlagăr „en vogue", dar Constantin SUFANA — D e v a :
o dezvoltare economică şi câ prezintă toate simptomele fiind puţin răcit, melodia era Lucrările trimise de dumneavoas­
socială ascendentă, locuitorii specifice gravidităţii. Barbara cam falsă. O prietenă îl ta- tră sint construite Incorect şl nu
pot fi publicate.
săi participînd cu mult c­ s-a grăbii să telegrafieze su­ chinâ : „Vai dragă Tudore. ce Ion 1UCA -- petroşani : Careul
lan la măreţul proces de rorii sale. aflată în Germania fals cînţi ! i" ..Pe ogor“ şl Golful do cuvinte"
desăvîrşire a socialismului occidentală, cerîndu-i să se Maestrul replică : „Da de nu pot fl pubflcole. Primul are
multe greşeli tehnice de Încruci­
în patria noastră, Republi­ prezinte neîntîrziat unui me­ unde, draga mea, în mine cint şare şl definiţii, ier al doilea... e
ca Socialistă România dic. Gi 11 ian i-a urmat sfatul şi perfect, dar sunetele ies din minor !
Adam MliiAlLA — Călan : Ca­
Prol. DAVID LADISLAÜ abia cu acest prilej a aflat că mine fals". reul „Cerbul de nur" nu poate fl
va deveni mamă Fără cuvinte. Desen de V. MIHAILESCU VAL. ALEXANDRESCU
publicat, nu pentru că no-a par­
venit după festival, dar este gre­
B U I B H B K şit construit şi... să nu mol vor­
ORIZONTAL : 1) Adjectiv de­ slovaci — E de nerecunoscut f ; bim dc definiţii caro sînt slă­
Sterilitatea feminina primoră tăzi prin trotamente asociate monstrativ ! — Pe terenul de iot- 3) incâ „una" şl-1 etapă t — Aer... buţe.
Mlron TIC — llia : Asupra lu­
Infinit î — Uzinele
Chimice A­
balta
bal şt in rebus : 2) Are
iau secundorâ este consecinţa moderne, rezolvarea terapeutică. peşte ! — Toamna se pune la to­ rad ! ; 4) O şa mal mare ! — Pe crărilor dumneavonslră vom mol
Dintre afecţiunile care, dato­
unor îactori patologici variaţi, rită urmelor pe care le lasă, pot Plasa ; <0 Astiel — Termen de maşinile litoralului ! — Un a cu sta de vorbă, câ nl se par destul
pit — Reprezintă o valoure ; 3)
gaură I — Iniţialele Unguriel \ :
de Interesante. Cind veniţi Ia De­
şi nu provoacă suferinţe fizice, Sterilitatea feminina, duce la imposibilitatea formării comparaţie — Farsă ; 5) Peşte 1 5) Steaua... fArA nume l — Unita­ va. să ne căutaţi.
care frecvent trec
neobservaţi
de femei. Eo nu este o boala
te de măsură a virsteJ l (cu ex­
Vasile MOLODET - Petroşani :
— Vehicule rustice — Exclama­
şi dezvoltării unei sarcini, este
cepţia femeilor) — Şase ameste­
crările trimlRe de dumneavoastră
insă prejudiciile morale şi psi­ şi tuberculozo genitală, adică ţie ! : 6) Primit — Scaun de plim­ cate i ; 6) Aşa o hârm«!lalc ! ; 7) Sînt foarte îngrijit executate lu­
bare ! ; 7) Trei din fiecare ! —
şl le-am reţinut. Nl se par foar­
hice pe care le aduce femeii că* îmbolnăvirea de tuberculoză a Uneori stîrneşte melancolia ; 8) Trei necunoscute ! — Bate apa in te Interesante „Adunările şl scă­
piu j _ Bis ! ; R) Miezuri de ce­
Pronume reflexiv Invariabil —
sotorite constituie frecvent o organelor genitale interne, cu Numeral — Luna ,.CADOURI­ pe . _ pa,-fi definiţie ! ; 9) Iar cu derile cifrate". Este bun şl tri­
problemă cu importante reper­ prevenirea şi combaterea ei frecvenţă moximâ trompele ute­ LOR'* 1 ; a) Şl-- a păcălelilor -— ..una” şi-l rafală 1 — 8-au în­ unghiul. Asupra celor trei cnreurl
cusiuni de ordin fomillal. rine. Tuberculoza genitală nu se Apucîndu-l de mijloc ! — Ca­ curcat borcanele ! ; 10) S-a termi­ avem Insă unele nedumeriri tn
Cauzele care duc la apariţia transmite ereditar, aşo cum se se ! ; M) Egal — „Unele" : ll) nat cu Creola ! — Uneai!«! de ce priveşte tematica lor foarte
varlAtă. la care vă rugăm să fa­
pescut ! (nu-j plas«!) — n«!vAşitA
sterilităţii sînt voriate. Ele se credea, ci se ştie precis că este Plase ! — Astfel ; 12) Notă cu şl fără valoare f ; 11) Cea mal gro­ ceţi precizări, sau eventun) schim­
plus — Deasupra I — Exprimă l-
pot datoro atît soţiei, cit şi so­ locolizoreo secundară a tuber­ deca de calcul mimai ; l.i) Moeş- zav«! IncurcAluv«! de plase 1 ; 12) baţi temele. Ma1 gîndlţl-vă şl vă
ulul. In prezent se consideră că Se poote afirmo că preveni­ cunoaştem pe prim plan ca şl astupareo acestora. Infecţio tu­ culozei. adică o a doua elopâ tii al pepiturilor I (pl. art.). Posezi (chiar şl o plasâi l — Pla­ rugăm să ne scrieţi.
Zeno TURDEANU - Loco : Du­
• 'proximativ 40 la sută din rea sterilităţii începe incă din cauză o sterilităţii feminine in­ ba ră lentă apare cel moi frec­ a evoluţiei ei, aceasta opărind VERTICAL : l) Mare Încurcă­ tele !. AGNETA COVACI pă careul „Primăvară unde eşti"
tiiile care îşi doresc un co­ copilărie. In oceostă perioadă, fecţiile acute şl cronice ale or­ vent in urma chiuretajelor ute­ Iniţial la nivelul plâmînului sub tură In plase ! — Steagul Roşu ! : Deva care a fost publicat, am reţinut
pil, fără a-l avea, intervine ste- fetiţele pot să facă diferite in­ ganelor genitale externe şi in­ rine, eo putîndu-se propaga de formă de tuberculoză pulmona­ 2) Pe tricourile sportivilor ceho­ careul „Boboci" Alte amănunte
riiite'.cb bărbatului. în restul de fecţii vulvo-vaginale datorită lip­ terne. altfel din aproape în aproape ră. Prin metodele şi antibiotice­ 4 2 3 </ $ 6 7 8 9 10 11 de viitor v| le vom comunica per­
sonal.
60 Io sută din cazuri fiind vor­ sei de igienă, care pot ovea . Este cunoscut faptul câ per­ şi de Io nivelul unui focar infec- le specifice existente astăzi, e­
bo de sterilitatea femeii. repercusiuni tordive. meabilitatea trompelor uterine ţios de vecinătate. xistă posibilitatea tratării corec­ 4 □ ;
Prezentoreo periodică a fe­ O perioadă extrem de impor­ (organe tubulore (a nivelul că­ In aceste cazuri, deşi femeia te a tuberculozei pulmonore şi 2 Dezlegările
meilor la medicul ginecolog este tantă in viaţa unei femei o con­ rora se produce lecundaţia şl se simte bine, controlul gineco­ a prevenirii tuberculozei geni­ 3 5
singura modalitate sigură de stituie pubertatea. Prima men­ prima fază a dezvoltării oului logic efectuat periodic eviden­ tale feminine. 4 jocurilor
dep^’.jre precoce şi prevenire o struaţie, care apare în mod ţiază diferite modificări patolo­ Desigur, un control ginecolo­ 4
iactt :lor determinanţi ai steri­ normal între 11 şi 13 ani, tre­ gice -ale anexelor (trompă şi gic simplu nu poate preciza to­ 5 „PRIMĂVARA UNDE EŞTI V
1) FI — Fulguleţi ; 2) Libelulă
lităţii. La prima consultaţie me­ buie să fie urmată de menstre ovar), mai mult sau moi puţin talitatea cauzelor posibile ale 6 0 — Pul ; 3) Ucenici — lai ; 4) Tur­
dicală efectuată in vederea tra­ succedîndu-se regulat, iar dez- întinse şi grave, în funcţie de sterilităţii conjugale, mai oles 7 7 turele — Ir ; 5) Urcată — Edtpl ;
tării unei sterilităţi, este necesar voltareo fetiţei trebuie să se fo­ vechimea bolii şî hotărăşte exe­ ţinînd cont de rolul destul de m 6) Rl — Titra — Lan ; 7) Acri —
să se prezinte ambii soţi ; ulte­ că, armonios. cutarea investigaţiilor necesare mare al factorului masculin, e­ 8 Oaspe — D ; 8) Sla — Canar —
rior, dacă s-a constatat că so­ Orice abatere de Io norma! uman), este absolut necesară stabilirii precoce a diagnosticu­ tiologia precisă a acesteia fiind 9 7 Tu ; 9) I — Seara — Asan : 10)
Gulie — Isopi : 11) Cireş — Idilic :
ţul este fertil normol. se va pre- apărută în oceostă perioadă pentru menţinerea posibilităţii de lui şi tratamentului de urmat. uneori foarte greu de stabilit. 10 " — V 12) Privighetori.
zento pentru tratament, in con­ necesită prezentarea Io medicul fecundare a femeii. Datorită di­ Alţî factori încriminaţi în ge­ Considerăm că controlul gineco­
tinuare, numai soţia. ginecolog, core poote să inter­ mensiunilor lor foarte mici, trom­ neza sterilităţii feminine, şi anu­ logic periodic, prin depistarea ARITMOGRIF ŞCOLAR
Se consideră câ un cuplu soţ- vină la timp şi să o corecteze. pele se pot astupa uşor, ducînd me, factorii ovorienl corelaţi cu precoce a afecţiunilor ce stau la Romb
1) Purtare ; 2) Cărţi ; 3) C aiet ;
soţie core nu a procreat in pri­ Se înţelege rolul mare core il la sterilitate prin obstrucţie me­ activitatea altor glande cu se­ bazo genezei sterilităţii feminine Triunghi ORIZONTAL : 1) Consoană : 2) 4) Examene ; 5) Cretă ; G| Desen ;
mul an de căsătorie, avind o revine mamei in această perioa­ canică. creţie internă, se manifestă mai SÎ tratarea acestora, este capa­ ORIZONTAL şi VERTICAL. Mijlocul biletului I : 3) Netedă ; 7) Notiţe ; 8) Burete ; 9) Ma­
viaţă sexuală normală, este ste­ dă, în core eo trebuie să urmă­ Această obstrucţie apare da­ adesea prin tulburări şi dere­ bil să scadă foarte mult procen­ i) Cotlflcă un act : 2) cavita­ 4) Zbor cu planorul (mase. pl.) : nuale.
ril. Se înţelege că orice întîrzîe- rească creşterea fetiţei sale şi în torită unor factori iniecţîoşi, ca­ glări ale ciclului menstrual, a- tul cozurilor de sterilitate tardi­ te ; 3) .De la cabană spre casă 5) Veselie ; R) Acţiune cu preve­ TRIUNGHI
re în prezentarea la medic va acelaşi timp să o înveţe regulile re, chior cînd nu determină ma­ vind (o bază cicluri onovuloto- vă, foarte greu de influenţat. (pi.) : 4) Anulate ; 5) Un gen de dere ; 7) Naţionalizare ; 8) Asal­
7) Piese
puezii ; C) Apărute
la
taţi ; 9) Pantaloni rustici : 10) E-
ORIZONTAL şi VERTICAL î I)
duce la agravarea cauzelor ca­ elementare de igienă genitală. nifestări chimice zgomotoase (fe­ ril, cu toate câ ridică probleme şah : 8) A duşm«!nl ; 9) Zeu in pocl : 11) Unice ! Seninătate ; 2) Eterogenă ; 3) Ne­
re au produs sterilitatea şi va Excluzînd malformaţiile conge­ bră, dureri), sînt capabili să ge­ mai dificile de diagnostic, cerînd Dr. MIRCEA GIURGIU mitologia amică ; 10) VocnlA. VERTICAL : la fel. poţică : 4) Irosita ; 3) Notiţa ; 6)
îngreuna mult tratamentul, redu- nitale ale organelor genitale, nereze leziuni inflamatoare Io multă răbdare şl perseverenţă medic primar N. CERCHEZ I. 1VANESCU Agita ; 7) Teca ; R) Ana ; 0) Ta ;
cînd şansele de reuşită. care în general sînt definitive, re­ nivelul trompelor, urmate de din portea femeii, îşi găsesc as­ obstetrician-ginecolog Petroşani Lupeni 10) E.
—---