Page 102 - Drumul_socialismului_1969_04

DRUMUL SO C IALISM U L UI

CAL A N : Notaţii la MĂSURI CONTRA

activitatea consiliului ÎNGHEŢURILOR UR­

ZI! ÎN VII Şl LIVEZI
popular orăşenesc Condiţiile climatice din pri­ care se dispun în plantaţii ca

măvara acestui an sînt favo­
rabile apariţiei fenomenelor şi grămezile fumigene.
Unităţile agricole pot utiliza
de brume şi îngheţuri Urzii, cu bune rezultate luminările
rare pot produce mari pagube fumigene (le fabricaţie româ­
Consiliile populare sînt con­ ilei. Comitetul executiv consi­ se execute toate lucrările ne­ in plantaţiile de pomi şi vii. nească. care sc găsesc in baze­
fruntate in perioada actuală deră câ, pînâ la sfîrşitul anu­ cesare — repararea acoperişu­ Prevenirea pagubelor şi apă­ le de aprovizionare ale C.S A.
cu o complexitate de sarcini : lui, se pot şi se vor executa in rilor, burlanelor, vopsitul gea­ rarea producţiei de fructe, ca­ şi U.N.C.A.P. Acestea vor fi
toaleta de primăvară a oraşe­ plus lucrări in valoare de cel murilor şi exteriorului, trotu­ re sc anunţă bogată în acest dispuse în rînduri pnr.iUlc,
lor sau comunelor, finalizarea putm 500 000 lei. are ete. — astfel incit să se an, trebuie să constituie pen­ orientale perpendicular pc di­
zecilor şi sutelor ele propuneri In această primăvară au fost poată spune câ toate lucrurile tru toţi deţinătorii de livezi şi recţia vântului predominant,
făcute de alegatori, campania extinse zonele verzi cu peste au fost puse la punct pentru v ii o preocupare de seamă, in la 10 m distanţă între ele pc
agricolă, aprovizionarea popu­ un hectar pe strada 30 Decem­ cîtiva «ani. Şi amenajarea par­ care sens sînt necesare a se rind şi 100 m între rînduri.
laţiei, baza materială pentru brie — traseu turistic —, a în­ cului la intrarea în oraşul nou lua din timp o serie de mă­ Aliniamentele de dispunere n
trecerea la învâţâmîntul de 10 ceput amenajarea unui parc este tot o sugestie a oameni­ suri. luminărilor trebuie stabilite
ani, planul de achiziţii şi con­ ia intrarea în oraşul nou, s-au lor din vreme, iar lâdiţelc cu lu­
tractări etc., ele. Nu este desi­ executat lucrări de întreţinere In judeţul nostru cele mai minări să fie depozitate din
gur simplu pentru comitetele a drumului Câlan-Grid pe 6 frecvente îngheţuri lirzii sînt timp lingă perimetrul de pro­
executive să desprindă din a­ hm, au fost plantaţi 4 000 de „Insuficient" determinate de invazia aeru­ tejat, astfel incit in momentul
cest volum sporit de probleme trandafiri şi citevn sute de lui rece si dc răcirea acestuia cind se dă alarma să se poală
prin radiaţia solului In nopţile
pe cele mai importante şi mul pomi ornamentali. Ea aceste la capitolul «acţiona rapid la aşezarea şi a-
ales să organizeze înlr-un ast­ acţiuni s-au evidenţiat în mod senine. Fenomenul apare mai prinderen lor
fel de mod acţiunile incit să deosebii deputaţii Giga Alexoi. campania agricolă accentuat pe văile situate per­ In vederea coordonării acţi­
se desfăşoare in paralel, cu Paulinn Zâvoian, Marja Groza, pendicular pe circulaţia aeru­ unilor de combalcre a înghe­
succes, campania agricolă ti clin Câlan, Petru Mârconi din lui, în special in fundul aces­ ţurilor, la nivelul judeţului şi
înfrumuseţarea. rezolvarea Hatiz, Krncst Usmr, Marin Be­ Era în 24 aprilie. O situaţie tora De asemenea, efectele ne­ al fiecărei comune sc vor con­
propunerilor cetăţenilor şi ce­ lii din Streisîngcorgiu. Ionn a consiliului popular spunea gative ale îngheţului sînt mult stitui comandamente formate
lelalte activităţi — adică fie­ Haicu din Grid şi mulţi alţii. următoarele : din 852 ha tere­ mai mari pe pantele estice şi din cadre de conducere şi spe­
care lucru să fie făcut la tim­ Oraşul şi celelalte localităţi nuri prevăzute pentru culturi sud-estice. cialişti, c a » vor asigura apli­
pul Său. aparţinătoare de pe malurile dc primăv ară în cele 0 C A P.- Una din metodele eficiente carea în practică a măsurilor
Comitelui executiv al Consi­ Strei ului merită nota bine la uri de pe raza oraşului erau ş: la indemlna tuturor unită­ indicate pentru prevenirea
liului popular al oraşului Că- gospodărie şi înfrumuseţare. arate 840 ha, iar din cele 727 ţilor agricole şi a producă­ pierderilor de fructe din re­
lan a reuşit, in măsură satis­ ha planificate a fi cultivate cu torilor individuali este crearea colta acestui an.
făcătoare. să stăpinească sar­ porumb erau însâmînţate 154 perdelelor de fum asupra plan­ Prin grija comandamentelor
cinile majore care s-au pus „Satisfăcător" ha. adică numai 21 la sută. taţiilor care împiedică împrâ.ş- şi a conducerilor de unităţi
pină acum la ordinea zilei, ac- Ea însâminţări, cluar şi co­ ticren căldurii emanate de sol vor trebui asigurate în cel mai
ţionînd eficient în multe pri­ în privinţa rezol­ operatorii din Baliz erau in atmosferă In scopul reali­ scurt timp materialele fumige­
vinţe (mai puţin în impulsio­ nuilt râmaşi în urmă, iar cei zării acestor perdele de fum ne necesare. De asemenea, va
narea campaniei agricole de vării propunerilor dc la Strei nu scmânascrâ nici vor fi amenajate grămezi fu­ trebui să se organizeze acţiu­
primăvară). Să .notăm" cîteva un bol; (mare noroc că în ur­ migene. alcătuite din diferite nea de informare operativă a­
din preocupările şi rezultatele cetăţenilor mătoarele zile timpul a ţinut materiale ca : paie, pleavă, supra mersului vremii şi evolu­
obţinute. cu toţi intimaţii şi astfel la frunze, tnlaş, rumeguş, băle­ ţiei temperaturii in vederea
Strei-Săcel s a terminat se­ gar ete. care se vor aşeza în
In campania electorală, ale­ mănatul). straiuri succesive formînd gră­ stabilirii momentului optim
Bine“ gătorii din oraşul Călan au Discutind cu tovarăşi din mezi cu diametrul la bază de pentru declanşarea acţiunii de
făcut 106 de propuneri din comitelui executiv despre mer­ cea. 2 ni şi înalte de 1-1,5 m, combatere.
la activitatea oare 104 realizabile cu forţele sul nesatisfâcălor al muncilor Ele se acoperă cu un strat do In toată perioada de timp
locale. Comitelui orăşenesc de dc primăvară, unul remarca pămînt gros de 5-10 cm. lăsînd susceptibilă apariţiei îngheţu­
edilitar-gospo- partid şi comitetul executiv al un mare adevăr o gură pentru accesul acrului lui se impune supravegherea
consiliului popular sc preocu­ — De fapt, însâminţalul po­ necesar unei ardeii înăbuşite cu atenţie a desfăşurării luptei
dărească pă dc rezolvarea acestor pro­ rumbului şi al altoi culturi de Pentru producerea fumului pentru apărarea plantaţiilor
puneri. atrăgând la aceasta co­ primăvară nu cere mobilizare se pot folosi şi anvelope uza­ de pomi şi vii.
muniştii. deputaţii şi1 masele deosebită a cooperatorilor. Ing. MIRCEA SILVESTRU
Câlanul, Batizul, Streisin- de cetăţeni. Dină în prezent Toate lucrările se execută me­ In laboratorul central al C.S. Hunedoara, laborantul Remus $ te/ execută cu rvicepere te dc macini sau de tractoare, director adjunct la Direcţia
georgiul şi alte localităţi de au fost rezolvate sau puse în canizat. Cei care trebuie să se determinarea calităţilor mecanice ale oţelurilor Foto: V. O N .IU umplute cu rumeguş sau paie, agricolă judeţeană
pe raza oraşului se prezintă ni lunii 50 dc propuneri, din ca­ mobilizeze sînt consiliile de
o faţă proaspătă in acest sfir- re uncie foarte importante ca conducere ale C.A.P., specialiş­
şit de aprilie. E o plăcere să utilitate şi volum de muncă. tii pentru a asigura sămînţa.
vezi, de pildă, strada Fumnlis- Cetăţenii din Şuierai, de front de luciu şi a controla
lului din oraşul vechi, cvi toa­ pildă, au cerut să se amenaje­ calitatea lucrărilor, precum .şi
te casele reparate şi vopsite, ze drumul Că la nu Mic-Sîncrai mecanizatorii de a folosi din Sistem de cuplare ADÂS - mijloc de materializare
cu peluzele de iarbă şi tran­ pentru a putea circula auto­ plin timpul bun dc lurr > şi u-
dafiri bine întreţinute. Este o buzele pc el şi astfel să bene­ lilajcle. încolo, cîţivn coopera­ automată
şi mai mare plăcere să pri­ ficieze şi ei dc mijloace de tori sînt suficienţi pentru de­
veşti haina nouă a Baliznlui. transport in comun. Drumul servirea maşinilor de semănat a agregatelor
Mina gospodărească sc simte a fost în cea mai mare parte Mină de luciu mai multă se de sudură a spiritului de prevedere
si în oraşul nou, pc strada • amenajat şi. acum, prin con­ cere doar la grădinile de le­
Decembrie, strada Gării şi in tribuţia în muncă şi bâncasrâ gume şi zarzavaturi... Penlrn evitarea funcţionă­
multe alte locuri. O rai te bu­ a locuitorilor satului, sc con­ rii in gol a agregatelor de
ţiilor necesare pentru ea asi­
nă de vizită pentru gospodari 1 struieşte un pod In salul ltati/.. Aşa stind lucrurile este inex­ sudură, in cadrui Prepara- Pentru că încă sînt puţini ţional de asigurare „Cartea — Consideraţi câ actualul gurările să cuprindă întreaga
— Pină in prezent — ne spu­ la solicitarea cetăţenilor, a plicabil de ce aceşti factori — ţicl I.upenî a fost experi­ aceia care ştiu bme avantaje­ verde" şi este membră a aso­ nivel «al acestor relaţii e ku* populaţie vor necesita o pe­
nea tovarăşul Ghcorchc Opn- lost construit, de asemenea, consiliile de conducere, specia­ mentat cu succes nn dispo­ le pe caic le au asigurîndu-şi ciaţiilor internaţionale „Uniu­ licicnt de reprezentativ faţă rioadă mai îndelungată, că
ncscu. secretarul comitetului nn pod lingă şcoală. El este liştii şi mecanizatorii — nu «ivi zitiv dc cuplare automată. bunurile sau integritatea cor­ nea Internaţională a Asigură­ dc numărul populaţiei şi bu­ forţe noi trebuie alăturate po­
nurilor asiguratele din judeţ?
rilor Maritime — I U.M I ", cu
porală peniru cazon de cala­
orăşenesc de partid, primarul folosit de elevi, precum şi dc fost mobilizaţi mai intens la Acesta are ca scop oprirea mităţi sau accidente, am soco­ sediul la Zuricli şi „Uniunea — Noi considerăm că actua­ sibilităţilor noastre. Este, aici,
oraşului — s-au executat lu­ treabă. O explicaţie am găsit agregatelor de sndnră în tit necesar să adresăm în a- Internaţională a Asigurărilor lul nivel al asigurărilor facul­ de luptat cu inerţia, cu păre­
crări edilitar-cospodâreşti prin i ălro cooperativa agricolă de totuşi : comitetul executiv mi cazul cind sudorul îşi între­ ccastă direcţie cîieva între­ Aviaţiei — I U.A.I ", cu se­ tative in rîndunle populaţiei rea greşit formată câ statul
muncă patriotică în valoare do^ producţie ca acces la grădina a acordat campaniei agricole rupe munca mai mult decit bări tovarăşului Ion Salcâii. diul la Londra. este departe (le posibilităţile trebuie să se îngrijească ete
-16 milioane lei faţă de prove-" de legume şi zarzavaturi. Dc aceeaşi «itenţiecaşi acţiunilor timpul reglat la releiil elec­ directorul Direcţiei judeţene — Care au 1‘osl în cursul n- de cuprindere în asigurare. fiecare cetăţean in parte, in­
derilc anuale dc 11 milioane asemenea. la Călan, pe strada cdililai -gospodăreşti (agricul­ A.D.A.S nului trecut relaţiile direcţiei Cauzele acestei râmîneri în diferent de ce i se întîmplă
JU Decembrie, s-n executat un tura se face la sale), iar comi­ tric
— Spuncţi-nc. in citevn cu­
urmă (in atît de eficienţa şî
canal deschis pentru colecta­ sia permanentă pentru agricul­ Experimental la unul din vinte, cc înseamnă în esenţă judeţene A.D.A.S. cu asiguraţii calitatea muncii noastre cît şi, şi indiferent dacă ol a luat
măsurile oferite de statul nos­
din judeţ ?
rea apelor pluviale agregatele de sudură, dispo­
tură şi silvicultură este — du­ zitivul a dat rezultate opti­ A.D.A.S.-ui ? — In anul 1068 au existat îndeosebi, de lipsa unei tradi­ tru socialist pentru a-şi pune
Comitetul executiv a) con­ me, generalizarea lui în ~ întrebarea nu se referă, raporturi permanente cu peste ţii de asigurare in ţara noas­ la adăpost integritatea perso­
siliului popular şi-a însuşit pă expresia locală — doar per­ cadrul preparaţiei permiţind desigur, la iniţialele caic, ţoa­ 100 000 cetăţeni, deci cu lie- tră şi do insuficienta cunoaş­ nală şi bunăstarea
propunerea cetăţenilor ca. a- manentă .şi nimic mai mult. economii anuale de peste lă lumea ştie, reprezintă de­ c«ire al cincilea locuitor al ju­ tere dc către populaţie a ros­ — Prin ce alte metode cre­
lunci cind locuinţele de pe o 28 000 lei. numirea prescurtată a organi­ deţului. cu toate cooperative­ tului asigurărilor deţi c.4. s-ar putea lărgi gama
strada intră in reparaţie, să I. MiRZA zaţiei naţionale de asigurări, le agricole de producţie, cu înlăturarea cauzelor din pri­ relaţiilor, s-ar înmulţOnumâ-
pe numele ei complet Admi­ toate unităţile cooperaţiei de ma categorie stă. in cea mai ml lor ?
nistraţia Asigurărilor de Stal. consum şi meşteşugăreşti, cu mare măsură, in puterile noas­ — Noi socotim câ specificul
Este o unitate economică, ti­ unităţile de industrie locală. tre. Atenţia ne este îndrepta­ activităţii de asigurare recla­
vind în «atribuţiile sale admi­ Au fost cuprinse în asigu­ tă asupra calităţii şi pregătirii mă o muncă de educare con­
nistrarea şi practicarea asigu­ rare la cooperativele agricole lucrătorilor, mai bunei orga­
rărilor de bunuri şi persoane, de producţie 100 000 animale, nizări a muncii, instruirii şi tinuă a membrilor societăţii
nonsire in spiritul prevederii.
are legături permanente cu 47 000 ha culturi agricole. în­ mobilizării organelor consilii­ In acest sens. socotim nece­
multe milioane de asiguraţi, tregul inventar de bunuri, la lor populare comunale caic au sar să abordăm probleme fun­
atît din rînclunle populaţiei, unităţile cooperaţiei de con­ atribuţii legale la realizarea
cit şi cu diferite unităţi eco­ sum şi meşteşugăreşti — bu­ asigurărilor dc stat şi cu care damentale ale asigurărilor,
nomice de stat şi cooperatiste. nurile şi mărfurile din inven­ colaborăm pentru a-şi aduce, pcrcepiele de bază ale aces­
teia. ideea nobilă a ajutorului
Amintim câ prin lege sînt tarul acestora, iar la cetăţeni cu operativitate, la încioplini- mutual acordat oamenilor a-
supuse asigurării toate anima­ — pesle 300 000 animale, clă­ r:* sarcinile ce le revin pe li­ îlaţi la nevoie — ce constitui?
lele, culturile agricole şi în­ dirile şi construcţiile acestora nia asigurărilor, precum si fundamentul asigurării — fap­
treg inventarul aparţinînd co­ Au fost contractate 26 000 asi­ înspre o colaborare perma­ tul că poporului nostru îi este
operativelor agricole de pro­ gurări de accidente. 3 000 asi­ nentă cu toate unităţile clin specifică prevederea, că a-
ducţie, tonte animalele si clă­ gurări de vi,aţă şi peste 3 000 judeţ. censla este organizată in pre­
dirile proprietate personală asigurări de bunuri. In ceea ec priveşte cauzele
(Urmort din pag. 1) zent pe 6cnră naţională dc o
ale cetăţenilor locuitori la Si. pentru că lot sîntem în din cea de a doua categorie, instituţie de stat
sate şi oraşe, precum şi toii domeniul cifrelor, mm menţio­ acţiunea lor am căutat să o n- Considerăm că ar trebui
lor este corespunzător. Au călătorii pe calea ferată, rute nez citevn, referitoare, (le astă tenuâm prin activitatea de mai mult popularizate avan­
fost completate cărţile de terestre (între localităţi), flu­ dală, la ceea ce au primit n- popularizare, prin diîuzarca tajele asigurărilor de bunuri
muncă la zi, s-au afişat ta­ viale, maritime şi aeriene. .siguraţii din judeţ din partea de afişe, prospecte, pliante în şi persoane in aşa fel îneît
bele cu vechimea în mun­ In completarea acestora, sau Administraţiei Asigurărilor de masa de cetăţeni fâcîndu-le fiecare cetăţean major să cu­
că a salariaţilor şi s-a în­ separat, A.D.A.S. pune la dis­ Stat. In acelaşi an — 1960 — cunoscute diversele noi forme noască in detaliu rolul şi fo­
cheiat acţiunea de funda­ poziţia cetăţenilor şi unităţi­ numai peniru animalele şi cul­ de asigurări facultative Cu loasele asigurări lor Nouă. lu­
mentare ştiinţifică a norme­ lor socialiste alte 24 forme de turile dăunate s-au plătit coo­ toate acestea populaţia este crătorilor din aparatul de asi­
lor de muncă, atît pentru asigurări de bunuri şi 12 de perativelor agricole de pro­ încă insuficient informată a­ gurări, ne revine sarcina de
muncitorii în acord, cît şi asigurări de persoane. ducţie despăgubiri dc pesle supra utilităţii şi avantajelor a fi in permanenţă în contact
A.D.A.S. întreţine relaţii de
pentru cei în regie. afaceri cu peste 800 organi­ 6 milioane Ici. cetăţenilor — asigurărilor, asupra condiţiilor cu cetăţenii, de a i deservi cu
Desigur, rezultatele obţi­ zaţii de asigurare şi reasigu­ peste 4 milioane lei numai în care acestea se încheie sau operativitate şi a rezolva ori­
nute în întreprinderile ca­ rare din străinătate, pentru pentru pagubele suferite la n- care stau Ia baza calculării ce necazuri intervin în perioa­
re aplică noul sistem de sa­ multe dintre acestea îndepli­ mmale şi clădiri De aseme­ despăgubirilor şi a altor drep­ da valabilităţii asigurării
nea, s-au plătit expirări la a­
turi ce li se cuvin
larizare sînt bune. Comite­ Pe standul de probă al atelierului de rotârie de la U.M.M.R. Simeria, roţile de loco­ nind şi funcţia de reprezen­ sigurări de viaţă, amortizări Credem însă că cimentarea
tele de direcţie, conducerile motivă sînt supuse unei minuţioase verificări de către şeful de echipă Aurel Popa. tant sau mandatar. A.D.A.S. şi accidente de peste 1,3 mi­ ideii de asigurare în conştiin­ Interviu consemnot de
secţiilor, sub îndrumarea a aderat la sistemul interna­ lioane lei.
organizaţiilor de partid, tre­ ţa oamenilor şi crearea condi­ ION CIOCLEI
buie insă să se găsească în ■v *
permanentă în cîmpul de
bătaie al căutărilor, pentru
ca. prin aplicarea riguroasă Două teme, deosebit de inte­ pronunţăm asupra «acestei o­
a noului sistem de salari­ resante — „Elementele educa­ DULCELE ELIXIR AL GENERALITĂŢILOR pinii, dar avem convingerea
zare să se obţină avantaje tive «ale lecţiei" şi „Organiza­ câ. dacă în liecarc cerc ar fi
maxime, atît pentru între­ rea şî desfăşurarea rccapitu- îost prezentate materiale inte­
prinderi, cît şi pentru co­ lării finale a materiei* — au resante. atrăgătoare, izvorite
lectivele de salariaţi. Prac­ constituit obiectul dezbateri­ sonale, experienţe diverse, a care ar fi trebuit de fapt să Urmeazâ o lungă pledoarie făgaş bun, dar era prea lîrziu, definirea lecţiei („forma dc din practica activităţii la cate­
tica arată câ în acest sens lor cercului pedagogic al ca­ căror sumă să constituie, de fie dezbătută. despre metodica lecţiei de a­ şedinţa se prelungise, obosea­ bază a activităţii instructiv- dră. bogate în idei şi fapte,
rezervele interne sînt de­ drelor didactice din şcolile fapt. premisa unor îmbunătă­ Ca să fim bine înţeleşi, să naliză literară (fără referiri la era evidentă şi lucrările educative în şcoală"), de o se­ ar fi existat toate condiţiile
parte de a fi epuizate. Exis­ generate ale oraşului Brad şi ţiri în activitatea de viitor. expunem, într-un foarte scurt concrete la tema referatului cercului s-au încheiat tocmai rie de date generale despre ca „şedinţele” cercurilor pc
tă loc pentru mai bine în localităţilor învecinate, care Este deci evident că de ca­ rezumat, modul de alcătuire şî — educaţia), despre rolul no­ cind. . trebuiau să înceapă caracterul ei educativ, c«i abia specialităţi să devină auten­
aprovizionarea tehnico-ma- s-a desfăşurat de curind In litatea şi ţinuta acestor refera­ ideile principale ale cîtorva tării, al fixării, ca apoi, de In Nici celelalte referate nu în cele din urmă să fie ex­ tice dezbateri „la masa ro­
terialâ, in organizarea su­ Şcoala generală nr. 1 Brad. te urma să depindă în mare referate. Cel prezentat la cer­ concluzia formulată ferm : sînt ocolite de metehnele ge­ puse şi cîteva modalităţi prac­ tundă", pe teme deosebit de
perioară a muncii si per­ Vizînd laturi esenţiale ale pro­ parte nivelul şi eficienţa dis­ cul profesorilor de liniba ro­ „elevii trebuie si ştie două neralităţilor. In cercul profe­ tice de realizare «a elementu­ interesante şi importante pen­
fecţionarea proceselor de cesului de învâţâmînt în a ­ cuţiilor. Ascultând o parte din mână şi limbi străine debu- limbi străine'', să se treacă la sorilor de matematică, pune- lui educativ prin lecţiile de tru această etapă a anului
producţie. ceastă ultimă etapă a anului referatele susţinute în cercul matematică, bineînţeles, fără şcolar. In fond. dm asemenea
şcolar, temele erau menite să dezbateri rezultă întotdeauna
Dăruirea şi abnegaţia cu constituie prilejul unor dezba­ profesorilor de limba română nici o referire precisă la ac- concluzii eficiente, pe baza că­
care muncitorii sînt hotărîţi teri vii. fructuoase, printr-un şi limbi străine, la lucrările livitatea personală a referen­ rora se poate îmbunătăţi acti­
să traducă în viată sarci­ dialog întemeiat pe raţiunile căruia ani participat, şi citind însemnări pe m arginea tului sau a şcolii în care îşi vitatea în viitor. Dar plutind
nile partidului trebuie să practice ale experienţei, în pe cele prezentate în celelal­ desfăşoară activitatea. in dulcele elixir al generalită­
fie susţinute continuu prin fiecare cerc pe specialitate, te cercuri, aveam sentimentul UNUI CERC PEDAGOGIC Fără să renunţe l«n cîlev«a ţilor, deschizînd aceste dezba­
acţiuni concrete şi eficien­ pentru a găsi noi modalităţi acut al navigării în gol, în te­ generalităţi de rigoare în par­ teri cu materiale în care se
te de către comitetele de de întărire a potenţialului e­ renul fluid şi amăgitor ol ge­ tea lor introductivă, referate­ face „teoria teoriei", bineînţe­
direcţie şi cadrele de spe­ ducativ al lecţiilor, de organi­ neralităţilor, reproduse cu fi­ le prezentate în cercurile de les câ nu ne putem aştepta la
cialişti. In întreprinderile zare mai bună a recapitulării delitate din paginile tipărite lenză cu cîteva generalităţi cîteva comunicări mai concre­ tul de plecare al referatului fizică-chimie şi de lucrări altceva dccit la o tratare a­
judeţului nostru lucrează finale la toate obiectele de în­ ale metodicilor predării dife­ despre lecţie (.forma de bază te — în sfirşit — despre e­ „Elemente educative ale lec­ practice reuşesc să se apro­ meninţată tot timpul de su­
muncitori cu multă expe­ văţământ ritelor obiecte sau din arti­ «a activităţii educative în ducaţia prin aceste lecţii. ţiei" porneşte, nici mai mult, pie nini mult de tema propu­ perficialitate.
rienţă şi cu vaste cunoş­ Cum de altfel s-a procedat colele apărute în publicaţiile şcoală''), despre educaţie („c- Din acest motiv, al tratării nici nini puţin, de la dezvolta­ să Scrise fără intenţia de a
tinţe profesionale. Valorifi­ şi pină acum, lucrările au în­ de specialitate. Multe lucruri ducaţia este un fenomen so­ foarte v«agi de către referent rea istorică a învăţămîntului impresiona auditoriul, cu vădi­ Pentru a conferi cercului
carea acestei experienţe se ceput prin prezentarea unor sînt afirmate cu gravitatea co­ cial * : „şcoala noastră are ca a temei propuse, discuţiile au („In dezvoltarea istorică a pro­ ta dorinţă de a comunica o pedagogic adevărata sa meni­
înscrie ca una din sarcinile referate pe temele enunţate, municării marilor descoperiri, scop educarea tinerei genera­ debutat greu, după multe in­ cesului dc învăjimint au a­ experienţă, de a o supune re — aceea de a fi o largă
de bază ale tuturor cadre­ în fiecare cerc pe specialitate. de parcă asemenea lucruri nu ţii" ; „lecţia îndeplineşte un vitaţii dc a se lua cuvînlul. părut diferite forme dc orga­ confruntării şi îmbogăţirii în tribună a schimbului de expe­
lor tehnice. Urmind să sintetizeze cîteva s-nu mai discutat si nimeni nu rol deosebit dc important în La început au avut şi ele, bi­ nizare a nclivităţii didactice"), cadrul cercului, cele două re­ rienţă — credem câ Inspec­
toratul şcolar judeţean ar tre­
Există condiţii favorabile cerinţe şi principii generale, nr fi ştiut nimic despre ele. educarea tinerei generaţii"), neînţeles, un caracter generat, ca apoi să se facă referiri la ferate au insistat asupra unor bui să reconsidere însăşi opti­
ca atît în întreprinderile dar mai ales să exprime ex­ Ne referim îndeosebi la pri­ ca apoi. să se expună cîteva pentru ca abia către sfîrşitul complexitatea procesului in- modalităţi concrete, deschi­ ca prin care cercul pedagogic
care aplică noul sistem de perienţa referentului si a co­ ma temă — „Elemente, educa­ „modalităţi concrete" jţdc fapt şedinţei să se înfiripeze acel strucliv-educnliv („Procesul dc zând cu nini multă prompti­ este privit de către lucrătorii
salarizare, cît şi în cele lectivului didactic din care tive ale lecţiei” — asupra că­ generalităţi deghizate). Obiec­ dialog viu. mult aşteptat. S-au învăţămint fiind deosebit dc tudine unghiul favorabil unor
programate a generaliza în face parte, materialele pre­ reia ni se pare necesar să in­ tul propriu-zis al referatului formulat cîteva opinii intere­ complex, poate fi organizat în dialoguri eficiente, unui larg din şcoli, trebuie să se ocupe
viitor noul sistem de re- zentate «aveau, firesc, menirea sistăm, din considerentul sim­ se consumă pe nini puţin de sante despre legarea literatu­ forme variate”) şi la forma de schimb de experienţă. în mai mare măsură de pre­
iribuire şi cointeresare, să să introducă auditoriul în te­ plu că peniru a vorbi despre o pagină, in care sc încearcă rii dc istorie, valorificarea e- organizare a activităţii didac­ In dezbaterile de la Brad gătirea şi desfăşurarea dezba­
se facă importanţi paşi îna­ nia respectivă, să - i stimuleze educaţie, după anumiţi ani de să sc răspundă la înlrebnrea lenientului local, intensificarea tice („pc clase şi pc lecţii s-a afirmat de mai multe ori terilor din cercurile pe spe­
inte în îndeplinirea sarcini­ interesul pentru problema su­ experienţă, la acelaşd nivel la cum valorificăm potenţialul e- laturii estetice în analiză, ro­ succesive, conform unui orar", câ formula cercului pedagogic
lor economice, pentru per­ pusă dezbaterii, să-i ofere o cmc se predă metodica în anii ducaliv la lecţiile de la clase­ lul piof- sorului în a face e­ sistem „verificai in praclica cialităţi, asigurîndu-le un ca­
fecţionarea întregii activităţi interpretare a acesteia în studenţiei, ni se pare un gest levii să „trăiască” literalura, vieţii şcolare dc mai bine dc trebuie. îmbunătăţilă. că nu racter vai, antrenant, util şi
productive. funcţie dc care să poată fi for­ formal, rupt in mare măsură le V—VIII, pe baza cîlorva nu să o memoreze mecanic trei secole”) etc „Oiicuiahi" trezeşte suficient interes şi, eficient
mulate, in discuţii, opinii per- de activitatea practică, cea exemple cunoscute şi firave. etc. Discuţiile porniseră pe un introducere este urmată dc cloci, nu este eficientă. Nu ne T. ISTRATE