Page 103 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 103
DRUMUL SOCIALISMULUI
A
VIZIUNEA PROIECTANŢILOR IN ARHI
TECTURA SPATIILOR COMERCIALE CINEMA
* f
DEVA : Pipele (cinematograful
„Patria") ; Am intilnlt ţigani feri
Dezvoltarea şi extinderea „magazinului independent” ca din ee In ce mai puţin percep forme, care să asigure o varie ciţi („Arta") ; SIMBRIA : Sflrşiml
reţelei comerciale marchează re se impune prin dezvoltarea tibilă, iar legătura intre maga tate în compoziţie şi asam agentului IV 1 C („Mureşul") ; HU
NEDOARA : Rlo Bravo - seriile I
0 creştere Importantă în ţara necesară şi firească a spaţiilor zin şi stradă devine astfel mai blai^, in rezolvarea unor flu şl li („Constructorul”) ; f urtuna
noastră, ca de altfel şi in alte judicios organizate pe baze intimă. In faţa magazinului, xuri de vînzare şi o plastică de ţnccjio („Flacăra”! : Pentru mc*
pu(ini dolari
(„Sldcrurgiştul") :
ţâri ale lumii, determinată ştiinţifice. un spaţiu de circulaţie încăl corativă cît mai interesantă, CALAN : Intoarcc-te („II Iunie") ;
printre altele şi de tendinţele Forma de vînzare este în zit creează acel climat prielnic este un atribut care trebuie sâ TELriIC : Rebus miraculos („Mine
dc modernizare a oraşelor. funcţie de caracteristicile măr trecătorilor, dc a sc opri şi a stea la indemina arhitecţilor rul") ; GIIELAR : Jutloka. agent
Realizarea dc mari spaţii co fii. Căutările continue de for privi mărfurile expuse. Maga şi decoratorilor de interior. secret („Minerul") ; PETROŞANI :
împuşcaturi sub spln/.urătoarc („7
merciale şi modernizarea celor me noi de vînzare urmăresc zinul trebuie gîndit în cadrul Tendinţa modernă este de a Noiembrie”) : Acest pamtnt este al
vechj este un fenomen legat reduce pe cit mai mult posi meu („Republica") ; LHPI'Nl : în
de anumiţi factori obiectivi bil expunerea cantitativă a cercuirea („Muncitoresc”) : n u n i
ziua, contesă ! („Cultural”) ; LO-
ca : mărirea numărului popu mărfurilor şi de a crea atrac NEA t Tom ş) Jerry („Minerul") j
laţiei ; întinderea în suprafa ţia plin realizarea unei com ANÎNOASA : Procesul de la Vcro-
ţă a oraşelor şi a 2onclor de Comerţul modern poziţii plastice stilizate şi sim na („Muncitoresc”) : PAROŞENl :
locuit, descentralizarea activi bolice, prin expunerea celor Operaţiunea „San Gennaro” („E-
ncrgla") ; PFTRILA : Expresul co
tăţii comerciale, creşterea ni mai reprezentative obiecte ca lonelului Van Ryan („Muncito
velului de trai al populaţiei, litative, care sâ sugereze profi resc”) ; VULCAN : Ultimul voie
rreşlcrea cererii articolelor de lul magazinului. Această ten vod („Muncitoresc”) ; IJRICANI :
Prin Kiirdlsiannl sAlbatlc („7 No
mare consum, apariţia unor noi dinţă este susţinută de alege iembrie”) ; OnAŞTIE : Illroşima
forme comerciale de desfacere realizarea utilului pentru cum oraşului ca un element viu rea paletei de culori — calde dragostea mea („Patria") ; DA laba
a mărfurilor. părători şi a unor indicatori alit ziua cit şi noaptea. Ilumi şi pastelate — pentru punerea prietene ! („Flacăra”) ; GEOAGlll-
economici superiori. In acest narea lui generală şi locală, in valoare a mărfurilor şi crea nAl : Iadul sfftrlmat : HAŢEG :
Noile rezolvări date sistema Veşnic Inlfrzlat („Popular") :
tizării urbanistice a oraşelor sens magazinul viitorului va firma luminoasă, reclamele in rea unui cadru arhitectural a Pentru locatarii cartierului Gojdu din Deva, un nou şi modern complex comercial. DRAD : RunA ziua. contcsA !
(„Steaua roşie") ;
tind către desfiinţarea aspec fi conceput ca un spaţiu re terioare şi exterioare sînt ele les şi dc efectul decorativ rea Evadare fn (Acere GURABARZA :
(„Minerul”) :
tului actual al oraşelor cu zolvat în sisteme constructive mente esenţiale, care contri lizat prin iluminatul artificial ILTA : Post sezon („Lumina”).
buie direct la aspectul general
străzi închise, avînd case in simple, cu posibilitatea de a al oraşului pe timpul nopţii, Combinarea luminii difuze
şii uite unele lingă altele. Vn- fi dotat cu instalaţii moderne eu lumina directă proiectată RADIO
1 ic ta tea aspectului şi amplasa de tot felul, şi acolo unde este sini elemente rare pot da via pe suprafeţe sau locuri de
mentului clădirilor, pe dc-o necesar, cu spaţii largi expuse ţă şi plasticitate colori stivă vînzare, utilizarea tonurilor j j Intîlnire cu
trepidantă unui oraş. f
parte, pătrundea spaţiilor verzi către exterior Gîndit şi rea- variate, fără alterarea culori Un nou drum reamenajat TROGRAMUL T : 3.05-6.00 Pro
şi importanta lor in cadrul o .lizat astfel, magazinul se va a- In aceeaşi măsură la asigu lor mărfurilor — toate acestea i ! gram muzica) de dimineaţa :
3.45 GlmnastlcA : «,0S—9,30 MuztcA
raşelor, pe de altă parte, impun dapla eu uşurinţă oricărei for rarea bunel funcţionalităţi şi formează paleta ce trebuie in- 1 I \ folclorul şl actualităţi ; 0.30 Matineu lite
separarea magazinelor de clă me de vînzare şi oricărui pro crearea unui aspect plastic minatâ dc proiectant decorato I Duminică, pcslc 100 dc locuitori din satul Bobilna { rar. Cărţile primăverii. Emisiune
dirile de locuit. Această rupe fil comercial, ferit de uzurâ. deosebit, alît prin forma cit şi 1 au ieşit la rcamcnajarca drumului Bobilna — Rapolt. 1 \ Doina, slrigătura, poezia de Ion Budcscu ; 10.00 ..Cutezători
re dc tradiţie a magazinului Magazinul trebuie să devină prin materialele din caic este rului. In numai citeva orc, ci au săpat şanţuri pe o distanţă populară, obiceiul nunţii şi pornim In viaţă” — cţntcce pio
niereşti ; 10.10 Ritm şl
melodie :
aflat la parterul clădirii de lo o expoziţie, în care mărfurile confecţionat, contribuie mobi ION CONSTANTINESCU dc aproximativ 3 km. Această lucrare sc înscrie in ac : alte podoabe dc preţ din 10.30 MuztcA populară ; 11,05 Voci.
cuinţe şi această separare a să fie expuse în contact direct, lierul. Utilizarea în maro mă ţiunea întreprins* dc locuitorii comunei care şi-au pro ; zestrea folclorului nostru orchestre, melodii : il.JO Cintecc
funcţionalităţii clădirii demon vizual şi tactil, cu cumpărăto sură a elementelor tipizate. arhitect pus s* înfrumuseţeze faţa satului şl s& modernizeze : au însoţit plăcut, timp dc de t Mol ; 11.45 Sfntul medicului.
Excursiile. factor de întărire a să
strează totala emancipare a rul Vitrina de sticlă devine Intr-o gamă cit mai largă de D.S.A.P.C, Deva şoselele aparţinătoare. i citeva ore, pc sătenii din nătăţii : 12,00 ..Pc Valea Prahovei”
j Hurjuc, adunaţi in sala că — muzică uşoară ; 12.15 Cronica
muzicală : 12.30 Intîlnire cu melo
: ininului cultural din locali- dia populară şi Interpretul prefe
: tate. Ilustrate cu ajutorul rat ; 13.10 Avanpremieră cotidiană :
13.21 Solişti şl orchestre de muzl-
; magnetofonului, doina, invir-
C a le id o sc o p tre comportarea oamenilor, ■ tita, haţegana au fost pre- cA uşoară ; 14.io File de legendă.
In condiţiile societăţii noas
„Fetele de zăpadă” ; 14,35 Concer-
: rentate atrăgător dc profe-
to grosso dc Fiiip Lazăr ; 15.03
lupta împotriva rămăşiţelor
educaţiei burgheze nu pot să O n o u a şi e ficie n ta ■ sorul de muzică Gheorghe Valsuri de compozitori români :
15.15 Studioul dc poezie. Aspecte
nu preocupe opinia publică, şi i Bercca, iar poezia populară de la ..Recitalul primăverii” : 13,35
CREŞTEREA PRIMULUI reuşeşte nu numai să condu ; şi socială — însoţită, de a- Ansambluri de clnlece : 10.00 Ra
COPAC IN EPRUBETA că trenul, ci şi sâ aleagă cel aceasta tocmai pentru motivul { semenea, de producţii cule- diojurnal. Sport. Buletin metoorn-
că asemenea rămăşiţe
aduc
mai economic regim de func prejudicii atit intereselor per formă d e m o b iliza re l se din cele mai diverse zone loglc ; 10.10 Uverturi şl potpuri
Savanţii de la înslilutul ţionare a motoarelor în func sonale ale cetăţenilor cit şi i folclorice — au făcut ca e.v- uri ; 10.30 Antena tineretului :
16.35 Radio publicitate ; 17.00 Al
hîrtiei din Applelon (statul ţie de drum. Automatul poate societăţii. | punerile, susţinute de pro- bum Gherasc Dcndrino r 17.15
Wisconsin) au anunţat că au fi programat pentru remorca* Bineînţeles că lupta opiniei \ fesorii Petru Ardeu şi Eugen Dansuri pentru plan de Tlbcrm
reuşit să crească primul co rea de trenuri eu orice greu publice împotriva fenomene \ Burza, să fie. audiate cu deo- Rredlceanu ; 17,30 Muzică uşonrA -
pac în eprubetă. Un plop tre tate şi pentru orice distanţe. lor ce nu cadrează cu con a o p in iei c o le c tiv e Interpretată de Nleolno Nlţeseu şl
Rlta Pflvouc : 17.43 Rad io simpozi
murător, astfel creat, a atins cepţia generală a societăţii, \ sebitâ atenţie. on : 18.03 Solişti dc muzică popu
înălţimea de 76 centimetri, pe DESCOPERIREA UNUI nu înseamnă un amestec mă i Seara folclorică, organîza- lară : 18,30 Gazeta radio : 19.00 O
un sol de laborator. începutul PULSAR CU RITM runt şi vulgar în viaţa perso ; fă la Burjuc dc Comitetul melodie pe odresa dumneavoas
a fost făcut cu segmente nrvri VARIABIL DE nală, un control sîcîilor asu liste, comisiile de judecată din murirea unei asemenea situa Omul trăieşte în societate, ; jurfefcau pentru cultură şi tră ; 10.20 Sport ; 19.30 Clntâ Ion
Rogzn şl Constantin Chisăr ; 19.30
de tulpină de plop tremură LUMINOZITATE pra relaţiilor dintre oameni. cooperativele agricole de pro ţii, prin interpreta rea ari. 3 el nu poate exista în afara ei. \ artă, a oferit, celor prezenţi In ritm de tango ; 20.05 Sclecţluni
tor, care au dat naştere unui Astronomii de la Institutul Ea înseamnă, de fapt, grija ducţie şi comisiile de contes al. 1 şi 3 şi art. 4 al. 3 din Iar societatea mobilizează şi ! şi un itinerar prin ţinuturile din operete mmAneştt : 20.20 Gin
vlăstar identic din punct de tehnologic din California au pentru crearea unor condiţii taţii din cooperativele meşte Leg^a nr. 59/68 s-a ajuns la o canalizează sub cele mai di I de ciut, joc şi obicei ale tă Amallo Rodflgucz : 20,35 Sult.i
vedere genetic cu planta-ma- anunţat descoperirea unui materiale şi culturale favora şugăreşti. Toate acestea au opinie însuşită de literatura verse forme opinia membrilor i patriei nOQSlre, itinerar prin a IH-a de Ion Dumltrcscu : 21.05
Sttlnţfl. tehnică, fantezie. Redactor
mă. Solul a fost alcătuit din- pulsar al cărui ritm de lumi bile, pentru o muncă educati încetat de-a mai funcţiona, juridică, în sensul că în ast săi, astfel îneît, prin interme i care profesorul Ioan Pisoi a Victoria Dinn ; 21.30 Melodii din
tr-un amestec de vitamine, în nozitate este mai rapid în vă sistematică, pentru organi activitatea lor, sau mai pre fel de cazuri va funcţiona o diul acesteia, sâ poată acţio : reliefat grija deosebită pe filme ; 21 40 Recital Arta Florexen
grăşăminte şi hormoni. cursul unei săptâmini şi mai zarea unei vieţi sănătoase, a cis sarcinile lor, fiind sinte comisie la centru numai pen na în permanenţă asupra sen \ care stalul nostru socialist sl Petre Stefăncscu-Cooncfl ; 22.00
Autorii experienţei au de scăzut in săptămîna următoa unor raporturi juste între toţi tizate şi preluate de către co tru angajaţii unităţii care ac sului de dezvoltare, cunoscut î o acordă dezvoltării şi valo- Radiojurnal. Buletin meteorologi'*
Sport : 22.20
Jocu> |
Cintece st
clarat că, după părerea lor, re. După cum se ştie. pulsaril membrii societăţii. Ea trebuie misiile de judecată. tivează efectiv în localitatea fiind că acest om nou la care i rificării folclorului. Seara a populare : 22.40 Moment poetic.
ai \ succes va duce la plan sînt cunoscuţi pentru regula să mai însemne control siste Potrivit legii, comisiile de in care aceasta îşi are sediul. ne-am referit, nu poate fi e ! devenit şi mai atrăgătoare Armindeni românesc ; 22.45 Refre
t a r a unor păduri mai pro ritatea pulsaţiilor luminoase, matic şi eficient din partea judecată s-au constituit în ţoa Cît priveşte pe ceilalţi anga ducat şt format fără o luptă i cind localnicii s-au îndemnat ne de pretutindeni : 23,30 Muzică
ductive. de la o pulsaţie pe citeva se opiniei publice, acolo unde oa le organizaţiile socialiste de jaţi. aceştia se vor grupa cu susţinută de zi cu zi, împo ; să urce pe scenă şi să scoa- Instrumentală de compozitori ro
mâni : 0 05—5.00 Estrada nocturnă.
cunde. la 30 pe secundă. menii. dacă nu există acest stat, in toate organizaţiile angajaţii comitetelor executi triva tuturor normelor şi con PROGRAMUL II : 7,37 Valsul
„MECANICUL" AUTOMAT Noul pulsar a fost observat control, şi-ar pierde fiziono cooperatiste şi celelalte orga ve ale consiliilor populare din cepţiilor străine nouă. } tă din uitare eînteeo şi stri- „Voci dc primăvară" dc Johann
între 24 februarie şi 3 mar mia morală, s-ar încurca pe ei nizaţii obşteşti care au per localităţile în care se găsesc : gături, obiceiuri păstrate de Strauss ; 7,43 Muzică populară :
La Leningrad, a fost reali tie, iar astronomii consideră şi pe alţii în contradicţii gra sonalitate juridică, cu condiţia subunităţile unde lucrează e DAN MANLUP VASILE ; demult. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru
pionieri) ; 8,25 Sclccţlunt din ope
zat un aparat care efectuea că variaţiile de viteză ale ve, care, uneori, pot duce la expresă prevăzută de a avea fectiv. t reta „Plutaşul de pc Bistriţa" dc
ză q mare parte din munca pulsaţiilor s-ar putea datora deznodăminte dintre cele mai cel puţin 100 de angajaţi sau O altă problemă, care de a judecător Fllaret Barbu ; 8.38 Simfonia a
unui mecanic de locomotivă ejectăriî în spaţiu a masei res tragice membri. Acolo unde există un semenea a dat naştere la li IV-a de Robert Schumann ; 9.U»
Diesel. „Mecanicul" automat pectivului corp ceresc. număr mare de angajaţi sau Cronica muzicală ; 9.25 „Firicel de
Formele întrebuinţate pen nele ezitări în ceea ce priveşte cîutcc românesc" ; 10,05 Recital de
tru ca acest control să devină membri, pot funcţiona mai interpretarea, este legată de plan Marla Fotino ; 10,30 Antena
cît mai eficient sint multiple. multe comisii, elementul de organizaţiile cooperatiste In tineretului ; 10,55 Pagini din opere
simfonie
Ne vom referi, \n acest arti terminant pentru înfiinţarea rezolvarea dată, pornindu-sc Întreprinderea de reţele comice ,* 11,17 Poemul Alexandru
„Marca
Neagrâ” dc
col, La una din cele mai re lor fiind deci, în primul rînd, de la constatarea că în legea J’aşcanu ; 11,40 Seîecţlunl din ope
cente, prin care, mobilizîn- numărul de persoane, iar în despre care se vorbeşte se fo reta „Farmecul unul vals” dc Os-
du-.se opinia publică şi împle- al doilea rînd volumul prici loseşte frecvent formularea electrice Beva-şantlcrui ear Strauss ; 12,05 Avanpremieră
tindu-se cu spiritul legii, se nilor ce urmează a fi rezol „angajaţi sau membri", s-a cotidiană : 12.16 Concert de prlnz :
popu
13,00 Interpreţi de muzică
urmăreşte prevenirea manifes vate. stabilit punctul de vedere că lară : Dumitru Snpon şl Ion Vă
tărilor dăunătoare. Este vorba In legătură cu activitatea atit pricinile privind pe an construcţii montaj duva ; 19.15 Recital dc lieduri
despre comisiile de judecată, comisiilor se pun — şl desi gajaţi cit şi pe membrii aces Valentin Teodortan ; 13.30 Unda ve
înfiinţate în lumina şi pe te gur se vor pune încă — o sea tor organizaţii, vor trebui să selă (reluare) ; 11,10 Mari ansam
bluri
Moment
folclorice ; 14,30
meiul legii nr 59/196R. mă de probleme care vor fie rezolvate de o singură co ştiinţific : 14,33 Muztcâ de estradă :
Chiar de la început trebuie primi pe parcurs rezolvările misie, legea neaducînd aici EXECUTA, PRIN CENTRELE SALE DE 15.30 Muzică uşoară Interpretata
reţinut, Îndeosebi, rolul deo cuvenite. Dintre cele care au nici o îngrădire. dc trlo-uri vocale r „Do. rc. ml" şi
sebit de important ce revine creat deja unele discuţii, ar fi Asupra modalităţii de lucru LA DEVA, ORĂŞTIE, GURABARZA ŞI HA „Armonia” ; 13.10 Radio publici
tate : 16.00 ClntA Sofia Vlcovcanc*
acestor comisii pentru înfăp aceea privitoare la situaţia a comisiilor, legea face preci ŢEG, LUCRĂRI DE INSTALAŢII INTERI şi Marcel Budulă : 10.15 Consulta
tuirea legalităţii, pentru pro organizaţiilor care, avînd un zarea că acestea rezolvă pri ţie juridică : 16.25 Interpreţi de
movarea unor reguli noi de mare număr de angajaţi sau cinile judecind In complet de OARE ŞI BRANŞAMENTE ELECTRICE, cu muzică uşoară : Oalida. Alin No-
conduită în societate, a unor membri, numai o parte din 3 membri, in afară de situa plata integrală şi in rate (pentru angajaţi). rcanu, Gcorgcta Mihaludic şt Udo
Jdrgeus ; 17.01) Radiojurnal. Sport.
atitudini corecte faţă de mun tre aceştia lucrează în locali ţiile cind sint aduse spre re Buletin meteorologic ; 17,10 Cinte-
că şi avutul obştesc, a unei tatea in care unitatea îşi arc zolvare litigiile de muncă In Lucrările se execută atit în mediul urban, ce revoluţionare ; j7.30 Formaţiile
stricte respectări a disciplinei sediul, restul activînd în di astfel dc cazuri, completul de cit şi în mediul rural. Valcnţlu Grigorcscu şi Lcster La-
ce caracterizează raporturile verse alte locuri de muncă 3 se întregeşte cu încă doi nln ; 10 03 Avii celebre din opere
succesele
şl operete ; 18,30 Din
dintre oameni. Asupra tuturor dispersate şi situate uneori la membri, care nu sînt aleşi, ci Valoarea materialelor fiind calculată la muzicii uşoare româneşti ; 19,05
acestora, înainte de apariţia distanţe apreciabile. Aspectul delegaţi — unul din partea preţul cu ridicata, costul lucrărilor este foarte Luminile rampei ; 10.30 Muzică u-
legii sus-amlntite, acţionaţi apare limpede în cazul în ca întreprinderii şi unul din par şoarfi dc George Grlgorlu şi Ri-
cinci feluri de comisii şi con re respectivele unităţi au tea comitetului sindicatului. convenabil. chord Bartzer ; m,50 Noapte bu
nii. copil ; 19,33 Muzică dc cameră
silii : comisiile de împăciuire peste 100 de angajaţi sau Munca practică a acestor ADRESAŢI-VA CU ÎNCREDERE CEN de Mihail Andrlcu : Sonata pentru
de pe lingă comitetele execu membri, deoarece in astfel de comisii va pune încă la ordi vioară şl pian. Octetul pentru su
tive ale consiliilor populare, cazuri se poate stabili ca să nea de zi multe aspecte, asu TRELOR NOASTRE DE INSTALAT» INTE flători ; 20.30 Ora specialistului.
consiliile de judecată din în funcţioneze comisii de jude pra cărora va trebui să se sta RIOARE ŞI BRANŞAMENTE ELECTRICE Prezent şt viitor Jn ştiinţa agrico
lă ; 20.50 Teatru radiofonic. „Dis
treprinderi, instituţii de stat cată. bilească înţelegerea cea mai curs despre o floare". Scenariu
şl cooperative meşteşugăreşti, Mai complicate se constată exactă. Rămîne o sarcină a DIN LOCALITĂŢILE: ORĂŞTIE, GURA radiofonic dc Paul Evcrac : 21.52
comisiile pentru soluţionarea a fi lucrurile in cazul în ca viitorului de a determina şi a BARZA, HAŢEG, DEVA. MuztcA uşoară ; 22.17 Lucrări sim
litigiilor de muncă dintre an re subunităţile au mai puţin aduce toate limpezirile ce se fonice do Pascal Bcntolu r 22,33
gajaţi şi organizaţiile socia- de 100 de persoane. Spre lă mai impun. Pagini lirice : 23.07 Concert din o
pere ; 23,45 cintă Luigl lonescu şl
Rrcnda I.cc ; 0,02—1.00 Concertul
nr. 2 pentru plan şl orchestră dc
Snlnt-Snens : VarlaţlunJ simfonice
de l‘tnt‘1 Pcrlcn
Vlntl tractor cu batoz* de
800. Zaic Simion, satul Ma- întreprinderea industrială de stat
da, comuna Balşa.
Vind car. plu&, crapă.
Jure* Petru, P. Maior, 58. „Vidra“ Orăştie
Orăştie.
Vtnd Wartbur? lux — ru
lat 20 000 km. Deva, telefon In ultimii ani, întreprinderea noastră s-a dezvoltat mult. Să luăm, de pildă, secţia
I se mai poate spune „Neastimpâratur ?
Foto : V. ONOIU 1787, orele 17—21. dc confec|ii mănuşi, creată cu 3 ani in urmă. In onul 1966 sc confecţionau aici 12 000 ll,IKi Limba francezii. Lecţia 3*
perechi mănuşi. In anul 1907 numărul lor a ajuns la 60 000. ca apoi să crească, in 1908. (reluare) ;
(a 120 000, iar in 1909 la 200 000 perechi mănuşi. I 11.30 l.imha engleză. Lecţia SS (re
In anul viitor, întreprinderea noastră şi-a planificat să confecţioneze, pc lingă luare) ;
multe alte sortimente şi 400 000 perechi mănuşi. 12.00 Tv. pentru specialiştii din
Industrie. Chimie. Noutăţi Iii
Pentru a ne realiza ceea cc ne am propus, avem nevoie de PERSONAL PENTRU Industria dc lacuri şi vop
A FI CALIFICAT LA LOCUL DE MUNCA IN MESERIA DE CROITOR CONFECTIO- 12.30 închiderea emisiunii dc dimi
sele. (reluare) ;
R u c h e S o m o d e lis m IN OltAŞTIE. STR. GHEORGHE LAZAR. NR. 20. TELEFON 109. 17.30 Telex Tv. ;
NER BLĂNĂRIE ŞI MÂNUŞI CU DURATA CURSULUI DE CALIFICARE DE 0 LUNI
neaţă ;
DORITORII SE POT ADRESA ÎNTREPRINDERII NOASTRE CARE ARE SEDIUL
PRIMIM CERERILE IMEDIAT SI lN TOT CURSUL ANULUI 1969 DE LV PER. 17,33 Tv. pentru specialişti. Medi
cină : Diagnosticul prrcoce şl
SOANE CU LIMITA DE VÎRSTA ÎNTRE 18—30 DE ANI, DE PREFERINŢA RARBATI. tratamentul In luxat ia con
genitală a şoldului ;
CU DOMICILIUL STABIL ÎN COMUNELE ŞI SATELE DIN JURUL ORAŞTIEI l<t,o.> l.imhu germană. Lecţia 53 ;
De la clapa judeţeană a III, la diferite probe, far in fost stabilite 5 recorduri ju plan SN/sec. seniori — l ’12u Informaţii suplimentare se dau la sediul întreprinderii, biroul personal. IX,30 „Sub ram de m ăr” — cmi*
campionatului naţional dc ra- cea alăturată un moment din deţene (Gheorghe Barjica, şi rachctoplan 10Nlsec seni xinnr pcnlru tineret ;
chctomodelc, desfăşurată du timpul lansării rachelomode• 308 m la proba altitudine, ori 2') şi corectate două re 19.00 Telejurnalul de seară. Bule
tinul meteorologic.
Publici-
minică pe aeroportul Deva, lului construit dc sportivul SN /sec. seniori, Vasile corduri judeţene (’KbkQsi lo- tute ;
am desprins două imagini su Gheorghe Barjica (AJS. Dacia Lnzăruf, 29G in la pro sif, 149 m Ia proba altitu l!»,30 Muzică populară românească:
gestive. In prima fotografie Orăştie). In prim-pian, cro- ba altitudine, SN/sec. juni dine, IONlsec. seniori şi E- 19,45 Monografii contemporane. A
vă prezentăm o parte dintre nometrorul Ioan Lchotsky. ori, Nicolac Iştoc, 290 m Ia lena Halo, 2*30” la proba dolescenţa imul oraş. Oraşul*
Vlrloria la 20 dc ani dc c-
cîştigătorii locurilor I, II şi Cu prilejul concursului au proba altitudine cu greutate. durată 10N/sec. seniori). xislcnţă ;
lON/scc, seniori, ladislau Foto-text 20,05 Tclc-cincmntren. „Cele 4 zile
Halo la probele raclieto- A. DAVID ale oraşului Ncapole.” — pro
ducţie a studiourilor Italie
ne ;
21.35 Dialog cu tclespeclAtorlI ;
22,10 Avanpremieră ;
22.25 Lira — „Această ţArS” —
versuri :
22.35 Armonii dc primăvară —
muzică uşoară ;
23.00 Telejurnalul de noapte :
2-1,10 închiderea emisiunii.
Vremea
PENTRU Z4 ORE
Vreme frumoasă, cu cerul varia
bil. Vintnl va suflA slab pinâ
Ia potrivit din sud-rxt. Tempera
tura va fl cuprinsă ziua Intre
21 şi 24 grade, iar noaptea intre
7 şi 10 grade. Nu există pericol
de îngheţ.