Page 13 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 13
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I-V Ă !
a primit pe ministrul relaţiilor
externe şi cultelor
al Republicii Argentina
Preşedintele Consiliului de tany, ambasadorul Argentinei de a găsi noi căi pentru di
Stat al Republicii Socialiste la Bucureşti. versificarea şi extinderea a
România, Nicolae Ceauşescu. In cadrul convorbirii care cestora. Totodată, s-a subli
a primit joi la amiază pe mi a avut loc cu acest prilej, niat că România şi Argenti
nistrul relaţiilor externe şi au fost discutate probleme na sînt hotărîte să-şi aducă
cultelor al Republicii Argen privind colaborarea româno- şi în viitor contribuţia la so
tina, dr. Nlcanor Costa Men- argentiniană, precum şi unele luţionarea problemelor lumii
dez. aspecte ale situaţiei interna contemporane, la dezvoltarea
La primire a luat parte ţionale. A fost exprimată do colaborării internaţionale.
Corneliu Mănescu, ministrul rinţa celor două ţări de a întrevederea s-a desfăşurat
OrM * Al* COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. $1 Al CONSillULUI POPULAR JUDEŢEAN afacerilor externe dezvolta relaţiile economice şi într-o atmosferă cordială.
A fost de faţă Rogelio Tris-
mm UI Hi 4433 — VINERI 4 aprilie 1969 — 4 PIC. 30 BUNI — ADRESA REDACŢIEI: Deva, slr. Di. Patru Groza Hr. 35 — Tel. 1275, 2317, 8317 " j înfiinţarea cu caracfer
experimental, prin hofărîri ale
Consiliului de Miniştri, a unor
centrale şi grupuri industriale
In cadrul măsurilor de per reşti, care se va ocupa de titlu experimental. statutul
fecţionare a conducerii şi pla conducerea activităţii între centralei industriale — cadru
nificării economiei naţionale, prinderilor de centrale elec — pe baza căruia ministerele
Consiliul de Miniştri a apro trice, de reparaţii, raţionali la care se înfiinţează centrale
bat prin hotărîri înfiinţarea, zări şi modernizări energetice, industriale vor elabora statute
cu caracter experimental, a de realizarea comenzii prin adaptate la specificul activi
Au fost luate măsuri pentru asigurarea cantităţii şi men unor centrale şi grupuri in dispecer a sistemului electro- tăţii acestora
Bilanţul primului trimestru conţine noi şi consistenţe
Crearea centralelor
indus
realizări in domeniul crederii producţiei, a productivi ţinerii ritmurilor de producţie reolizote in anul prece dustriale. energetic naţional şi de diri triale a fost hotârîtă de Con
tăţii muncii, este oglinda muncii entuziaste desfăşurate dent, încă din primele zile ale anului curent. In majori Sub îndrumarea şi controlul jarea activităţii de export a ferinţa Naţională a Partidului
de colectivele de muncă — sub conducerea organizaţii tatea întreprinderilor s-au asigurat din timp stocurile de Ministerului Industriei Con energiei electrice. Comunist Român din decem
lor de partid — pentru înlăptuireo angajamentelor asu materii prime, materiale şi forţa de muncă necesară, iar strucţiilor de Maşini, vor — Centrala industrială de brie 1967 în cadrul ansam
mate în însufleţită întrecere ce se desfăşoară in cinstea utilajele şi agregatele de producţie ou fost pregătite funcţiona : transport şi distribuţie a e blului de măsuri privind per
nergiei electrice, cu sediul la
industrială e
— Centrala
aniversării o 25 de ani de la eliberarea României de pentru menţinereo ritmului de producţie lo nivelul sar lectronică 'şi automatizări, cu Bucureşti, care se va ocupa fecţionarea conducerii şi pla
cinilor de plan. Respectind o frumoasă tradiţie, mineriî,
sub jugul fascist. siderurgiştii şi celelalte colective de muncă au ţinut ca nificării economiei naţionale,
Exprimate cantitativ, succesele obţinute se concreti- sediul în Bucureşti, care sc de conducerea activităţii în
leaxă in 28,4 milioane lei producţie globală, 35,7 mili aportul lor la primul bilanţ trimestrial al anului 1969 va ocupa de : proiectarea şi treprinderilor de reţele elec corespunzător condiţiilor ac
oane lei producţie marfă vindutâ şi încasată obţinută să fie cit moi consistent. Siderurgiştii hunedoreni au dat executarea instalaţiilor com trice şi a întreprinderii dc tualei etape de dezvoltare so
peste plan. La export s-au livrat peste sarcinile contrac peste plan 13 741 tone de fontă, 6 070 tone oţel, 1840 plexe dc acţionări electrice şi distribuţie a energiei electri cialistă a ţării.
tuale scadente produse in valoare de 25 milioane lei. tone laminate finite pline, iar minerii din Valea Jiului automatizări, pentru toate ra ce Bucureşti. Statutul, aprobat de Con
Din planul anual de investiţii s-a executat în primul tri sînt prezenţi in întrecere cu 14 600 tone cărbune brut La construirea noului tip murile economiei naţionale: Sub îndrumarea şi controlul siliul de Miniştri, cuprinde
mestru 22,2 la sută la total investiţii şi 22,2 la sulă la extras. de vagoneţi pentru personal, producţia de aparataj electric, Ministerului Industriei Meta prevederi in legătură cu nor
construclii-montaj. Condiţiile grele de lucru din zona de munte pe timp realizat in cadrul U.R.U.M. aparate de măsură şi elemen lurgice îşi va desfăşura acti mele generale de organizare
Demn de remorcat este că aceste realizări ou fost de iarnă au solicitat elorturi deosebite din porteo colec Petroşani, participă un mare te de automatizare, echipa vitatea Centrala industrială şi funcţionare a centralelor
obţinute în condiţiile cînd sarcinile de plan pe trimes tivelor de salariaţi ale unităţilor forestiere care ou reuşit număr de tineri. Lucrările de ment telefonic, instalaţii de Hunedoara, în a cărei sarcină industriale, atribuţiile şi com
trul I a.c. sînt mult mai mori decît cele din anul prece totuşi ca prin crearea unor stocuri suficiente de mate sudură efectuate de utecistul defectoscopie, aparate electro- intră fabricarea produselor si petenţele pe domenii de acti
dent. S-o realizat cu 75.8 milioane lei mai multă pro rial lemnos în toate (ozele procesului de producţie, prin Aurel Ignat, elev in anul III medicale, de tehnica vidului, derurgice, cocs, fontă, oţel, la vităţi, precum şi drepturile
ducţie globală industrială, cu 33 milioane lei mai multă folosirea mai bună a forţei de muncă, a mecanismelor al şcolii profesionale, sînt do televizoare şi aparate de ra minate, piese turnate, con lor ca unităţi economice auto
producţie marfă vindută şi încasată. îar la investiţii s-a din dotare şi prin organizarea mai bună a lucrului, să vada bunei pregătiri dobin- dio. strucţii metalice şi produse nome. Centralele se constituie
executat un volum cu peste 100 milioane lei moi mare dea peste plan 850 mc cherestea şi 5100 mc buşteni. dite in şcoală. — Centrala industrială de refractare: prin unirea întreprinderilor
decit în primele 3 lunî ale anului precedent. Forţa de Contribuţii mai însemnate la obţinerea acestor depăşiri utilaj chimic şi rafinării, din La Petroşani se constituie, cu profil similar sau din ra
muncă utilizată pentru realizările trimestrului I a.c. este ou avut I F. Deva şi I.F. Petroşani. Capitală, care va fabrica uti sub îndrumarea şi controlul muri conexe, în funcţie de
cu 1,2 la sulă mai mică decît ceo utilizată în trimestrul Ca un fapt semnificativ ce se desprinde din cronica laje tehnologice pentru indus Ministerului Minelor, Centra specificul activităţii acestora,
I din anul precedent, de unde rezultă că întregul volum economică a primului trimestru este că sarcinile de li tria chimică şi de prelucrare la cărbunelui Aceasta are ca de aşezarea geografică, de le
al depăşirilor s-a obţinut pe seama creşterii producti vrare la export au fost depăşite de aproape toate între a ţiţeiului, pompe şi ventila obiect producţia de huilă şi găturile economice dintre ele
vităţii muncii. prinderile judeţului. Cele moi bune rezultate le-a obţi Bogată toare cărbune brun, executarea dc şi de numărul lor. In cadrul
Angajamentele insufleţîtoare luate cu ocazia adu nut colectivul de siderurgicii de la Hunedoaro care a — Centrala industrială au lucrări geologice şi de deschi lor se organizează activităţi
nărilor generale ale salariaţilor ou mobilizat şi pus în tocamioane şi tractoare, cu se deri miniere, construcţia şi necesare tuturor întreprinde
acţiune energia creatoare a colectivelor de muncă din ZEVEDEI ŞTEF activitate diul la Braşov, în a cărei sar reparaţia de utilaje miniere, rilor componente cum ar fi :
unităţile economice Semnificativ în acest sens este că directorul Direcţiei judeţene cină revine proiectarea şi fa precum şi cercetări, proiectări de cercetare şi proiectare, de
pe ansamblul judeţului, angajamentul aferent trimestru de statistică turistică bricaţia de autocamioane, şi prestări de servicii în legă producerea de piese de
lui I a fost depăşit cu 26,8 la sută la producţia globală tractoare, auto speciale şi re tură cu aceste activităţi schimb, de reparaţii, de
şi cu 6,6 milioane lei in activitatea de investiţii. morci Pe Valea Trotuşului, în o aprovizionare şi desfacere
Trebuie subliniat însă că aceste rezultate ou (ost mi Deşi adevăratul sezon — Centrala industrială pen raşul „Gh. Gheorghiu-Dej", in etc., pentru obţinerea unei e-
nuţios pregătite încă din anul trecut, cînd s-a acordat turistic încă nu a înce tru construcţii navale, Ia Ga fiinţă Grupul industrial de ficienţe maxime in producţie,
atenţia cuvenită fiecărui detaliu al producţiei viitoare. put, iubitorii dc drume laţi, care va avea ca activita petrochimie Borzeşti, aparţi- realizarea coordonată şi cu
ţie şi. frumos pornesc te proiectarea şi realizarea nînd Ministerului Industriei cheltuieli minime a cercetări
mereu pc potecile ex- construcţiilor şi reparaţiilor Chimice. Această unitate, care lor şi valorificarea .acestora,
cursiltor, vizitează monu de nave fluviale şi maritime. cuprinde şi rafinăria, are ca pentru dezvoltarea ramurii şi
+ mente istorice din ţară — Grupul de uzine pentru obiect fabricarea de produse introducerea progresului teh
petroliere, petrochimice şi chi
şi străinătate, în cadrul
nic. comercializarea produse
In două cooperqftive agricole vecine acţiunilor organizate de construcţia de vagoane, cu mice lor, raţionalizarea şi ieftinirea
sediul la Arad, care se va o
PAGINA A ll-A filialele O.NT. şi Agen cupa cu proiectarea şi con Hotărîrile Consiliului de aprovizionării.
ţia judeţeană ON T. De strucţia de vagoane-marfă şi Miniştri stabilesc de aseme (Agerpres)
va. pentru călători. nea întreprinderile care vor
Moduri diferite' de organizare HUNEDOARA mai tovarăşul DRAGO- Ministerului Energici Electri intra in componenta fiecărei
După cum ne-a infor
Sub îndrumarea şi controlul
centrale sau grup industrial,
sarcinile ce le revin lor şi mi
MIR $OICA, de la A
ce se organizează :
nisterelor de care aparţin.
In
— Centrala industrială
de
şi conducere a activităţilor IN ÎNTRECERE genjia O.N.T. Deva, au şi termice, cu sediul in Bucu de Miniştri a fost aprobat, cu TELEX
primul trimestru din a
producere a energici electrice
Prin hotărîre a Consiliului
cest an prin O.N.T,
plecat aproape 8 700 de
• Cum au acţio
excursionişti, In cadrul a
din campanie s-au dus zeci de tone de do- nai organizaţiile de 320 de acţiuni. Dintre a CONSTITUREA CENTRALEI CU PRILEJUL
cestea 95 au fost organi
îomilă care de 8 ani „zace"
partid pentru reali
zate pentru elevi, la care
în grămezi, în timp ce re
coltele sînt diminuate din zarea angajamente au participat 3 845 de e ANIVERSARII
cauza acidităţii ridicate ă te lor. levi din şcolile judeţului CĂRBUNELUI PETROŞANI ELIBERĂRII
Mandatul încredinţat consi plenara Consiliului U.N.C.A.P. renului. Sau, cum se poate a In aceeaşi perioadă au UNGARIEI
liului de conducere al C A P din ianuarie ac., ca să par precia „prezenţa" a mii de • Sindicatele — plecat In străinătate 15
de adunarea generală a coo ticipăm efectiv la lucrările a- tone de îngrăşăminte organice angrenate in marea grupuri cu 470 de ex Ieri, în cadrul unei şedinţe de bazo de oprovizîonore şi de Delegaţii ale comitete
peratorilor incumbă o mare gricoîe, iar muncile adminis cursionişti, Iar alţi 218 lucru, a avut loc constituirea transport, precum şi Exploatarea lor judeţene Timiş, Arad,
răspundere faţă de organiza trative să le facem şi seara. la grajduri cînd producţia este competiţie. au plecat la odihnă şl Centralei cărbunelui Petroşonî. minieră Poroşeni. Bihor şi Satu Mare ale
rea judicioasă şi conducerea Prezenţa noastră in cimp con scăzută, solul avînd o fertili • întrecerea să fie o tratament La constituire au participat to Centrala nou constituită este P.C.R. au plecat in R.P.
competentă a treburilor uni stituie şi un factor de mobi tate slabă ? O dală cu începerea varăşii : loochim Moga, prim- condusă de un consiliu de ad Ungară, pentru a parti
tăţii, de antrenare a tuturor lizare a celorlalţi cooperatori permanentă căutare sezonului cald activitatea secretar al Comitetului judeţean ministraţie. care cuprinde 80 de cipa ia festivităţile din
forţelor şi mijloacelor la ac la muncă de noi rezerve. turistică va cunoaşte o Hunedoara ol P.C.R, Bujor persoane — conducători de ex judeţele Csongrad, Bekes,
ţiunile ce se iniţiază în scopul Pentru a urgenta acţiunea, (Continuare;'in pag*/ a Intensitate mult sporită. Almăşan, ministrul minelor, ploatări miniere, specialişti, ca Hajdu-Bihar şi Szabolcs-
obţinerii de recolte sporite. la transportul îngrăşămintelor David Lozor, prim-secretor ol dre cu experienţă şi o înaltă Szatmar, prilejuite de
Să privim deci prin această au fost aduse şi atelajele pro Comitatului municipal Petroşonî pregătire. Din conducerea cen cea de-o XX(V-a aniver
prismă modul cum sînt rezol prii ale cooperatorilor. Zudor al P.C.R., Traîan Bîrsan, adjunct tralei foc porte : dr ing Petru sare o eliberării Ungariei
vate problemele aflate la or Gheza, Ghifta Hopotean, Be- al ministrului minelor. Roman, director general (preşe de sub jugul fascist, la
dinea zilei în cadrul coopera keş Alexandru, Ferenţ Iosif, Constituirea Centrolei cărbu dintele consiliului de adminis invitaţia organelor de
tivelor agricole din Jeledinţi Zina Vereş sînt doar cîţiva nelui Petroşani — puternică u- traţie), ing. Dumitru Popeonăş, partid din aceste judeţe.
şi Mârtineşli. dintre cooperatorii care au nitote economică, Ce va coordo director tehnic cu cercetarea şi
In ziua de 2 aprilie a.c,, în semnat bilanţul rodnic al unei na întreaga producţie de cărbu dezvoltarea, ing. Gheorghe llies- IN COMITETUL
tarlaua „Luncă”, peste 90 de zile de lucru Nici cei 8 trac ne superior din ţara noastră — cu. director tehnic producţie, CELOR 18 STATE
cooperatori din Jeledinţi, a- torişti aflaţi la cooperativă ca urmore a aplicării în viaţă ing. Otto Abrohom, director e PENTRU
lâturî de care se situau Be- nu s-au lăsat mai prejos. A a măsurilor stabilite de Confe conomic comercial, Iosif Bîrson,
niamin Vinţe. secretarul co fost o zi „plină" la arături, rinţa Naţională a portidului director contabil financiar, şi DEZARMARE
mitetului de partid, Alexan discuit şi însămînţat pentru perfecţionarea conduce loan Korpinecz, director perso In cadrul lucrărilor Co
dru Zudor, preşedintele con Cu lotul diferită a fost si rii economiei, vo constitui codrul nal. mitetului celor 18 state
siliului de conducere, Adam tuaţia intilmtâ în aceeaşi zi corespunzător pentru dezvolta După ce o felicitat călduros pentru dezarmare de la
Iar. contabilul şef al unităţii la CA P. Mărtineştl. Din cei rea industriei carbonifere, pen colectivul de conducere al Cen Geneva, a luai cuvîntul
şi brigadierii, lucrau la îm aproape 200 de cooperatori, tru obţinerea unor indicatori e tralei cărbunelui Petroşani, tovo- reprezentantul României,
prăştiatul îngrăşămintelor or doar 24 erau prezenţi în conomici superiori. râşul Bujor Almâşan a expus Nico'ae Ecobescu. In in
ganice transportate pe 50 de cîmp la imprâştierea îngrăşă Centrala cărbunelui Petroşani principolele sarcini ce stau în tervenţia sa, el a arătat
hectare Am remarcat aici ca mintelor organice. Cu o ase cuprinde 3 unităţi cu gestiune faţa consiliului de administraţie, că r „Remania militează
pozitiv faptul că şi tovarăşii menea „mobilizare", acţiunea economică completă — între subliniind necesitatea îmbună cu toată holârirea pentru
din aparatul administrativ şi va dura cel puţin 15 zile. Cînd prinderea minieră Anina. între tăţirii activităţii in toate compar eliminarea forţei şi exclu
de conducere lucrau efectiv se vor mai executa atunci a prinderea minieră Jebea şi Insti timentele producţiei derea războaielor din
— Nu este prima dată cînd rături pentru plantatul carto tutul de cercetări şi proiectări viaţa societăţii, pentru în
facem acest lucru — ne-a filor sau însămînţatul porum miniere pentru huilă, precum şi In încheiere o luat cuvîntul făptuirea dezarmării".
spus contabilul şef. De altfel, bului ? 14 unităţi cu gestiune economi tovarăşul loochim Moga, caro Textul intervenţiei îl pu
eslc şi indicaţia dată de to Că la C A P. Mărtineşti mai că internă. în care se includ exr a făcut preţioase recomandări blicăm în pagina a IV-a,
varăşul Nicolae Ceauşcscu la sînt multe lucruri de făcut la ploatârile miniere existente în privind perfecţionarea conduce
capitolul spirit gospodăresc Valea Jiului, preporoţiile de căr rii activităţii economice, pentru CONVORBIRI
ne-o dovedesc şi «alte fapte. bune şi Uzina de utilaj minier îndeplinirea ritmică, fa toţi indi
Bunăoară, pe unele tarlale Petroşani. Totodotă, s-o înfiinţat catorii, □ pionului pe anul 1969 CVADRIPARTITE CU
PRIVIRE LA SITUAŢIA
• • • . DIN ORIENTUL
Adunare
APROPIAT
La reşedinţa din
New
festivă FARMACIA-mZENŢÂ ACTIVĂ IN MUNCA Dl OCROTIRI York a reprezentantului
permanent al Franţei la
lori a avui loc la d u O.N.U., Armând Berard,
hlii „Siderurgistur din S-au împlinit 20 de ani de precum şi a reducerii dc pre s-au deschis joi după-
Hunedoara adunarea fes cind sectorul farmaceutic al o- ţuri efectuate pe parcurs la amiazâ convorbirile cvo-
tivă /cu prilejul aniver erotirii sănătăţii, întreaga ac A SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI principalele medicamente de (tripartite cu privire la si
sării a 40 de ani de Ia tivitate a acestuia se desfăşoa largă solicitare tuaţia din Orientul Apro
primul Congres al Sin ră planificat, sub directa con piat. Cele patru puteri,
dicatelor unite, ce s-a ducere şi îndrumare a statului. Concomitent cu urmărirea maceutice. Prin unificarea ce A existat o intensă preocu Legind difuzarea medica Statele Unite, Uniunea
desfăşurat la Timişoara. Astfel, s-a realizat unitatea de îmbunătăţirea asistentei cu me mentului dc exigenţa pentru Sovietică, Marea Britanie
In cadrul adunării, to dicamente şi a populaţiei din me dezvoltării şi întăririi reţelei lor două circuite s-a putut pare pentru satisfacerea nevo calitate, organele de resort ale şi Franţc, sînt reprezenta
acţiune a asistenţei cu medica diul rural a devenit o preocu farmaceutice (Lin mediul rural, pune la dispoziţia bolnavilor ilor de medicamente ale popu Ministerului Sănătăţii au luat te de delegaţii lor Derma-
varăşul Mihal Cervenco- mente, începînd cu producţia pare de prim ordin care s-a în atenţia noastră a stal pro intreaga gamă de produse far laţiei, In condiţiile orientării măsuri ca difuzarea medica nenli ia Naţiunile Unite.
vlci, preşedintele Consi şi tcrminînd cu difuzarea me tradus în fapt mai întîi prin blema consolidării unităţilor maceutice, iar prin plata nu profilactice a ocrotirii sănătă mentului să fie efectuată nu
liului municipal al sindi dicamentelor prin farmacii, ceea înfiinţarea punctelor farma farmaceutice din oraşe, pro mai a celor consumate efectiv ţii. Dc aceea, farmacia prin mai de personal de specialita P R O D U S E
ce a permis punerea la fndcniîna ceutice de categoria a IlI-a, la blemă axată pe principii noi. în tratamentul bolnavilor in rolul el social îndeplineşte
catelor. a prezentat ex te calificat, eliminînd din cir R O M Â N A LIVRATE
populaţiei a unei largi game nivelul cooperativelor de con O serie dc farmacii au apărut ternaţi sau ambulatorii se asi funcţia firească de a contribui cuitul medicamentului, mai a
punerea „Importanţa de medicamente dc bună cali sum înlocuite apoi treptat cu în mediul urban, in noile car gură alit utilizarea judicioasă nemijlocit şi eficient la scăde les de la difuzare, acele verigi LA EXPORT
Congresului Sindicatelor tate şi la preţuri accesibile. puncte farmaceutice de cate tiere de locuinţe, în cadrul a creditelor bugetare cit şi e- rea morbidităţii In localităţi care îngreunau urmărirea si Prin intermediul Între
unite din România”. Medicamentul a devenit un goria a Il-a, organizate în ca complexelor comerciale sau la vilarea formării de stocuri le îndepărtate şi greu accesi controlul calităţii De ase prinderii de comerţ exte
bun al întregului popor, el drul circumscripţiilor sanita parterul unor blocuri. Farma supranormalive la nivelul far bile, fără unităţi sanitare rior „Mineral importex-
Adunarea festivă, la menea, manipularea medica
constituind elementul principal re, sau punctele de sănătate, şi cia de circuit deschis din me machior de spital A fost po mari, farmacia a contribuit ac mentelor a fost încredinţată port", recent au fost ex
care au participat nume portate in Austria, Ceho
al bazei materiale de ocrotire puncte farmaceutice de cate diile urban şi rural a devenit o sibilă lărgirea şi actualizarea tiv la îmbunătăţirea stării dc numai personalului de specia
roşi siderurgtştt, con a sănătăţii Farmacia, avînd goria 1, conduse de asistenţi unitate modernă, bine dotată întregului fond de medicamen sănătate a populaţiei, îndcpli- litate la nivelul . farmaciilor. slovacia, R. D, Germană
structori, cadre didacti sarcina să asigure medica de farmacie. In prezent func şl utilată, care se înscrie ca o te existent, in funcţie de struc nindu-şi, în primul rînd, rolul şi Polonia, 10 000 tone de
ce, lucrători din între mente de bună calitate şi uşor ţionează pe teritoriul celor do realizare de prim ordin a sec tura morbidităţii din teritoriul ci social şi numai după aceea Farmacist ciment, iar peste 45 000
accesibile, a impus introduce uă judeţe — Hunedoara şi Al torului farmaceutic. respectiv şi In raport cu nece rolul economic legat de circu mp de geam au fost li
prinderile şi instituţiile CONSTANTIN DELAGREACA vraţi unor parteneri din
rea unor concepţii noi în do ba — pe care le coordonăm, Unificarea reţelei farmaceu sarul real al unităţii spitali laţia medicamentului. Accesi directorul Oficiului
municipiului, s-a înche tice din ambele circuite — des ceşti sau al policlinicii benefi-. bilitatea la medicamente a Austria, Cehoslovacia şi
meniul organizării farmaceu 9 puncte farmaceutice de ca farmaceutic Deva S.U.A. Din grupa maselor
iat cu un reuşit program tegoria 1, 185 puncte farmace chis şi închis — s-a realizat in ciare. Numărul total at unită crescut considerabil şi datori
tice, legate sirius de orienta plastice, aproape 50 000
artistic prezentai de for utice de categoria a Il-a şi a martie 1960. cînd farmaciile ţilor din ambele circuite este tă efortului pe care l-a făcut
rea curativo-profilaclică şi de mp de covor din polido-
maţiile artistice ale clu HI-a, majoritatea amplasate din incinta unităţilor sanitare astăzi dc 74, din care 54 far statul nostru de a pune la dis rurâ de vinii au fost ex
evoluţia stării dc morbidita în mediul r.ural sau cartiere curativo-profilactîcQ au trecut macii de circuit deschis şi 20 poziţia unor categorii de bol (Continuare in pag.. n 3-a)
bului. portaţi in Cehoslovacia şi
te a populaţiei muncitoreşti. in administrarea oficiilor far farmacii de circuit închis. navi medicamente gratuite Uniunea Sovietică.
» L iU l*!