Page 1 - Drumul_socialismului_1969_04

Primirea de către tovarăşul - i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

NICOLAE CEAUŞESCU ' mm

a delegaţiei de activişti

ai Partidului Comunist COLABORAREA

din Cehoslovacia ŞTIINŢIFICA
i ROMANO-SUEDEZA
Tovarăşul Nicolac Ceauşescu. bru supleant al Comitetului E­ Luni a fost semnat la
secretar general al Comitetu­ xecutiv al C C. al P.C.R., pre­ 1 Bucureşti Planul de colo-
lui Central al Partidului Co­ şedintele Colegiului Central i borare ştiinţifică intre A­
munist Român, a primit luni de Partid, Ioan Gluvacov, mem­ cademia Republicii So-
dl martie a.c., delegaţia ric ac­ bru al C C. al P C.R., membru : cialiste România şi Aca-
tivişti ai Comisiei Centrale de al Colegiului Central de Partid, i demia Regală Suedeză
Conlrol si Revizie a Partidu­ Nicolac loncscu, adjunct do de Ştiinţe Inginereşti.
M f f i i l r CONSILIULUI POPULAR JU K IEAN lui Comunist din Cehoslovacia, şef de secţie la CC. al P.C.R. Planul prevede schim-
condusă de tovarăşul Milos A fost de fată Karcl Kurka, ; buri de cercetători, de
Jakes, preşedintele Comisiei, ambasadorul Republicii Socia­ i documentaţii şi publicaţii,
care la invitaţia CC. al P.C.R. liste Cehoslovace la Bucureşti. i organizarea anuală de
3 perienţă în tara noastră Intr-o atmosferă caldă, tovără­ : diferite teme ale cercetă­
MIRII I aprilie 1919 - I MC. 30 OUI - M SI REDUCŢIEI: Deva. sli. Oi. Petru Ctoza Hi. 35 - Iei. 1175. 7317. 8317 face o vizita de schimb de ex­ întrevederea s-a desfăşurat simpozioane bilaterale pe
interes
rii ştiinţifice de
La primire au participat to­
varăşii Dumitru Coliu, mem­ şească. (Agerprcs) comun.
GUVERNUL AME­
RICAN URMĂREŞTE
istria judeţului Noul sistem de salarizare în industria locală „VIETNAMIZAREA

RĂZBOIULUI"
WASHINGTON 31 (A-
‘o a ra a în d e p lin it, FACTOR DETERMI­ gerpres). — Precizind po­
în pro­
ziţia guvernului
NANT ÎN SPORIREA blema vietnameză, minis­
ai
SU.A.,
trul apărării
nte de te rm en , Melvin Laird, a declarat
intr-un
interviu
acordat
PRODUCŢIE! News and World Report"
săptămânalului
„U. S.
pianul trim estrial câ deocamdată nu este
momentul să se vorbeas­
Şl CREŞTEREA că despre o retragere a
unor trupe americane din
Vietnamul de sud. Avind
Duminica, 30 martie, colectivele plimentare de peste 32 milioane de in vedere cererile opiniei
de munca din industria judeţului lei la producţia globală, 30 milioane CÎŞTIGURELOR publice de retragere o
nostru au îndeplinit prevederile pla­ de lei la producţia marfă vîndutâ şi trupelor americane din
Vietnam, el a afirmat din
nului trimestrial la producţia globa­ încasată, 7,5 milioane de lei la pro­ Generalizarea experimen­ acordarea în cursul anului drept nou câ guvernul american
lă, producţia marfă vîndută şi înca­ dusele livrate pentru export. Aceste tării noului sistem de salari­ premii penlru rezultate deo­ urmăreşte „vietnamizarea
sată, precum şi sarcinile la export. sume cuprind în sine depăşirile ob­ zare si majorarea salariilor sebite şi cu eficientă econo­ războiului". După cum a
Acest succes se datoreşte elanului şi ţinute la produsele de bază, de ma­ în întreprinderile de industrie mică certă considerăm că re­ arătat Laird, această
„vietnamizare" ar implica
locală cu începere dc la I
abnegaţiei colectivelor de muncă din re importanţă pentru dezvoltarea in­ Un cîntec moţesc, adus de grupul vocal din Luncoiu mai a.c. a fost primită dc că­ prezintă o pîrghie însemnată acordarea in viitorul ime­
în acest sens Se conturează
unităţile economice, măsurilor luate dustrială a judeţului, a economiei na­ de Jos. Foto . v. ONOIU tre colectivul nostru ric mun­ deja posibilitatea asimilării diat a unei sume supli­
de organizaţiile de partid, de comi­ ţionale. că de la I I L. Orăşlîe cu mul­ unor noi produse care să va­ mentare de 156 de mili­
tă satisfacţie. Muncitorii, teh­ lorifice resursele tocale în oane de dolari regimului
tetele de direcţie, pentru organiza­ Succesele dobindite de oamenii nicienii, inginerii şi funcţio­ mod superior, lărgind astfel de la Saigon, destinată
rea mai bună a producţiei şi a mun­ muncii hunedoreni constituie o bază narii înlreprindcrii noastre gama de sortimente cerute procurării de echipament
cii, hotărîrii minerilor, siderurgiştilor reală de pornire pentru sporirea sub­ îşi exprimă recunoştinţa de­ dn populaţia judeţului nos­ militar necesar trupelor
saigoneie. Unii comenta­
şi a celorlalţi oameni ai muncii de stanţială a producţiei în trimestrul al De la Mureş plină faţă dc grija deosebită tru. tori sînt de părere că prin
pe care parlidul si stalul n
Desigur, posibilităţile
ric
a înfăptui cu consecvenţă sarcinile doilea, pentru înfăptuirea angaja­ 9 9 poarlă pentru lucrătorii in­ amplificare a cişligurilor sînt această propunere se ur­
încredinţate. mentelor asumate în însufleţită între­ dustriei locale. Ca urmare a garantate şi dc acordarea spo­ măreşte de fapt camufla­
Prin îndeplinirea înainte de termen cere ce se desfăşoară în cinstea ani­ aplicării prevederilor noii rului dc vechime neîntre­ rea sporirii cheltuielilor
S.U.A.
ale
militare
în
hotărîri fondul de salarii sla-
a sarcinilor trimestriale de plan, s-a versării a 25 de ani de Ia eliberarea piu-la S C bllit la începutul anului va ruptă — permanentizînri în Vietnam
acest fol cadrele — şi pre­
asigurat realizarea în cadrul judeţu­ României de sub jugul fascist şi a fi majorai cu suma dl miile care se pot plăti la
lui Hunedoara, a unei producţii su­ Congresului al X-lea al partidului. 315 000 lei. ceea ce va duce sfîrşitul anului din benefici­ PATRU NOI
la creşterea salariului nomi­ ile peste plan datorate efor­ TELEFERICE
Duminica, pe scena Teotrului de estrada din Deva, nal al fiecărui lucrător in tului propriu.
VA medic cu 8.9 la sută Avînri Din cele relatate rezultă
s o desfăşurot. timp de citevo ore, spectacolul folcloric In staţiunile de munte
V . C ă la n „De Io Mureş pîn-lo Criş", Organizat de Comitetul ju­ în vedere şi majorarea sala­ clar că noul sistem de sala­ ou inceput lucrările de
deţean pentru cultură şi ortâ şi Cosa judeţeană a crea­ riilor mici efectuată în 1967, rizare esle incontestabil mai construcţie a patru noi
speelocolelor fazei
o dată cu încheierea
ţiei populare, a celui de al lX Iea Concurs pe Iară ol constatăm cu satisfacţie că echitabil fală de vechiul sis­ teleferice : Sinaia — Cota
prevederile Congresului
a!
tem. El asigură cîşliguri spo­
Acţiuni concrete pentru formoţiilor artistice de amatori, „vernisajul1' folcloric de JX-lea al P.C.K., privind creş­ în acelaşi timp mobilizează tele Furnica ; Poiana Bra­
• ntercomunole
1400 ; Cota 1400 — Mun­
rite pentru toţi salariaţii
şi
terea salariilor, se infăpluicsc
duminică s o
şov — Kantzer ; Braşov —
onunţat co un prolog ol fazeî judeţene,
care o dăruil publicului podoaba- desprinse din şiragul cu succes. pe fiecare la locul său de Muntele Timpa. Teleferi­
cîntecelor şi jocurilor de pe Vcdeo Mureşului, pină în tem de salarizare înlr-o se­ muncă să desfăşoare o acti­ cul de la Poiana Braşov,
Experimentarea noului sis­
mima Zorondului, spre văile C
"anta specta-
vitate rodnică. Sintein
care va avea cabine, esle
pro­
stoparea cheltuielilor inutile! colului a fost tinereţea, pub diţie — gru- ric de întreprinderi din tară fund recunoscători grijii pă­ destinat transportului tu­
-i-se prilejul
de o cunoaşte -- alături de
riştilor pe Postâvaru la o
a confirmai pe deplin supe­
rinteşti ce ne-n acordă parli­
puri artistice tinere, ale corc.
impus, ciştîgind o binemeritete egălire s-ou rioritatea prevederilor recen­ dul şi stalul şi sîntem holii- altitudine de peste 1 600
metri. El vo atinge o vite­
tei Hotărîri a Consiliului de
rîl* ca angajamentele iniţia­
deplasare de 7
ză de
Tloducex‘A.—^‘!voUuie.VUoii _ do . la-a. mai multor cauze lnd<> raţiile planificate în luna oc­ Miniştri privind noua formă le (500 000 lei producţie glo­ metri pe secundă.
producţie, asigurarea unei efi­ pendente de voinţa înti'izprin- tombrie anul trecut, deoarece „Nu sini sale mai boqalc / (ret i e", „Apuca- do remunerare Important ri-\ bala *u mnrffi. po^tr provo*
ciente economice ridicate sini derii. Dar iată pe scurt opi­ constructorul (I.C.S. Hunedoa­ Şi nici poteci mai umblate , reţinui in acest sens esle rieri. 70 000 lei economii la
probleme care se înscriu tot nia tovarăşului Szanto : „De­ ra) nu a asigurat forţa de Nici pămînturi mai ric sol m-aş Măi mîndrut (aptul că ponderea salariului preţul de cosi peste sarcina MAŞINA DE ALEZAT
mai mult în preocupările de păşirea de 1 278 DOI) de lei nu muncă necesară. Netermina- Ca pe Mureş pe la noi ' Nu dc 1 Floare mîn- tarifar creşle substanţial în planificatei) să fie amplifica­ şl FREZAT
bază ale comitetelor de direc­ este cerlâ. deoarece planul de rea instalaţiilor de preîncâl- sînt jocuri mai de scamă / dră-n ; înd mi-i dru- cîşliqurilc nominale ale lu­ te cu încă 892 000 Ici aciinm-
ţie. Relerindu-se la gospodă­ cheltuieli stabilit iniţial s-a zirc a cărbunilor la bateria Ca-nvîrlila inureşană". |JyT mul , „Mai bădi- crătorilor. ceea ce contribuie lăr'i suplimentare. Ele vor fi A fost omologată o
rirea raţională a mijloacelor modificat in cursul lumi mar­ a IlI-n. de reglare a presiunii portretizat în cinice, chipul li- la sporirea coinlcresării ma­ obţinute în cea mai marc nouă maşină - unealtă,
materiale şi băneşti, Tovarăşul tie, în sensul că au apărut e­ $i debitului aerului, a grupu­ nulului care şi-a trimis mesa­ Ui ri< e Rodica O- teriale a salariaţilor pentru parte pc scama reducerii con­ deosebit de importantă
Nicolac Ceauşescu arăta In lemente noi de cheltuieli faţă lui de convcrtizoare, precum gerii ariei pe scena deveană, prii a, ' aci, Mariana ridicarea calificării pro­ sumurilor specifice, a cheltu­ pentru fconomia noastră
Conferinţa organizaţiei de de cele avute în vedere la în­ şi sistemul defectuos existent spre a face cunoscuta zestrea lănci d dc melodii fesionale, îndeplinirea si de­ ielilor indirecte si creşterea naţionala — maşina de
partid a municipiului Bucu­ tocmirea planului iniţial. Esle la instalaţia prototip de eva­ de înţelepciune .şi de datina a adus* ntişlii Tudo- păşirea sarcinilor individuale productivităţii muncii. Noua alezat şi frezat cu diame­
reşti : „Fiecare în sectorul său vorba de noua lege de amor­ cuare $i stingere — au faci­ de producţie. In cadrul în­ holiirîrc constituie un puter­ trul axului de prelucrare
de lucru — director, munci­ tizare a fondurilor fixe, care litat înregistrarea unei depă­ oamenilor de pe aceste Incuri. rică oslică Vasar- treprinderii nnaslre ponderea nic stimulent, pentru colecti­ de 100 ihm. Realizată de
tor — trebuie să înţeleagă că schimbă cotele de amortizare şiri la cheltuielile cu sein i - Şi, cîl a ţinut programul for­ hei, unici au afirmai nu salariului tarifar va consti­ vul Snlreprinderii noaslrc Fabrica de maşini-unelte
aceste mijloace aparţin între­ si include cheltuielile cu re­ cocsul şi cocsul în valoare de maţiilor din zona Mureşului, numai valori interpretative i tui 95 la sulă din cişliguri- caro este holărîl să valori­ şi agregate din Bucureşti,
gului nostru popor, că ele paraţiile capitale direct pe 712 000 Ici. datorită cărora s-a spcclatorul a fost purtat prin )c nominale fală dc 80 la fice tu mod superior resurse­ maşina este echipată cu
trebuie chibzuite şi gospodă­ preţul de cost. La fontă ce­ înregistrat şi depăşirea consu- şi autenticitatea repertoriului sulă cît reprezintă în pre­ le locale de materii primo, diferite dispozitive specia­
rite cu multă răspundere şi nuşie insă cheltuielile exage­ universul încărcat de frumu­ folclorului local Reacţia publi­ zent iar prin rezultatele ce le ob­ le şi poate primi şi co­
câ de aceasta fiecare răspun­ rate le putem imputa pe sea­ A. MOLDOVAN seţe al cînlcciilui si jocului lo­ cului a fost deosebită la fru- In ultimul limp, în cadrul ţinem să nc aducem contri­ mandă program numeri­
de in faţa partidului, a clasei ma depăşirii consumului spe­ co). ,.Sulta de pe Valea Mn- întreprinderilor de industrie buţia la salisfaccrea înlr-o că, performanţă care o
muncitoare, a poporului". cific cu 12 kg/tonâ la cocsul re.şului“ (taraful Casei de cul­ LUCIA IICIU locală, s-a pus accent deose­ măsură crcscîndă a nevoilor situează in rindul produ­
de furnale ca urmare a uzu­
Reflectînd asupra posibili­ ■(Conlinuore în pag f 3*3) tura din Orăştîc — dirijor bit pe diversificarea produc­ dc aprovizionare cu produ­ selor de more tehnicitate.
tăţilor existente în ce priveş­ rii înaintate a cauperclor La ţiei, pc valorificarea In mod se ale populaţiei.
te gospodărirea $i utilizarea acestea nu s-au făcut repa­ Ioan Popa), cîntecelc „Citul fContinuare în pag, q j .q) superior a resurselor locale. TIBERIU DICU CEI MAI BUNI JUCA.
raţională a fondurilor mate­ Consliluirea unui fond pentru contabil şef Io I.I.L, Orăştie
riale şi băneşti, colectivul de TORI Al CAMPIO­
muncă de la U,V. Călan s-a NATULUI MONDIAL
angajat ca pînâ la finele anu­ DE HOCHEI
in valoare de 2 ()()(> 000 lei, iar Lucrările agricole au început şi Comitetul directorial al
lui să
realizeze o economie
suplimentară la preţul de cost
la beneficii peste plan să în­ federaţiei internaţionale
scrie suma de 1 800 1)00 lei de specialitate o desem­
Rezultatele bune obţinute în nat pe cei mai buni 3 ju­
acest sens în anul Lrecui con­ se desfăşoară în ritm susţinut cători ai campionatului
firmă pe deplin că asemenea mondial de hochei, Titlul
rezerve există, că angajamen­ de cel mai bun portar ol
tele asumate sînt pe măsu­ Punerea in valoare a tutu­ pe întreaga suprafaţă sînt e- Totodată, la cultura cartofilor campionatului a fost atri­
ra posibilităţilor colectivului. ror posibilităţilor dc creştere Icrtuatc arături, urnnnd doar s-au transportat în câmp îngră­ buit suedezului leif Hofm-
Constatarea rezervelor este a producţiei agricole constitu­ să se pregătească palul germi­ şăminte organice pc 150 hec­ quist. Jan Suchy (Ceho­
doar o etapă, acum trecînd pe ie sarcina de căpetenie spic nativ tare. Acţiunea de plantare a slovacia) o fost desemnat
primul plan acţiunea de valo­ rare sînt orientale eforturile A - - - - cartofilor a şi început, la fer­ cel mai bun fundaş, iar
rificare a acestora, atragerea lucrătorilor din întreprinderile ma din Deva plantîndu-sc, pî­ Ulf Sterner (Suedio) a
lor în circuitul economic. In agricole dc stat (lin judeţul In întreprinderile nâ la 30 martie a.c., 5 hectare fost apreciat ca cel mai
contrast cu angajamentele a­ nostru, in scopul realizării an­ cu cartofi de vară. bun atacant. Primul loc
sumate uzina se prezintă din gajamentului hiat în întrece­ agricole de stat in dosomentuf golgeteri-
păcate, după două luni de ac­ rea socialistă dc a depuşi be­ Continuarea în ritm susţinui lor a fost ocupat de Fir-
tivitate cu o depăşire a pre­ neficiile planificate cu 750 0f>0 a lucrărilor agricole creează sov (U.R.S.S) cu 14 punc­
ţului de cost în valoare de lei. Cunoscind câ lucrările a- O atenţie sporită s-a acordat premisele ca angajamentul luat te (10 goluri înscrise, (a
fertilizării solului Pentru cul­
1 278 000 Ici. gricolc din campania dc pri­ turile de toamnă, respectiv iii întrecerea socialistă dc că­ 4 goluri fiind coautor). Au
Tovarăşul inginer Gavril măvară reprezintă o clapă ho- grîu şi orz. s-au administrai tre lucrătorii din I.AS. să ai­ urmot În clasament Mi-
Szanlo. şeful serviciului pla­ târilom’e în complexul dc mă­ îngrăşăminte chimice fazial, bă asigurat un suport temeinic ,*'? PcPini?.r0 Staţiunii experimentale agricole Geoagiu sînt livraţi mii de portal- hailov (U.R.S.S.) 14 punc­
te (9—5J, Sterner
(Sue­
încă de la punerea bazelor re­
nificare este de părere că în­ suri cc sc aplică în vederea pe mai mult (le 3 000 hectare. coltei acestui an. toi pentru înfiinţarea noilor plantaţii de pomi. P dia) — 14 (5—9) etc.
treaga depăşire este justifica­ obţinerii dc recolte sporite,
tă. ca a apărut ca o consecin- şolii fermelor şi consiliile de
administraţie au pregătit te­
meinic desfăşurarea acţiunilor Numărul marc de acte ce
aflate la ordinea zilei. s-au creat Şi emis dc-a lungul turor materialelor arliivîsticc
Ca urmare, s-a luat un start timpului şi se păstrează în Ocrotind arhivele, contribuim Ba aflate pc teritoriul patriei
bun la însâmînţaren culturilor diferite arhive, cuprind în ele noastic toată preţuirea şi gri­
din prima epocă, la pregătirea crîmpeie din viaţă. Trecerea ja necesară, eonsidcrindu-lc
terenului şi fertilizarea lui timpului le-a imprimat sau le izvorul principat în care sc o-
pentru culturile din epoca a va imprima unora o valoare glindcştc adevărul istoric şi o
dona. Pinii la 90 martie a.c., documentară deosebită. Ele sursă deosebit dc importantă
folosind din plin timpul priel­ vor furniza cercetătorului cunoaşterea trecutului patriei pentru dezvoltarea ştiinţei şî
nic penlru lucru in cîmp şi u- trecutului nostru istoric cele economici.
tilizînd cu randament sporit mai credincioase imagini ale Dacă nc gîndim numai Ia
tractoarele şi maşinile agrico­ timpului în care s-au creat. judeţul nostru, atît de bogat
le. lucrătorii din LA.S. au re­ Gheorghe Asachî, care a slujâsc pc Icinci legiuirilor şi „A dai culegerilor noastre dc velor statului, alţii doar în în fapte istorice — începind
uşii să însâmînţeze 950 hecta­ dat funcţiei de arhivist al sta­ istorici ţării*. Ion Eliade Ră- izvoare „Arhiva istorică", cca contingenţă cu ele, şi-au adus do bază al „Şcolii ardelene", de la strămoşii noştri daci şi
re. din cele 1 474 planificate tului dimensiunea personalită­ dulescu, autenticul şi ccl din­ clintit carte a slavisticcî la contribuţia in păstrarea va­ relerindu-se la informaţiile romani, pînă la lupta lui lan-
cu culturi din prima epocă. ţii sale culturale, a conside­ ţii arhivist al statului în Ta­ români, a sirius în „CUVEN- lorilor arhivistico. Dar dintre culese în crearea valoroaselor cu de Hunedoara împotriva
Intre altele, demn dc sublini­ rat arhivele „sanctuarul drep­ ra Românească, pc lingă preo­ TE DEN BETRANI" probe toţi, primul loc trebuie acor­ salo lucrări, scria : „Şi am răs­ cotropitorilor acestor melea­
foit... manuscrise — o mulţi­
at este eă s-a terminat însâ- turilor compatrioţilor", soeo- cuparea de organizare a depo­ inlr-alcs din vechea limbă, dat marelui Nicolac Iorga. guri ; de la ridicarea poporu­
mîntarca ovăzului, mazurii şi findu-le pe drept cuvint un zitelor dc arhivă, întocmeşte lucru ce nu sc mai făcuse de preţuilor fără seamăn. în is­ me. Cărţi tipărite — am citit lui, sub conducerea lui Flo­
sfeclei furajere pc întreaga izvor de informaţie dc ma­ norme obligatorii „cu privire alţii ; a grăbit dezvoltarea toria noastră, a arhivelor. Din aşijderi acolo noian şi ziua şi rin, în 1784, la Revoluţia din
noaptea, / Ca să pol seric fru­
suprafaţă planificată. Dc ase­ ximă însemnătate pentru stu­ la măsurile luate pentru îm­ Studiilor istorice, ariincind in iniţiativa sa, dc exemplu, în mos istoria Daciei noastre". 1848, în care masele populare
menea. pe 405 hectare din 750 dierea istorici. Vasile Alec- puţinarea numărului hîrtiilor circulaţie, mai ales pentru 1932 se elaborează o lege ca­ conduse de Avram Iancu, A-
repartizate culturii dc in s-a sandri. care duce mai depar­ şi împărţirea dosarelor în \ rcmunlc mai vechi, prin „IS­ re reglementează păstrarea - Acest indispensabil mijloc xenie Sevei-, I Buteanu au
încorporat sămînţa în sol. ce­ te ştafeta arhivelor, va scrie trebuincioase şi nclrcbuincioa- TORIA CRITICA*, o uriaşă documentelor. „Omenirea care pentru orice cercetător isto­ luptat pentru libertate naţio­
le mai bune rezultate fiind în­ în 1850 : „Arhiva cerc a fi a­ sr.‘, pe caic în 1843 le publi­ mulţime dc informaţie nouă : a trăit — spune marele căr­ ric îşi păstrează cu atît mai nală şi socială, şi apoi la
La Unitatea de proiectare şezată intr-un local trainic, că în Jurnalul Sfatului Admi­ a cutezat să viseze pc o ma­ mult valoarea sa astăzi, cînd
Şi cercetare minieră din Pe- registrate la I.A.S, Sintâmâna încăpător şî ferit dc toate prî nistrativ. re enciclopedie naţională, în­ turar — a lăsat monumente istoriografia noastră şi-a fun­ lupta proletariatului, care, sub
troşoni, se fac investigaţii Orlcn, unde sarcina s-a reali­ mejdiilc cc i-ar putea aduce Bogdan Petriceicu-Hnşdeu. cercată prin .MAGNTJM E- dc tot felul : clădiri, statui, damentat activitatea pe con­ conducerea Partidului Comu-
tablouri, monede, vase, usten­
pentru punerea la punct a zat in proporţie de aproape stricăciune Arhiva unul stai care a condus Arhivele statu­ TYMOLOGICUM*. sile, morminte, in sfirşit, ur­ cepţia materialist istorică.
unor noi tehnologii şi meto­ 70 la sută. In total, din cele este o avere publică cc meri­ lui limp dc 24 de ani, ne-a Partidul şi statul nostru, ma-
de de exploatare. In foto : 4 730 hectare prevăzute a fi tă eca mai dc aproape îngri­ dat exemplul cel mai grăitor Aceste figuri proeminente, me scrise. Şi trebuie să pre­ nifestînd deosebit interes în Prol. ION FRAŢILA
Loy Zoltan, maistru de labo- cultivate in această primăvară jire a cinnuiici. Ea este co­ precum şi altele, pe care nu ţuim toate acestea pentru a cunoaşterea adevărului istoric, directorul Filialei Hunedaora-
rotor la mecanica rocilor, su­ in I.A.S s-au pregătit pentru al modului cum se pot fructi­ le-nm amintit aici, se înscriu cultiva generaţiilor sentimen­ a luptei poporului pentru li­ Deva a Arhivelor statului
tul unic al istorici, el fiind
praveghează funcţionareo co­ însâmînţări 1 010 hectare, ceea lecţia tuturor actelor publice, fica nenumărate izvoare şi in­ în pleiada dc cărturari cu un acela care (lă demnitate şi o bertăţi democratice, a dezvol­
rectă a oparatelor de cer­ cc reprezintă 34 la sută din atîl administrative cit şi ju­ formaţii documentare. Despre adine sentiment al istoriei tării ştiinţei şi tehnicii, în va­
cetare. plan. decătoreşti şi politice, carele aceasta Nicolae Iorga a spus: Unii dintre ci, la clima Arhi­ marc conştiinţă dc sine". lorificarea tezaurului culfural- (Conunuore’ in pag. a j-o)
Important dc reţinut esle că Gheorghe Şincai, exponent artistic din trecut, acordă tu­
__uLilW:: ■SEESîEI:
- - . . \ A
vrj ' v x