Page 101 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 101
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN IŢI-VĂ! Vizita conducătorilor de partid
şi de stat ia Expoziţia
industrială elveţiană
In cursul dimineţii dc marţi, maşîni-unelte, maşini şi in videnţiind posibilitatea extin
tovarăşii Nicolac Ceauşescu. stalaţii pentru prelucrarea, derii şi intensificării cooperă
Ion Ghcorghe Maurer. Paul distribuţia şi folosirea ener rii industriale, în avantajul
Niculescu-Mizil, Ilic Vcrdct. gici electrice şi termice, echi ambelor ţâri.
Manea Mâncseu. Ghcorghe pamente pentru industria tex Directorul expoziţiei. Wal
Kăduleseu, losif Banc. Dumi tilă. chimică şi grafică, apa ter Bossart, a exprimat. in
tru Popa, Vasilc Patilineţ şi rate de măsură şi control, in numele organizatorilor si al
Ion Pâţnn. vicepreşedinte al strumente optice şi dc meca reprezentanţilor firmelor el
Consiliului dc Miniştri, au nică fină. Bogat reprezentate veţiene participante, cele mat
făcut o vizită la Expoziţia in sint şi realizările industriei chi călduroase mulţumiri pentru
dustrială elveţiană, organizată mice şi farmaceutice, precum vizita' făcută dc conducătorii
sub egida Oficiului elveţian şi cele ale tradiţionalei indus români, subliniind convinge
pentru promovarea comerţu trii dc ceasornicărie rea că această expoziţie va
C IHIA 01 # 1. 4455 - MIEItOBI 30 aprilie 1969 - 4 P1G. 30 BOI - (DOSI MIHTIEI: Oeva. sli. Or. Prim fitoza «r. 35 - Tel- 1275. 2317. 8317 lui. Conducătorii de partid şi do dc stat au primit ample ex deschide noi căi pentru o co
Conducătorii dc partid
şi
laborare mai strînsă între cele
stat au fost întîmpinaţi lu in
trarea In expoziţie dc Char plicaţii cu privire la expona două ţârt. pentru adîncirea
te din partea directorului ex
cooperării reciproc avantajoa
les Albert Dubois. ambasado poziţiei. a reprezentanţilor u se.
Noul sistem de rul Elveţiei la Bucureşti, şi nor firme producătoare şi au Nicolac Ceauşescu şi Ion
La sfîrşitul vizitei, tovarăşii
Walter Bossart. directorul ex
asistat la
demonstraţii
de
funcţionare a unor maşini şi
Erau de faţă Corneliu Mâ-
 {/■ poziţiei. utilaje Ghcorghe Maurer au consem
nat in cartea de onoare a ex
neseu. Octavîan Groza, Ion Tovarăşii Nicolne Ceauşescu. poziţiei :
'
m■
salarizare, factor Moga — miniştri, Dumitru Bc- îon Gheorghc Maurer şi cei teres Expoziţia industrială el
Crăciun, loan Avram, Aurel
.Am vizitat cu deosebit in
lalţi conducători dc partid şi
jan, prim-adjunct al ministru
lui comerţului exterior. Victor de stat au dat o înaltă apreci veţiană, expresie grăitoare a
ere exponatelor şi au felicitat
lonescu. preşedintele Camr- pe reprezentanţii firmelor par hărniciei, inteligenţei şi măies
rei dc comerţ. ticipante. triei muncitorilor, inginerilor
de bază în perfec- a numeroase standuri ale co După încheierea vizitei, oas şi tehnicienilor elveţieni. pre
Oaspeţii s-au oprit în faţa
Apreciind exponatele
lor 130 de firme şi companii peţii s-au întreţinut cu orga zentate, adresăm felicitări or
industriale participante la nizatorii expoziţiei. ganizatorilor, cu convingerea
expoziţie, în care sint prezen Preşedintele Consiliului dc că dezvoltarea colaborării şi
tionarea activităţii tate mostre de înaltă tehni Stat şi-a exprimat speranţa că cooperării tchnîco-cconomiee
citate ale industriei
pentru
această expoziţie va contri
* 1 prelucrarea metalelor şi a bui la dezvoltarea relaţiilor c- tomâno-elveţiene corespunde
eonomiec româno-elvcţiene. e-
intereselor celor două
ţări.
lemnului, o variată gamă de
cauzei înţelegerii între popoa
întreprinderilor re şi păcii".
In Editura politică a apărut: (Agerprcs) '
NICOLAE CEAUŞESCU .România pe drumul desăvîrşirii
Generalizarea experimen derilor. gradul de îndepli construcţiei socialistei voi. 3.
tării noului sistem de sala nire a normelor de produc Volumul cuprinde expunerile la plenarele Comitetului
rizare şi majorarea salarii ţie in această perioadă a Central ol P.C.R., Io sesiunile Marii Adunări Naţionale a TELEX
lor cuprinde tot mai multe fost superior celorlalte luni, Simbol de primâvarâ hunedoreanâ Republicii Socialiste România, cuvintarile rostite cu prilejul
întreprinderi economice din colectivele respecţi ndu-şi Foto : V. ONOIU vizitelor conducătorilor de partid şi de stat in judeţe şi
judeţul nostru. Muncitorii, sarcinile şi angajamentele oraşe ale tării, din perioada ianuarie 1968 — martie 1969.
maiştrii, tehnicienii, ingine luate. Producţia suplimen
rii, economiştii şi funcţiona tară obţinută a avut suport
lii întreprinderilor indus solid în depăşirile de nor MONOMER
rii şl îndemînării au înregis ÎN INTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI
triei alimentare şi uşoare mă ale muncitorilor care,
beneficiază de la 1 februa datorită hărniciei, pricepe „Cîntare DE ÎNALTĂ
rie de un fond de salarii PURITATE
majorat în medie cu 10 la trat in unele cazuri depă
sută. iar de la 1 mai, aces şiri de 30 la sută faţă de României După mai bine de 10
tora li se vor alătura cei plan şi, concomitent cu a ani de sludii şi experien
din industria locală, a ma cestea, cîştiguri pe aceeaşi Industria judeţului socialiste" ţe, un colectiv de cerce
terialelor de construcţii şi măsură Constructorii raportează: tători de la Institutul „Pe-
poligrafice. Cu ocazia pre Pentru stimularea colec Sărbătoarea care va trochim* din Ploieşti a
lucrării hotărîrilor Consi tivelor de muncă în obţine marca un sfert de veac reuşii sâ obţină sti ren din
liului de Miniştri privind rea unor rezultate superioa % îndeplinit planul 32,9 la sută din planul de Ia eliberarea Româ elil-benzenul rezultat de
noul sistem de remunerare re în producţie, inovaţii şi niei dc sub jugul fascist pe urma reformării cata
a muncii, cît şi la locurile raţionalizări, economii la e înlîmpinată prin nu litice. Stlrenul obţinut cu
de muncă, colectivele de preţul de cost, în toate în anual de investiţii meroase manifestări cui- ajutorul unei instalaţii
lucrători şi-au exprimat re treprinderile s-au constituit pe primele patru luni lural-artistice. Comitetul proiectate şi realizate de
cunoştinţa deplină faţă de fonduri de premiere de 1-3 Colectivele dc constructori cînd pe şantiere s-a executai judeţean pentru culturS Institutul ploieştean a lost
grija părintească cu care la sută, în raport cu fondul de pe şantierele obiectivelor un volum dc lucrări echiva şi artă a pregătit un considerat de firme din
partidul şi statul nostru se de salarii. Este îmbucură Industriale şl social-ciilturale lent cu II la sulă din planul montaj audio-vizuol prin ţâri cu tradiţie co şi la Ex
preocupă de creşterea nive tor faptul că serviciile func Industrie judeţului nostru, înscrisa cu forţa mi din judelui nostru fşl con anual. care se aduce un pate poziţia inventatorilor, or
lului dc trai al oamenilor ţionale ale întreprinderilor centrează in acest an efor Prin eforturile conjugale a tic elogiu înfăptuirilor în ganizată recent la Bruxel
muncii; Colectivele şi-au au analizat şi soluţionat cu lioanelor de tone de cărbune, minereuri şi metal în turile în direc|ta îndeplinirii le constructorilor şl benefi scrise în viata economi les, ca fiind unul dintre
manifestat unanim dorinţa multă competenţă şi răs marea întrecere ce se desfăşoară in cinstea aniver că şi social-culturală a monomerii de acest gen,
şi fermitatea ca acestei griji pundere sesizările salariaţi cu succes a sarcinilor trasa ciarilor s-au înregistrai a- poporului nostru, în ul cu cea mai înaltă purita
vansurl
te de parlid privind creşterea
faţa de termenele
sâ-i răspundă cu noi reali lor privind unele probleme sării unui sfert de veac de la eliberarea patriei. în timii 25 de ani. Intitula te. Institutului românesc
zări în îmbunătăţirea acti dc încadrare, vechime în eficientei economice a inves planificate la o seamă de o tă : „Cîntare României i-a fost decernată înalta
vităţii economice. In acest muncă şi altele. De aseme registrează cu fiecare zi de muncă noi şi însemnate tiţiilor. ' biective Importante cum sint socialiste”, manifestarea distincţie a juriului expo
sens. s-au făcut propuneri, nea, aplicarea noului sistem contribuţii la dezvoltarea economiei naţionale. După Complexul de măsuri în montajul cazanului şi a blo ziţiei, „Medalio de ver*
care apoi s-au materializat de salarizare, prin multitu treprinse în acest scop — cului turbină — generator de a găsit un cald ecou în meii".
în angajamente ferme de a dinea problemelor ce le ri încheierea cu realizări de prestigiu a primului trimes intensificarea ritmului de lu la grupul dc 200 megawaţi al rîndul participanţilor
ridica toate laturile de acti dică, a mobilizat comitetele tru, colectivele din industria hunedoreanâ şi-au spo cru, folosirea intensivă a u termocentralei Minlia, la e prezenţi la spectacolele
vitate ale întreprinderilor de direcţie, cadrele de spe tilajelor, a forţei de munca xecuţia noii olclârli electrice organizate în oraşele O- MERINOS
în care lucrează la cote tot cialişti la găsirea unor so rit rodnicia muncii, raportînd în cinstea zilei de 1 şi a timpului de lucru, adop şi a ajustajelor laminoarelor răştîc, Brad, Haţeg şi în PENTRU CARNE
mai mari. luţii optime atît în proce Mai îndeplinirea înainte de termen a principaliloi tarea de metode avansate d» de la Hunedoara. Pe lista pu comuna llia $1 LINA
In cele trei luni de apli sul de aprovizionare, cît şi execuţie — se concretizează nerilor In funcţiune tnainlc
care efectivă a noului sis- în procesul de producţie şi indicatori ai planului de stat pe primele patru luni in realizarea in cinstea zilei dc termen figurează Cariera Colectivul secţiei zoo
‘ ^fem de salarizare în între desfacere, care să asigure din acest an. de 1 Mal a 32,9 la sulă din şi Instalaţia de dolomită de Ia Semn al unor tehnice a Staţiunii expe
prinderile din industria ali perfecţionarea continuă a planul anual de investiţii şl Crăciuneasa, precum şl 516 rimentale Dobrogea —
mentară şi uşoară s-au ob întregii activităţi a între Potrivit preliminariilor Direcţiei judeţene de sta construcţii-montaj. Deosebit apartamente in Valea Jiului, posibilităţi mate creatoarea rasei de oi cu
ţinut rezultate valoroase, prinderilor şi remunerarea tistică. în această perioadă s-a realizat o producţie dc rodnică csle luna aprilie, la Deva şi Hunedoara. lină fina merinos de Pa-
cit mai echitabilă a sala
care vin să confirme pe de las, înregistrează o noua
plin superioritatea şi avan riaţilor. pe măsura apor globală suplimentară de 43,3 milioane lei, iar la riale crescînde realizare — oile merinos
tajele noului sistem de sa tului individual. cu producţie sporită şi la
larizare. In această perioa ■ La întreprinderile în care producţia marfă vindutâ şi încasată o depăşire de Oficiul judeţean pen corne. Merinosul pentru
dă, comitetele de direcţie, urmează ca de la 1 mai să aproape 112 milioane lei. Prevederile de plan la ex tru construcţii de locu- i carne şi lînâ a fost obţi
organizaţiile de partid din se generalizeze noul sistem Noi capacităţi de producţie inţe proprietate parii- | nut printr-o hronire inten
aceste unităţi economice au de salarizare şi majorare a port au fost depăşite cu aproape 30 milioane de lei cularâ ne informează că j siva in perioada de creş
manifestat o preocupare salariilor, stadiul pregâliri- şi s-a înregistrat o sporire a productivităţii muncii cu Zilele trecute a intrat în producţie la Lonea un nou pînâ la 23 aprilie au j tere, cu nutreţuri in valoa
deosebită pentru crearea tu abataj cameră în straiul 3, unde a fost plasată la lucru fost încheiate un număr ; re biologică ridicată. Ast
turor condiţiilor de muncă, TRAIAN BARBU 205 lei pe salariat. brigada minerului fruntaş Aurel Marin Abatajul asigură dc 295 contracte pentru i fel, la 100 de zile, oaia
reuşind să se raporteze rea activist al Comitetului Ramurile de bază ale industriei judeţului, cu exploatarea unei rezerve de 1 000 tone cărbune, contribu construcţii de locuinţr i ajunge la o greutate de
lizarea şi depăşirea sarci judeţean de partid ind prin aceasta la sporirea producţiei în zona a Il-a a proprietate particulară i 30—33 kg, cu un spor
nilor de plan la principalii pondere însemnată in economia naţională — mine minei cu ajutorul statului. j mediu de 9 kg.
indicatori şi în acelaşi timp De asemenea, ieri a început să producă un abataj ca
ritul şi siderurgia — înregistrează cele mai impor Dintre acestea, 289sînl î MECI AMICAL
a cîştigurilor prevăzute. (Ccrrtitiuare in pag. s ?*o) meră în stratul 5, zona I a minei Aninoasa. Capacitatea de contracte pentru apar- I
La majoritatea întreprin tante depăşiri: 19 080 tone cărbune brut, 950 tone producţie a noului abataj este de 150 tone de cărbune pe tamente în bloc iar 0 j DE FOTBAL
zi, exploatîndu-se astfel circa 3 000 tone de cărbune pe lu
fier in minereul marfă, 22 707 tone fontă, 8 590 tone nă din fîerare felie a blocului. In cadrul aceleiaşi zone pentru locuinţe indivi- ; ROMÂNIA -
oţel şi 2 800 tone laminate finite pline. este în curs de pregătire şi un abataj cu front scurt în duale. In acest an 84 j FRANŢA
stratul 13, care va produce din primele zile lucrătoare ale de familii s-au mutat în I
Acest rodnic şi cuprinzător bilanţ de muncă, ce lunii mai. locuinţe proprii construi- j Astă seară, Ia Paris, lo
tc cu ajutorul statului. j tul reprezentativ de fotbal
INT1LNIRI CU evidenţiază pregnant pulsul viguros al întrecerii în Numărul mare al so- j al României va susţine o
întreprinderi, se datorează eforturilor, priceperii şi licitanţilor ilustrează, în j întîlnire amicală cu echi
acelaşi timp. creşterea I pa Franţei. Echipa Româ
TINERETUL HUNEDOREAN hărniciei muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pen Manifestări posibilităţilor materiale î niei va alinia în acest joc
tru valorificarea resurselor de perfecţionare a pro ale oamenilor muncii ca : următoarea formaţie pro
babilă: Râducanu (Ghiţâ),
Ieri, în cadrul întîlnirllor au vorbii tinerilor despre ducţiei şi a muncii în toate unităţile noastre econo cullural-arlisticc şi sprijinul pc care sta- j • lupeseu, Hâlmâgeonu, C.
tul II acordă celor cc
dintre membrii biroului Co- participarea la inîăplulrca mice, competenţei şi capacităţii de organizare şi mo doresc să-şi construias- j Dan, Deleanu, Ghergheli,
Dem-
Dinu, Nâsturescu,
miletului judeţean Hunedoa sarcinilor economice, sociale Spectacolul festiv preLcn- In holul clubului „.Sfderttr- râ locuinţă proprietate i
ra al PC.R. cu llnerl din şl cultural-edurativc, despre bilizare a comitetelor de direcţie, a organelor şi or Iot la Casa dc. cultură din personală. î brovschi, Dumitrache, Lu-
cescu.
judeţ, tovarăşii VICHENTE sarcinile organizaţiilor U.T.C. ganizaţiilor noastre de partid. Hunedoara, conţinind pro- gistul° s-a deschis o expo
BÂl.AN, prlm-vicepreşedlnte gramele formaţiilor dc es ziţie omagială de artă plas
al Corailelului executiv al pentru îmbunătăţirea activi- Păşind mîîne prin faţo tribunelor cu simţămîn- tradă, muzică populară şi tică. Peste 40 dc exponate,
Consiliului popular judeţean, lă|ii de educare In spiritul tul izbînzilor în muncă, minerii, siderurgişliî, con uşoară, a stîrnit un viu in lucrări ale membrilor cer
şi EMIL PLEŞA, membru al dragostei faţă de patrie, pen teres în rindurile spectato Au terminat însă-
biroului Comtlelului judeţean tru formarea şî dezvoltarea structorii, toate detaşamentele muncitoreşti din ju rilor, care au aplaudat cu cului de arte plastice dc pe
de partid. s*au aliat în mij deţul nostru îşi exprimă hotărîrea de a obţine noi generozitate măiestria artis lingă C.S. Hunedoara, atrag
locul tinerilor din Simcria şl. unor temeinice Irăsăturl cti- tică a amatorilor hunedo- zeci dc vizitatori in sala ex mînţatul porumbului
respectiv Orăşlie. Oaspelil co-morale. victorii în întrecerea socialistă închinată celei de-a
rcui. poziţiei.
25-a aniversări a eliberării patriei.
Rezultatele obţinute pină h- Ghcorghe Oneoş, precum şi
cum în cooperativele agrico cooperatorul Romulus Sol-
le dc producţie din judeţul noc.
nostru scot în evidenţă cît
A - De la cooperativa agricolă
In arcaslâ primăvară locui nunic pentru ci. In felul aces se poale de elocvent clanul din Leşnie. tovarăşa ingineră
torii 11ici au dovedii mai C O M U N A A IM B R A C A T H A IN A ta, trecătorii se vor putea o şi ambiţia comuniştilor din a- Piculina Trandafir. ne-a co
grieullurâ. a membrilor coo
mulLâ hărnicie şi strădanie in pri mai mult la noi. ne vor peratori. a mecanizatorilor şi municat că cele 70 de hec
acţiunile de muncă volunlar- vizita comuna, vor face cum specialiştilor de a termina în- tare planificate să se insâmin-
patrioticâ pentru înfrumuse părăturile necesare, mai ales tr-un timp optim insâmînţă- (czc cu porumb, nu fost l a
ţarea comunei lor. şi judi că in imediata apropiere a lo rile la porumb Aproximativ minate intr-un timp scurt Lu
cioasa ei gospodărire. Străzi P R IM Ă V E R II cului lor dc oprire se află 12 000 dc hectare, din cele crările executate dc mecani
le sini în majoritate curate, modernul magazin universal 13 500 planificate, au fost de zatorul Ion Morarii, ajutat de
spaţiile verzi bine întreţinute, caic le stă la dispoziţie. (Am cooperatoarele Dafina Stcf şi
pomii ornamentali văruiţi vrea sâ Ic stea la dispoziţie ja însâmînţatc. La redacţie l.ucreţia Buştea. — ne in
care
am primit multe veşti
frumos. îngrijiţi Multe gar mestru al acestui an se ridi tat peste 100 basculante de răţă periodic şanţul şi porţiu şî zonelor verzi, gardurilor .şi lot aşa dc bine şi restauran confirmă faptul că alte uni forma inginera Trandafir —
duri de la şosea, care erau că la 444 008 lei — nc-a spus nisip din Mureş nea de trotuar din faţa casei, faţadelor, tlouâ sint acţiunile tul cure se află tot in apro tăţi au terminat însăminţări- au fost de bună calitate şi c-
vechi, stricate, au fost in locui tovarăşul Vasiu Dintre prin — Cc credeţi că a stat la cei care au avut spatii libere mari spre care ne îndreptăm piere şi care. deocamdată, nn le. xislă premise ca producţiile
te, faţadele vămile, şanţurile cipalele realizări putem men baza hărniciei cctălcnilor? la şosea au plantat, la suges atenţia : amenajarea unui loc Tace arest lueru-n.n.). Astfel, tovarăşul Viorel On- planificate la cultura porum
curăţate. Toate aceste acţiuni ţiona : reparaţii şi întreţineri — In primul rind aş vrea tia noastră, pomi. Mulţi ce dc plajă şi a unui camping pe Nc bucură strădaniile, rea coş. preşedintele Consiliului bului să se realizeze şi chiar
continuă cu şi mai multă in dc drumuri pc o lungime dc sâ subliniez, că am desfăşurat tăţeni, în frunte eu deputaţii, malul Mureşului, unde se o- lizările obţinute în munca dc sâ se depăşească.
popular a) comunei
Vcţel.
tensitate pentru ca haina pri 22 kilometri, întreţineri dc o amplă muncă de mobilizare vin cu păreri judicioase pen prcsc foarte mulţi turişti din bună gospodărire şi înfrumu nc-a informat că membrii co Veşti asemănătoare am pri
măverii să-i .vină" cit mai parcuri şi zone verzi pe o a oamenilor. Le-am explicat tru a porni la realizarea unor ţară şi străini şi. a doua, ter seţare a IIiei. mai ales că operatori de aici au însâmin- mit şi de la cooperativele a
bine. suprafaţă de 0.8 hectare, plan că trebuie sâ ne străduim ne treburi edilitur-gospodă ieşti, minarea luluror trotuarelor in ea este aşezată intr-un punct ţat porumbul pe cele 61 hec gricole dc producţie din Ha
Intr-o scurtă convorbire a tări de arbori, arbuşti şi pomi contenit pentru a ne face co pentru înfrumuseţarea fiecă llia, în total pe 1 500 metri li turistic minunat, pc şoseaua ţeg. de la Vilcclele, Bâieşli.
vută recent cu tovarăşul ornamentali în număr de 037, muna cît mai frumoasă, ca un rei străzi, a comunei, în ge niari. Trebuie să ne sosească Arad—Deva şi este deci mult tare planificate In această ac
ţiune s-au remarcat mecani
Teodor Vasiu, primarul co semănatul ierbii, plantări de orăşel. Celor caro au avut neral dalele de beton şi. cu spriji vizilată Cc mai au gospoda Bretea Strei, Ruşi, Tirnâviţa,
munei, am aflat şi alte amă trandafiri, flori şi multe al garduri de nuiele In stradă, — Ce vizează capitolul în nul cetăţenilor, vom trece la rii dc făcut (că totuşi mai au) zatorii Aurel Nojogan şi Rovina, Archia şî Orăşlie.
nunte despic hărnicia gospo tele. vechi, dărăpănate, faţade de frumuseţare şi gospodărire amenajarea acestor trotuare se cunoaşte. Primarul comu
darilor din llia. realizările ob Intr-o singură duminică, la teriorate, podeţe stricate la pentru perioada imediat ur- caic vor schimba radical faţa nei nc încredinţa că llia va
ţinute în munca de gospodă apelul consiliului popular co şosea le-ani vorbit despre ne măloaix? ? comunei noastre. îmbrăca în totalitate haina
rire şi înfrumuseţare, perspec munal au răspuns sute dc ce cesitatea şi obligaţia ce o au — Voiam chiar sâ spun că Amcnajai-ea locului dc pla frumosului, a primăverii ade
tivele etapei următoare în a- tăţeni, cure au muncii cu pentru a le schimba, a le re încă n-am pus punct acestor jă şi a campingului credem vărate. Spre cinstea locuito Drumul socialismului
ceastâ direcţie. multă hărnicie In nivelarea para şi face cît mai arătoase acţiuni, dimpotrivă, ele voi râ va răspunde cerinţelor tu rilor ei, a hărniciei şi pricepe
— Valoarea muncii volun- Şi. trebuie să spun că marca continua in ritm sporit. Con riştilor care şi aşa se opreau rii lor. îşi anunţă cititorii că in perioada 1— 4 mai a.c., zia
tar-patri otice efectuate de gropilor de pe strada Aurel majoritate ne-au înţeles. Nu comitent cu finisările ultime pe malul Mureşului, dar nu rul va apare zilnic, cu excepţia zilei de vineri, 2 mai.
către cetăţeni în primul tri- Vlaieu, pe eat^e s-au transpor numai atît, dar fiecare îşi cu care se fac străzilor, spaţiilor aveau nimic pus la punct a- GH. I. NEGREA