Page 10 - Drumul_socialismului_1969_04

^T jim rnrnridH ^m ^L uW T m o

ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICA Zam se numără printre unită­ du-sc in lunca preocupare a pc de o parte, ucasigurarca în­ al se realizează venituri dc
Mureşului,
agricolă
Cooperativa
din
două ori mai
miei fală
de
grijitorilor şi procentul ridicat
ci in lipsa de
Seminţe de arderi ţile care în ultimii ani au în­ conducerii cooperativei faţă dc de mortalităţi la animale pe cheltuielile (o sc fae pentru
dc alt«i
parte,
întreţinerea
sînt I actorii
fertilizarea solului,
funcţionarea
efectua­
şi
registrat un ritm lent de dez­
Ivii ? Cu o eficienţă slabă sînt
principali caic au frin.it mult
mijloacele
voltare, deoarece
rea însâminţârilor. întreţinerea
A PRODUCŢIEI SI A MUNCII şi plante exotice dispoziţia cooperatorilor nu au culturilor şi recoltatul in pe­ progresul cooperativei agrico­ folosite şi investiţiile făcute
materiale şi băneşti aflate la
pentru dezvoltarea activităţi­
le. In condiţiile cînd produc­
rioadele optime.
livrate peste fost utilizate cvi eficienţă maxi­ Lipsa dc orientare a consi­ ţia modic dc lapte pe lor anexe, precum şi cele des­
mă. La sfirşitul anului trecut liului dc conducere in anga­ cap do vacă no depăşeş­ tinate procurării unor utilaje
scerelar al Comitetului jude­ lor, sporirea producţiei pentru hotare averea obştească nu depăşea jarea cheltuielilor băneşti ale te I 100 I anual, cînd na­ pentru irigaţii.
talitatea la bovine reprezintă
vini lăţii sc oglindeşte în faptul
100 000 la 300 dc hectare, situ-
ţean Hunedoara al PC.R, din eiport, reducerea personalului Organele agricole judeţene
r m £ i) îndu-se undeva la jumătatea că anual s-au procurat îngră­ abia 50 la sută. iar la ovine
cuvîntul altor participanţi, auxiliar, folosirea mai deplină a mediei pe judeţ. Deşi se cu­ şăminte chimice in valoare de G5-70 la sută, eind procentul cunosc greutăţile cc se intim-
precum şi din planul de mă­ fondului de timp, repartizarea Specialiştii Staţiunii noaşte că sporirea proprietăţii
suri adoptat, s-au desprins cî- judicioasa a cadrelor tehnice experimentale dc cerce­
,N am ic.iliz.il planul la con­ teva probleme care se impun tări forestiere Slmeria au obşteşti reprezintă pîrghiu
centrate de plumb şi zinc din atenţiei comitetelor de direc­ etc. expediat în ulltmele zile principală dc dezvoltare eco­
nomică a C.A.P. şi izvorul ri­
cauza nelivrării rilmice a mi­ ţie şi organizaţiilor de partid: • Planurile tematice privind mostre de seminţe dc dicării retribuţiei la ziua-mun- C. A. P.
nereului de către EM. Mun- & Acţiunea de organizare studiile, să fie revizuite şi com­ arbori şl plante exotice
cel” (loan Vaidoş). „Nereali- ştiinţifică a producţiei şi a mun­ pletate cu problemele de cea la 110 grădini botanice câ, creşterea totală înregistra­
zarea planului la producţia cii urmăreşte rezultate nu peste mai mare actualitate pentru u­ şi Instituie de cercetări tă in J9GR faţă de anul 3965
de balast se datoreşle lipsei ciţiva ani, ci vizează ridicarea nitatea respectivă, să se urmă­ din 29 ţări. Din cele 3(0 este dc numai 41 000 lei. Situa­
rească felul in care se finalizea­
mijloacelor de transport. Nu in permanenţă a nivelului cali­ ză măsurile şi soluţiile. specii de semiaţe solici­ ţia financiară slabă a unităţii
este oglindită dc faptul râ în
sinlem înţeleşi de cei de la tativ ol intregii activităţi econo­ ^ In toate unităţile este ne­ tare de beneliciarii de anul trecut nu s-a alocat nici Cauza dezvoltării lente
coloana auto Ilia" (Diosisic mice, pornind de la organiza­ cesar să se îmbunătăţească in­ peste hotare 27C provin
Olteana. M L Deva). ■ Alţii, rea mai bună a fiecărui loc de formarea tehnico-ştiinţificâ, sâ din „Arboretumu!" de la un leu din veniturile, băneşti
alţii şi iar alţii... muncă ; ea este o problemă de se organizeze largi dezbateri în Simerîa, iar restul de realizate la fondul dc acumu­
Se pune întrebarea : de ce cea mai mare actualitate pen­ lare, iar soldul datoriilor res­
aceste stări de lucruri nega­ tru organele şi organizaţiile de acest domeniu cu inginerii, cu 34 au fost recoltate din tante a ajuns la peste 300 000 a unităţii - lipsa
maiştrii, cu muncitorii fruntaşi.
parcurile
de la Nălaţi-
tive in organizarea producţiei partid şi conducerile unităţilor, ® Lunar, cînd se analizează vad, Piclişa şi Pui. I i- lei.
şi -i muncii, de ce această op­ la care trebuie antrenate cele realizarea sarcinilor de plan, sâ vrările se iac în cadrul Analiza cauzelor ce au con­
tică la unii conducători 7 mai bune forţe, toţi specialiştii
podăririi averii obşteşti şi n spiritului gospodăresc
Toate acestea au loc. după care pot să aducă o contribu­ se examineze succint, de către schimbului pe care cer­ dus la o asemenea stare de lu­
cum s-a scos în evidenţă în ţie valoroasă de gîndire şi re­ organele de portid şi conduce­ cetătorii forestieri din cruri scoate în evidenţă o seric
plenară, datorită faptului că zolvare. rile unităţilor, modul cum se Sirneria îl efectuează cu de deficienţe in privinţa gos­
desfăşoară activitatea de orga­
nu s-a înţeles peste lot — şi O In acţiunea de organizare nizare Ştiinţifică a producţiei şi unităţi similare, arbore-
biroul comitetului municipal ştiinţifică, accentul principal tre­ o muncii. turnuri şl grădini botani­ utilizării cu eficienţă maximă
de partid nu a intervenit cu buie pus pe ceea ce se poate In mod obiectiv, conducerea ce dc peste hotare. a potenţialului de producţie al
promptitudine pentru lămuri­ rezolva cu resurse locale, adică acestei activităţi reclomâ —• s-a Numeroase unităţi din 15 unităţii In primul rind se re­ zeci de mii dc lei în timp ce de mortalitate este de peste 5 pinâ în privinţa dezvoltării e-
rea lucrurilor — că acţiunea pe utilizarea moi bună a capa­ subliniat in plenară — sporirea ţări printre care U.R.S.S , marcă o slabă preocupare pen­ îngrăşâmintclc naturale avi ră­ la sulă !a bovine şi 15 la sută conomiee a acestei unităţi. De
de organizare ştiinţifica a cităţilor de producţie şi a uti­ competenţei orgonelor şi orga­ R D.G., R F. a Germaniei, tru folosirea raţională a pă- mas nefolosite. De asemenea, la ovine, nici nu se poate spu­ altfel, in cadrul acţiunilor în­
producţiei şi a muncii nu este lajelor, perfecţionarea tehnolo­ nizaţiilor de partid ; în întreprin­ Auslria, Olanda. Is­ minlului — principalul mijloc iu i pot fi omise investiţiile fă­ ne că ridicarea randamentului treprinse în vederea consoli­
o acţiune separată de organi­ giei, reducerea consumurilor de deri, pe şantiere, in organiza­ rael şi altele au solici­ de obţinere a producţiei agri­ cute pentru înfiinţarea unei fermelor de animale a stat l.i dării economieo-orguni2atoriee
zarea îndeplinirii sarcinilor de materiale, lichidarea stocurilor ţiile economice, ele sâ se simtă tai în special mostre de cole. Scoaterea din circuitul plantaţii dc pomi care. nefiind inima consiliului dc conducere a C A P. slab dezvoltate, pen­
plan. o preocupare a numai supranormative, rentabilizarea stâpine pe sine, sâ exercite un seminţe de Ables chepa- productiv, pc scama nelucrării îngrijită, nu a intrat nici în al şi a cadrelor tehnice din a- tru cooperativa agricolă din
2-3 specialişti, ci o acţiune tuturor produselor, folosirea în­ control permanent de partid lonica — Simerla, zis şi unor terenuri situate in pantă. şaselea an pc rod. In condiţiile (castă unitate. Existenţa in e- /a m s-a întocmit un plan spe­
care vizează tocmai realiza­ locuitorilor, îmbunătăţirea cali­ prin antrenarea la aceasta a tu­ brad grecesc. □ peste 80 hectare a afectat in rind suprafaţa dc teren arabil fccliv la sfirşitul anului trecui, cial de măsuri tehnico-organi-
rea in cclc mai bune condiţii tăţii produselor şi diversificarea mod serios posibilităţile coope­ nu depăşeşte 0.5 ha pc braţ dc a L'5 dc vaci. nccorcspuirzâto.i- zntorice. Din păcate, materia­
a planului, in mod ritmic, Ia turor comuniştilor. ratorilor de a spori producţia muncă este greu de presupus rc reprczcnliiul 44 la sută din lizarea lui nu a fost urmărită
loţi indicatorii şi toate sorli- vegetală şi animală. Dar, sc că unitatea nu dispune dc foi­ numărul lor total, (n.n. care eu perseverenţă. majoritatea
mcntclc — adică ridicarea în constată că nici restul terenu­ ta do muncă necesară execu­ trebuiau de mult înlocuite) nu obiectivelor râmînînd înscrie
permanenţă a nivelului cali­ lui nu a fost folosit în mod ju­ tării în condiţii optime a lu­ este dccit expresia lipsei de doar pc hirtic. Că atit Direcţia
tativ al intregii activităţi eco­ dicios, recoltele fiind nuilt di­ crărilor agricole. preocupare pentru creşterea agricolă jvideţcanâ cit şi Uniu­
nomice. Biroul comitetului ferite de la un an la altul. Departe dc a reflecta posi­ rentabilităţii sectorului zooteh­ nea judeţeană a C A P. nu au
municipal, comitetele dc Astfel, producţiile medii ob­ bilităţile existente sini şi eon­ nic O imagine .şi mai clară acordat acestei unităţi spriji­
partid din unele întreprinderi ţinute in vilii mii patru ani au ii zări le din sectorul zootehnic in această privinţă ni sc oferă nul necesar se vede şi din fap­
au acţionat slab pentru apli­ oscilat între G00-R7O kg griu fn loc sâ crească an de an. ve­ dacă avem in vedere <â mul­ tul că în ultimii ani la C.A.P,
carea măsurilor «id opta te de la hectar. G00-I600 kg porumb niturile ol) ţi nu te din vin za rea te vaci aflate în laetaţie, au /am s-au perindat 3 ingineri,
plenara Comitetului judeţean 1 000-7 000 kg cartofi şi produselor animale au fost în rămas sâptămîni de-a rindvil n-au fost repartizaţi cei mai
dc partid din anul trecut, ca­ 2 000-G 000 kg legume. Menţi­ scădere. în timp ce cheltuielile ncmulsc. picrzindu-.şi astfel buni mecanizatori, a lăsat mult
re a analizat eficienţa măsu­ nerea la un nivel scăzut a re­ făcute în zootehnic au sporit producţia de dorit respectarea democra­
rilor stabilite de organizaţiile coltelor îşi găseşte explicaţia simţitor, njungind ca in IflfiR Deşi unitatea dispune dc po­ ţiei cooperatiste, in activitatea
dc partid, sindical, U T C şi nu în condiţii climaterice ne­ ele sâ depăşească cu mult ve­ sibilitatea să-şi asigure furaje­ consiliului de conduce
comitetele de direcţie din u­ favorabile, o parte însem­ niturile băneşti încasate din le necesare din producţia pro­ ganizarea adunărilor
nităţile economice în cadrul nată din Icren allîndu- atest sector. Lipsa furajelor, prie. anual sc fae cheltuieli dc semnalîndu-se numere
organizării ştiinţifice a pro­ zeci de mii dc Ici pentru pro­ junsuri.
ducţiei şi a muncii. Au dat curarea nutreţurilor din alte Cunoseind sarcinile •
indicaţii, dar practic acţiunea părţi Dc asemenea, practica­
a fost insuficient coordonată, rea sistemului retribuţiei fixe organizaţiei dc pârtie
cerii cQpcrativci şi e
nu s-n urmărit mai ales cum in acest sector a determinat popular comunal in
se finalizează studiile şi ana­ Drumeţii
lizele făcute, care este efi­ in mare măsură ca îngrijito­ aplicării măsurilor n
cienţa lor. rii să tiu fie stabilizaţi şi asigure progresul eco
Din concluziile prezentate cointeresaţi in creşterea pro­ < ooperativei agricole
în faţa plenarei dc către to­ ducţiei animale. este dg aşteptat ca io;
Există şi alte exemple cc do­
varăşul loachim Moga. prim- istoria judeţului vedesc că lipsa spiritului gos­ ni Ic cc sc iniţiază s
sească concretizarea
podăresc a lăsat amprente a- earea producţiei vege
dînci asupra de/.\oltârii eco­ ni mâlc, in creşterea
Şi oamenii au plecat. S-au rele seism social dc la mij­
Ventil destinat reîntors la locurile lor de. locul vracului trecut, nomice a unităţii. Cum oaie şteşti şi a retribuţiei <
muncă, la casele lor risipite Popasuri pe un itinerar în sc poale justifica cumpărarea muncă.
stilpilor în cele patru puncte cardina­ care nu ştii unde să zăbo­ unui autocamion cu care unu- N
Evoluează taraful Casei de cultură a municipiului Hunedoara. le ale tarii. Au părăsit jude­ veşti mai mult ? La Govăjdia
hidraulici Foto : I. DUBESTEANU ţul, (lucind cu ei nu numai, — unde fierul de Hunedoara
pitorescul staţiunii cu apele-i ’si începe istoria sau in ci­
In acest an a fost asi­ oligo-melalice mezotcrmale, tadela de foc a furnalelor, o-
milai in fabricaţie la calcaroase şi feruginoase, ce tclăriilor şi luminoarrlor un-
U.R.U.M. Petroşani un nu-şi . coboară temperatura dc-şi scrie noua cronică, la
nou sistem de stilpl hi­ sub JJ grade Celsius, nu nu­ am plitudinca con tem poranei-
draulici cu circulaţie mai amintirea Străvechii tăţii ; la Cinciş unde con­
deschisă. Prin adaptarea n e a m ,.,. I a r ă Gcmiisara, ci şi crimpeie din structorii au pus briu de be­
la sistemul hidraulic a peisajul istoric, industrial, ton Ceruri spre a-i folosi,
unul ventil cu supapă, La Hunedoara n-n avut loc citadin ori natural cu care e după voie, apele, ori in Va­
concepţia inginerului dc fapt o fază de concurs, ci ce de la căminul Cinciş şi co­ iesc. caic. în treacăt fîc spus, alit de generos înzestrat li­ lea cărbunelui de la izvoare­
loan Herman, s-au obţi­ In pre/.enţa unui număr nu operaţie. Dar pe scenă aceştia chiar după spectacol avi rămas nului Hunedoarei. Li s-au le Jiului, unde oamenii, cresc
nut o serie dc avantaje n-au fost. la repetiţii, animaţi de dorin­ imortalizat pe retină imagini tăind drumuri spre adincuri ;
pica marc dc spectatori şi a
funcţionale. Astfel este juriului, pe scena casei muni­ Cîtevn cuvinte despre cei ţa unei continue perfecţionări ce nu vor puica fi estompate în Pădurea Slivuţ unde fami­
evitată complet scurge­ cipale dc cultură au evoluat care s-au prezcnt.it. O primă Foarte supărătoare, penibile curbul, imagini care, puţin lia zimbrilor aminteşte de
rea uleiului din rezervo­ membrii formaţ ii lor acesteia şi îmbucurătoare constatare. chiar, au fost defecţiunile de aranjate, ar construi un diurn emblema Moldovei, ori la Si-
rul hidraulic, fiind tolo- Este posibil ca formaţii apar- ordin tehnic survenite în tim­ prin istoria neamului şi a meria in universul florei
dala asigurată o bună — orchestrele dc muzică uşoa­ ţinînd casei dc cultură sâ sus­ pul programului şi este dc ne- tării, parcurs pe itinerariul purcuhii dendrologic ce-ţi
ră, populară şi ritmică, ciţiva
funcţionare sub sarcină solişti. Aceasta cu toate ră. la ţină vin program de o oră si adniis, ca clintr-o neglijenţă unui singur judeţ — Hune­ j)oană sufletul prin continen­
Aplicînd noul ventil de intrare, un mare panou aver­ jumătate, aceasta după re vre­ — un referat rătăceşte dc o doara. tele lumii...
siyuranţă care înlocuieş­ tiza că în concurs sc vor pre­ me îndelungată s-a vehiculat lună şi jumătate — sâ sc per­ Un drum ce şi-ar avea o- Doar cile va din crîmpeiele
te garniturile din P V C., părerea „nu se poate, no sin! petueze greutăţi care Împiedi­ birşia in Munţii Orăştiei, in peisajului hunedoroan, des­
folosite la vechiul sis­ zenta dansatorii dc la Kuda. forţe, nu avem posibilităţi, lotul că o mai bună punere in va­ cetăţile pe unde şi-n purtat prinse dc cei peste 7 000 de
la
Mic, de
tem, s-a obţinut o econo­ Cinciş, Peştişu meşteşugărească se concentrează la cele duuă loare a talentului şi calităţilor paşii Regele dac on dinco­ ..drumeţi" din fară, care din
cooperativa
mie de 300 lei pc stîlp mari cluburi" ele ele. lală că artistice evidente ale interpre­ lo, in Ţara Haţegului, în cea­ miezul verii trecute şi pînă-n
„Drum nou", brigăzile artişti­ totuşi, se poate. ţilor. laltă Sarmizegetusă, ce stă pragul acestei primăveri au
Vii aplauze au răsplătit lo­
Se cuvine — cc-i drept — ca martoră plămăidirii neamului sosit in staţiunea Genagiu-
alit cu orchestra dc muzica tuşi pe soliştii de muzică popu­ şi limbii române... O drume­ Băi, dar care o dală ajunşi
populară cit şi cu cea rlo mu- lară Nichita Grigore. Vasilc ţie prin secolele ce s-au suc­ au (inut sâ-i. cunoască şi im-
Pop, Lica Mihai, Livia Cămâ-
Hu­
prejurnnile — ţinutul
V ita liz a r e a zi< ă uşoară să se depună o raş. Marian Sicoe (clarinet) şi cedat pe aceste păminluri, cu nedoarei. tre­
calificată,
muncă stăruitoare,
popasuri tu castelul stăpinit
repertoriul
alţii, cu toate că
Drumeţii prin istoria
pentru a se putea depăşi pica
cel mai mare soldat al vre­
accentuatul cadru de amatorism trebuie orientat mai mult spre de „cel mai mare viţeai şi cută şi prezentă n judeţu­
şi sâ se renunţe hotârît la pre­ folclorul local. mii sale" (cum l-a numit lui, iniţiale cu un an in ur­
mă, dc colectivul Casei
de
Cil despre neparliciparea U
c o n s tr u c ţiilo r zentările. adesea chiar depla­ concurs a celorlalte formaţii a- Bcnfinius pe loan de Hune­ cultură din Gcoagiu-Dăi, co­
doara) ori
Munţii
„Colo-n
sate. dc gust îndoielnic şi su­
lectiv care acum consemnea­
părătoare. parţinind aşezămintelor cultu­ Ţcbii, nude Hori a odată ! ză lapidar: Junic 1900 —
rale şi cooperaţiei se
cuvine
Şi-aduna oştirea sub
falnic
Cu foarte frumoase perspec­ să răspundă cit se poale dc martie 1900 : excursii iu ju­
cului. In asemenea condiţii goroir sau dincolo, la casa
nu este de mirare că produc­ tive dc dezvoltare este forma­ limpede comitetul municipal covrigarului din Raia de deţ 215, participanţi — 7 210". mmm
(Urmor* din pog, 1) tivitatea muncii planificată nu ţia ritmică, a curci armonioasă pentru cultură şi artă, căminele Criş, unde s-a stins flacăra Cifre aride cu rezonanţă
s-a realizat nici inlr-o lună omogenitate a lăsat o bună respective, precum şi conduce­ profundă in cele patru punc­ Secvenţă de pe şantierul oţelâriei electrice a C.S. Hu­
de la începutul anului. rea cooperativei meşteşugăreşti vieţii lui AiTrămuţ, tribunul te cardinale ale ţării. nedoara. Foto : V. ONOIU
Nu acelaşi lucru îl putem De cc alita risipă dc forţe ? impresie Este vizibilă munca „Drum nou“. ce-şi conduse moţii în ma­ LUCIA LICIU
afirma despre stadiile fizice, D l* ce nu sc respectă angaja­ depusă dc lincni cc o alcătu­ BcATRICE DAMIANOIU
hotărîloare de fapt pentru pu­ mentul luat în faţa organelor
nerea in funcţiune la timp a de partid, conducerii ministe­
obiectivului, care sînt mult în rului, a opiniei publice ? lată
urmă faţă de grafic. Analiza întrebările la care trebuie să construcţii metalice, bunăoară,
efectuată dc către conducerea dea răspuns conducerea şan­ Producător şi principal fur­ în baie s-a instalat arhiva, iar
beneficiare din ţară şi din PREOCUPĂRI MAJORE PENTRU ÎMBUNĂ­
şantierului şi reprezentantul tierului, răspunzătoare de nizor de metal în aproape muncitorii n-au unde să se
ministerului, inginerul Lco- construirea întreprinderii de şapte sute dc întreprinderi spele
nard Marinescu, la fiecare lu­ prefabricate din beton de la Analizînd aceste probleme,
crare în parte, a scos la ivea­ Bîreea. străinătate. Combinatul side­ comitetul de direcţie al com­
lă o serie de neajunsuri. Dar Ziarul nostru a consemnat rurgic Hunedoara se situează binatului a întocmit un plan
iată ce ne relatează tovarăşul de mai multe ori necesitatea la loc de frunte în ansamblul
inginer Marinescu : .In linii acordării unui sprijin mai economiei judeţului nostru. TĂŢIREA CONDIŢIILOR DE MUNCĂ ALE care vizează, curmarea defi­
mari, ritmul de execuţie s-a substanţial din partea forului Dinamica producţiei realizată cienţelor ivite şi îmbunătăţi­
rea în continuare a condiţii­
îmbunătăţit simţitor, însă nu tutelar — Trustul 5 Braşov. este edificatoare. In anul tre­
lor de muncă ale salariaţilor.
în măsura condiţiilor create Spre surprinderea noastră, cut, volumul producţiei glo­ feros a atmosferei. Intr-un soarele de la uzina cocsochi- Se prevede rezolvarea unor
Mai sînt unele lucrări care trustul, in loc sâ facă acest bale a sporit cu 25.R la sulă stadiu final se găsesc şi lu­ mică, aglomeratorul nr. 2, probleme de fond cum sînt :
au rămas in urmă fată de lucru, emite şantierelor gra­ în comparaţie cu cel obţinut rul de polizat armături de la SIDERURGIŞTILOR secţia nr 2 furnale — utilaje
crările de ventilaţie la atelie­
graficul prezentat conducerii fice de eşalonare a execuţiei in anul 19G5 Semnificativ este destinate transportului de ma­ captarea prafului şi reducerea
ministerului, deoarece nu s-a care pur şî simplu produc ila­ că acum, combinatul are o laminorul de sîrmă. S-au in­ teriale pe verticală, care nu nocivităţilor, în care sens se
apreciat in mod real încă de ritate. Să exemplificăm. Linii pondere de 52 la sută la fon­ vestit importante fonduri bă­ oţel de către macaralele „Tîe- minuîndu-se nocivităţile la funcţionează de mai mulţi ani vor monta două colectoare de
la început volumul de lucrări care in luna mai a.c. trebuie tă, 60 la suta la oţel şi 51 la neşti şi pentru întreţinerea şi gler" nr. 1 şi 3. diferitele locuri de muncă, s-a — în vreme ce muncitorii sînt gaz la bateriile de cocsifica­
re a cărbunilor ; vor fi exe­
şi durata de execuţie la ade­ să intre în probe tehnologice, sută la laminate finite în to­ repararea instalaţiilor existen­ redus efortul fizic al oameni­ nevoiţi sâ transporte cu spa­ cutate instalaţii de captare a
vărata ei mărime, determina­ trustul le planifică să se ter­ talul producţiei siderurgice a te. La sortarea cocsului de la In privinţa determinării ra­ lor, s-a micşorat substanţial tele tuburile dc oxigen, pie­ prafului la coşurile oţelâriei
tă de tehnologia de execuţie. mine la 30 iunie 1070 (??). tării. uzina cocso-chimică, de pildă, pide .a conţinutului de hidro­ numărul dc accidente provo­ sele metalice necesare lucră­ Martin nr. 2 ; sc vor înlocui
Cumularea acestei lipse de altor obiective care deja sînt Dotarea secţiilor de bază cvi s-a înlocuit tubulatura de a- carburi alefalice in oxigenul cate din cauze tehnice şi ca­ rilor de reparaţii sau dc in­ treptat locomotivele de abur
previziune cu unele rezerve terminate, le stabileşte ter­ agregate şi utilaje realizate la ducţiune a aerului proaspăt, lichid, la fabrica nouă de oxi­ zurile dc îmbolnăviri profe­ tervenţii la agregate. cu locomotive Diesel.
nevalorificale in ritmul de men de predare 30 decembrie un înalt nivel tehnic, mecani­ iar la fabrica nr 2 de aglo­ gen se află în curs de monta­ sionale Cu toate acestea, la Un alt aspect îl constituie In plan sînt prevăzute şi
execuţie a dus la obţinerea 1969 ? ! Probabil aşa le indică zarea şi automatizarea in cea merare s-a construit şi mon­ re un cromnlograf, aparat mo­ capitolul .condiţii de muncă" faptul că anumite puncte din alte lucrări privind reducerea
unei rezultante nedorite, re­ sistemul de informare despre mai mare parte a ,principale­ tat un separator de picături dern cu ajutorul căruia se vor s-au înregistrat şi minusuri. cadrul lucrărilor ce sc fac la zgomotului, mecanizarea unor
zultantă care ne indică o res­ situaţia lucrărilor. Cine Ic dă lor operaţiuni siderurgice, fo­ la filtrul tobei de amestec înălţime nu sînt îngrădite, nu munci grele şi chiar automa­
tanţă de peste 3 sâptămîni la dreptul să schimbe un termen losirea intensivă a capacităţi­ primai şi s-a executat cai ca­ se marchează corespunzător tizarea complexă a acestora.
stadiile fizice ale unor lu­ de punere în funcţiune stabi­ lor de producţie exislenle, a sarea benzilor pentru trans­ zonele periculoase şi căile de In afară de lucrările enunţate,
crări”. lit prinir-o Hotărirc a Consi­ potenţialului material şi u­ portul materialelor. acces în acest an se va trece la mu­
man, crearea unor condiţii tot
Lipsa de previziune este în­ liului dc Miniştri ? mai bune de muncă şi de via­ Cu ocazia reparaţiilor capi­ La C. S. Hunedoara Spre deosebire de alţi ani, tarea turnătoriei de neferoa­
tărită şi de faptul că între In concluzie : condiţiile de ţă salariaţilor — sînt doar cî- tale planificate, la secţia nr. acum, în fiecare secţie există se într-un spaţiu corespunză­
planul valoric şi cel fizic e­ execuţie deşi au fost asigu- teva dintre preocupările m a­ 1 furnale s-au adus îmbună­ un mare număr de grupuri tor, ceea ce va duce la dimi­
xistă o mare discordanţă, ceea gurnte, ele nu au fost însă o- jore care au concurat la do- tăţiri instalaţiilor de aer şi sociale, de vestiare. Multe din­ nuarea substanţială a noxelor
ce înseamnă că nici acum în noratc cu rezultatele scontate. bîndirca importantelor sporuri gaz, asigmindu-se o mai bu­ tre ele, bine dotate, dispun de din celelalte hale de turnare,
.ceasul al doisprezecelea", lu­ Dar, aşa după cum ne decla­ de metal. nă etanşeitate a acestora. De putea lua măsuri pentru pre­ La planul de cheltuieli pe a­ săli de baie şi de alte depen­ efectuarea instalaţiei de ven­
crurile nu intră pe făgaşul ra şi directorul întreprinderii Pentru asigurarea securită­ asemenea, s-au revizuit şi pus venirea eventualelor avarii ale nul trecut s-a constatat o ne- dinţe. Dar mai sînt cazuri cînd tilaţie la noile ateliere dc
cel bun. Conducerea şantie­ beneficiare, tovarăşul Carol ţii muncii şi ocrotirea sănătă­ în funcţiune duşurile mobile instalaţiei. realizare de 4 796 5U0 lei, da­ ele nu se pot folosi. La sfrun- construcţii metalice şi forjă,
rului, acum cînd fiecare mi­ Sabo, compeliţia ni timpul ţii celor care în fiecare zi fău­ de aer la orificiile cuptoarelor La numeroase agregate şi torită neexecutârii unor lu­ (|ăria dc cilindri lipseşte boi­ dotarea transporturilor cu trei
nut este hotâritor pentru nu este pierdută. Timpul fa­ resc însemnate valori mate­ Martin de cile 400 tone ca­ organe de maşini în mişcare, crări cum sînt : estacada de lerul. lucru pentru care la ie­ noi locomotive Diesel şi altele.
soarta acestui obiectiv mai re­ vorabil, forţele de care dis­ riale s-au cheltuit, în uHima pacitate, s-au montat pulveri- s-au montat apărători de pro­ cabluri a C T E. nr. 1 de la şirea din schimb, muncitorii Măsurile preconizate vor
pune în drepturi deficienţe pune şantierul, printr-o mo­ perioadă. mai mult de zatonre de apă în hala de tur­ tecţie, in timp ce majoritatea staţia furnale, instalaţia auto­ se îmbăiazâ cu apă rece. Din crea cadrul propice sporirii
care de mult trebuiau lichi­ bilizare totală, pot asigura 23 50U 000 lei O atenţie deose­ nare a oţelăi iei nr 2 La sec­ macaralelor au fost echipate mată de deblocare a silozu­ acelaşi moliv, apa caldă este contribuţiei siderurgiştilor la
date. Panorama şantierului punerea în funcţiune la timp bită s-a acordat lucrărilor de torul dc laminoare, s-au veri­ cu limilatoare de cursă, s-n rilor de cărbuni, unele, lucrări insuficientă la oţelăria Martin mărirea productivităţii agre­
nu creează o atmosferă antre­ a obiectivului Este necesar ventilaţie şi de desprăfuire a ficat instalaţiile de aclimati­ îmbunătăţit iluminatul locu de ventilaţie de la uzina coe- nr. 1, turnătorii şi aglomeia- gatelor, la valorificarea supe­
nantă de lucru. O serie de u ­ să nu sc acorde nici un .ra ­ locurilor de muncă, a căror zare a aerului de la posturile iilor de muncă şi distribuirea sochimică şi aglomeratorul torul II. Localurile băilor au, rioară a rezervelor interne,
tilaje productive nu sînt fo­ bat" timpului. Fiecare minut sumă reprezintă peste 50 la de comandă, în vreme ce la apei potabile Se cuvine sub­ nr. 1. în general, un aspect neîngri­ care să sc concretizeze în fi­
losite tot timpul şi la întrea­ sâ fie folosit cu maximum dc sută din volumul cheltuielilor laminorul de R00 mm s-au liniat că sidcrurgişlii au be­ Deşi în anumite secţii exis­ jit. Un exemplu concret îl o- nal în realizarea sarcinilor de
ga lor capacitate De exemplu, randament, astfel ca punerea efectuate. La fabrica nr. 2 de executat paravane dc protec­ neficiat de echipament de pro­ tă utilaje care ar putea uşura leră baia dc la cocscrie. unde plan şi în îndeplinirea exem­
un excavator şi o macara — în funcţiune sâ fie fără pro­ aglomerare a minereurilor de ţie, pentru a evita proiectarea iecţie şi de lucru, precum şi simţitor eforturile fizice ale pereţii şi tavanul sînt degra­ plară a angajamentelor asu­
două utilaje de mare produc­ vizorate şi cu probele tehno­ fior. se află în plină construc­ aşchiilor de melal în limpul de antidoturi potrivit norma­ oamenilor, ele nu sînt între­ daţi, geamurile sparte, iar gră­ mate de colectiv în marea în­
tivitate — stau nefolosite de logice făcute De altfel, aces­ tivelor în vigoare. ţinute corespunzător, devenind tarele rupte In alte secţii în­
te asigurări le-am primit şi ţie o staţie modernă cu clec- tăierii barelor la fierăstraie trecere socialistă privind spo­
mai multe zile, ca urmare n de la conducerea şantierului trofiltre ce va intra în func­ Ca urmare n condiţiilor inapte pentru scopurile în ca­ să. grupurile sociale nu sînt rirea producţiei de metal.
defecţiunilor de funcţionare, Sperăm că de data aceasta ţiune peste puţin timp şi care­ şi s-a îmbunătăţit sislemu) create, s-a obţinut o îmbună­ re nu fost montate. In ace­ utilizate în scopul pentru care V. FOCSENEI
eaşi situaţie se găsesc ascen-
nu fost construite. La
secţia
di-
tăţire a microclimatului,
respectiv a absenţei mecani­ vor fi încununate de succes va împiedica poluarea cu oxid de prindere a lingourilor de