Page 14 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 14
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I O
i.CIT MAI MULTE SUCCESE IN CONSTRUCŢIA SOCIALIS TA, IN ÎNFLORIREA PATRIEI”
r ©
Organizaţiile de partid, co
lectivele de muncitori, ingi
neri şi tehnicieni din cadrul Cum au acţionat organizaţiile
Combinatului siderurgic Hu
nedoara au In acest an o obli
gaţie morală de mare răs
pundere In faţa conducerii noastre de partid pentru
partidului, a organizaţiei ju
deţene de partid. Lor le revi
ne să realizeze o treime —
50 milioane lei — din valoa
rea producţiei globale indus realizarea angajamentelor
triale prevăzută In angaja
mentul Conferinţei judeţene
de partid.
Reporteri : I. MIRZA, ALEX. NAGY, S. POP, A. MOLDOVAN Comitetul nostru de partid, ducerea consumului de cocs tre de partid se ridică, In gaţia cu care au muncit side-
cu sprijinul comitetului mu M-aş opri puţin asupra a conducerea politică a activi rurgiştii hunedoreni, în frun
Fotogrolii : V. ONOIU
nicipal, a căutat In perma cestei ultime probleme care tăţii economice, o complexi te cu comuniştii, s-au mate
nenţă sS ridice activitatea de se impune atenţiei comitetu tate de probleme, dar în a rializat in trimestrul care s-a
partid din cadrul combina lui de partid şi a comitetului celaşi timp există şi o mare încheiat în depăşirea planu
tului la nivelul cerut de în de direcţie — reducerea con diversitate de mijloace de a lui la fontă cu 13 741 tone.
0 ----------------------------------------------------- deplinirea cu succes a planu sumurilor specifice. In com acţiona, de a munci cu oame oţel cu 6 071 tone, laminate
cu 1 840 tone, cocs cu 377 to;
binat a fost lansat cuvintu)
nii care realizează planul şi
lui $i a angajamentelor luate
în întrecerea socialistă. Ast de ordine: întreaga produc angajamentele. Un asemenea ne, — în total la producţia
fel, el a ajutat comitetele ţie de 1ontâ peste plan să fie mijloc este dezbaterea des globală cu 11 milioane lei.
secţiilor şi birourile orga elaborată cu cocs economisit. chisă a unor laturi esenţiale Sarcinile de plan ale tri
nizaţiilor de bază să asigure
REALIZĂRILE PRIMULUI TRIMESTRU o temeinică dezbatere a sar In centrul muncii po ale activităţii economice şi mestrului II şi râmîncrile In
litice de la om la om s-a pus
sociale, informarea oameni
urmă în ce priveşte îndepli
cinilor de plan, să urmăreas
că ca toate propunerile apli această importantă sarcină, lor asupra problemelor lega nirea unor angajamente (la
s-a reuşit astfel să se creeze
te de prezentul şi viitorul În
producţia globală, laminate,
cabile făcute de salariaţi cu o preocupare susţinută pen treprinderii, asupra preocu de exemplu) obligă "
Amintind de succesele beneficiarilor de Investiţii, nu acest prilej să fie luate In tru economisirea cocsului şi a părilor actuale ale partidului de partid pe combi
putem trece cu vederea realizările obţinute de construc considerare (400 de propu altor materiale şi materii şi statului nostru. In trimes tetele de secţii şi ■
(Urmare din "pag. |)
tor!. a căror activitate condiţionează în mare măsură vo neri au fost trecute în planu prime. La furnalul 5 consu trul în care s-a încheiat, In ile dc bază să se (
lumul de investiţii executat. In cele trei luni ale anului, rile M.T.O.) şi ca In întrece mul specific de cocs a scăzut combinat s-a organizat o dez erei, în detaliu c
şantierele de construcţii în antrepriză din judeţul Hune rea socialistă să fie antrena în primele două luni cu 20 batere cu toţi şefii dc echi problemelor major
livrat peste pion produse in valoare de 13,7 milioane doara şi-au depăşit sarcinile planificate cu 2,3 la sută, tă întreaga masă de oameni kg,/tona de fontă sub cel pla pă asupra rolului lor în or
lei, U.V, Câlon 7,8 milioane leî, şi IA.S. Sîntămărio-Or- executind o producţie de construcţii-montoj egală cu 23 ai muncii. Chemările la în nificat, iar pe ansamblul fur ganizarea producţiei la locul ducţiei, şi nu să t d ». }
general. In acest
lea 1,9 milioane lei. la sută din planul anual. In acest context merită să fie trecere Intre secţiile combi nalelor cu 17 kg/tonă faţă de muncă şi întărirea disci
Din producţia judeţului nostru in trimestrul I o.c ou omintite realizările bune obţinute de I.C.S.H., Şantierul natului au fost lansate de de realizările anului trecut. plinei şi o dezbatere cu maiş vom preocupa în mod deose
plecat peste hotare 52 000 tone laminate de diverse pro- Energoconstrucţio Mintia, T.C.M.M. Hunedoara, I.C.F. organizaţiile de partid de la O problemă de mare im trii asupra rolului acestora bit de organizarea ştiinţifi
file, 2 900 mc cherestea de fag, 6 740 mc lemn pentru Deva, Şantierul 503 Crîstur etc. Aceste rezultate ole con furnalul 5. laminorul de 800 portanţă pentru activitatea in organizarea procesului de că a producţiei şi a
celuloză, 21 700 bucăţi coşuri din material plostic. structorilor dovedesc că atunci cînd organizarea octivi- mm şi O S M 1. Atît chemă combinatului este calitatea producţie In secţii şi la agre muncii, îmbunătăţirea indi
106 000 bucăţi cărămizi şi diolit, 17 tone conserve de taţii şi urmărirea desfăşurării ei in detaliu este pusă în rile cit şl răspunsurile au fost produselor şi îndeplinirea cilor inlensivi şi exten
legume şi fructe, 396 bucăţi misade hamster, 37 000 pe drepturile sole, nici rezultatele nu întîrzie să se vodă. dezbătute cu toţi comuniştii, gate, precum şi In ce priveş sivi la laminoare, a calităţii
rechi de mănuşi velur, 4 250 bucăţi scaune tip „Snogov" Graiul condensot ol cifrelor exprimă sigur şi convin cu toţi salariaţii, astfel ca planului sortimental. La la te folosirea din plin a timpu produselor, realizarea con
şi olte produse. gător că rezultatele obţinute de economia judeţului nos fiecare om să cunoască crite minoare — care, cum se spu lui de lucru. S-au mai orga tractelor economice şi a sar
Realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan otît va tru pe trimestrul I sint meritorii. Nu putem însă încheia riile întrecerii. ne, reprezintă „poarta" CS.H. nizat simpozioane şi expuneri cinilor la export, gospodări
loric cit şl pe sortimente a permis întreprinderilor să-şî succintul bilanţ fără o aminti că şirogul realizărilor deo — sint constituite comisii de la clubul „Siderurgistul" de rea metalului, reducerea con
onoreze In cantităţile şi la termenele stabilite obligaţiile sebite o fost întrerupt, ce-i drept în puţine locuri, de că Cunoaşterea de către oa partid pentru controlul cali spre sarcinile actuale puse de sumurilor de materii prime
contractuale, succes deosebit de important daco este tre unele întreprinderi care nu şi-au organizat suficient meni a ceea ce au de făcut, tăţii. Fireşte, ele nu lucrea partid, dezvoltarea CS.H în şi materiale, respectarea an
privit şi opieciat în contextul relaţiilor cu celelalte între de bine activitatea şi deci nu au fost în măsură să pre declanşarea întrecerii au con ză ca C T.C.-ul organizat pe anii construcţiei socialiste şi gajamentelor dc scuilare a
prinderi şi al Intereselor economiei naţionale. Au înche vadă şi să înlăture toate greutăţile care s-au ivit în stituit insă numai începutul. linie tchnico-administrativâ In viilor, forme de cointe termenelor la lucrările de in
iat activitatea trimestrului I fără nici un contract res cursul reolizârii planului. Lipsa unei organizări previzio Realităţile ridicate de reali Rolul lor este de a desfăşu resare materială in îmbună vestiţii sî, firesc, pregătirea
tanţă C.S.H., Uzina „Victoria" Câlan, I.M. Deva, I.M.C. nale o dîminuot posîbilitotea adoptării celor moi cores zarea planului şi a angaja ra muncă politică pentru îm tăţirea calităţii producţiei, la timp a condiţiilor pentru
Bircea şi altele. punzătoare decizii în vederea îndeplinirii sarcinilor de mentelor, greutăţile întâmpi bunătăţirea calităţii lamina principii de elaborare a nor aplicarea noului sistem de
Succesele obţinute pe linia realizării investiţiilor pre nate In aprovizionarea tehni- telor şi, in ultimă instanţă, melor, drepturile angajaţilor salarizare
plan, astfel că la sfîrşit de trimestru nu au putut ra
văzute in plan pot fi caracterizate ca remarcabile de porta că şi-ou făcut pe deplin datoria. Singurele între co-materialâ. au cerut ca pro de a pretinde ca produsele care urmează diferite forme GHEORGHE DIRLEA
oarece sarcinile au fost cu peste 100 milioane de lei mai prinderi industriale care nu şi-au îndeplinit sorcinile Io blemele economice, analiza de slabă calitate să nu fie li de Invatamlnl ele. locţiitor al secretarului
mari deeit cele din perioada corespunzătoare a anului producţia globala şi la producţia marfă vinduto şi în mersului producţiei să aibă vrate beneficiarilor. Măsurile politice şi tehni- comitetului de partid
precedent şi cu 0,2 la sută mai mari decit angajamen casată sînt I M. Borza şi Industria locolâ Orăştie. Prin cea mai mare pondere în In faţa organizaţiilor noas co-organizatoriee luate, abne ol C S. Hunedoara
tele luate. Succese deosebite ou obţinut acele colective tre constructorii care nu s-ou încadrat în sarcinile de munca de partid In trimes
de muncă core şi-au organizat bine activitatea, s-ou gin- plan omintim şantierul Energomontaj Mintia, Hidro Va trul care s-a încheiat si desi
dit încă din anul trecut Io producţîo primului trimestru, lea Jiului şî întreprinderea de construcţii drumuri Deva. gur si în continuare. De ace
au urmărit permanent şi ou intervenit operativ pentru In acest context opare evident că rezultatele pe ansam ea în plenarele comitetelor
corectoreo fiecărui detaliu ce era în măsură să condi blul judeţului or fi fost şi moi bune şi mai convingătoa de partid, şedinţele de birou,
ţioneze ritmul de execuţie preconizat. Printre întreprin re. Concluziile se impun de Io sine. , adunările organizaţiilor dc
derile care au adus o contribuţie însemnată la realiză bază s-au analizat cu priori
rile obţinute pe onsomblul judeţului, executînd un vo Obiectivele majore ce revin unităţilor industriale din tate probleme legate de În
lum maî mare de investiţii din planul anual se numără : judeţul nostru pe trimestrul II ol ' anului impun accele deplinirea sarcinilor dc plan,
întreprinderea centrala termoelectrică Deva cu 25,1 Io rarea pulsului activităţii în toate compartimentele de calitatea producţiei, discipli
sută, Direcţia judeţeonâ P.T.T.R. 28,8 la sulă, I E. Deva muncă. Obligă Io aceasta sorcinile de plan mobiliza na tehnologică si in muncă,
24,5 Io sută. I M. Jebeo 27,5 Io sută. I.M. Deva 26,8 la toare, angajamentele însufleţitoore, obligă bunul renu folosirea fondului de timp.
sută, I M Hunedoara 25.4 Io sută. C S,H. 22.1 Io sută me, prestigiul şi locul pe core-l ocupăm în Ierarhia eco consumurile specifice de ma
şl Direcţia comercială judeţeană 25,4 la sută nomiei naţiona'e. terii prime si în special re
@------
©
secţii, sectoare şi între uni muncâ, sindicatele s-au Anul 1969, an hotărîtor al actualului plan cinci trecut, cînd au funcţionat şi furnalele mici, la 713
tăţi, organizaţiile sindicale preocupat îndeaproape de nal pentru înfăptuirea măreţului program de dezvol kg pe tonă.
Sindicate!® — s-au preocupat de crearea popularizarea rezultatelor tare multilaterală a societăţii noastre, a pus in faţa
condiţiilor de muncă nece obţinute. S-au confecţionat colectivelor de muncă din întreprinderi sarcini de Extinderea tehnologiei de insuflare a oxigenului
sare realizării angajamente panouri unde se ţine evi mare răspundere. Conducerea de partid şi dc stat a prin lance la un număr sporit de cuptoare de la
lor luate. In adunările luna denţa zilnică a rezultatelor indicat că înfăptuirea cu succes a acestor impor O S.M. 2, în strînsă colaborare cu perfecţionarea
procesului de turnare şi reducerea pierderilor de me
angrenate în re ale grupelor sindical? obţinute c*.e formaţiile de lu tante sarcini reclamă din partea unităţilor econo tal in întregul sector, au determinat obţinerea a
s-au ridicat şi dezbătut cele
cru, raportate atît la sarci
mice luarea unor măsuri hotărîte în scopul folosirii
peste 6 000 tone oţel în plus faţă de prevederile pla
nile de plan, cît şi la anga
mai stringente probleme ale
material de care dispun.
producţiei, intervenindu-se jamentele asumate. Prin sta cu mare randament a întregului potenţial uman şi nului pe cele trei luni.
La unităţile miniere din Valea Jiului, la I. M.
operativ pentru remedierea ţiile de radioamplificare se . In acest scop, organizaţiile noastre de partid, încă Deva şi I M. Hunedoara atenţia principală a fost în
face o largă popularizare a
lor.
marea competiţie ganelor sindicale şi-au făcut evidenţiaţilor şl fruntaşilor în perioada de dezbatere a cifrelor de plan, printr-o dreptată spre creşterea gradului de mecanizare a
In stilul de muncă al or
analiză competentă şi critică în acelaşi timp, au
întrecerii socialiste, a meto
operaţiunilor de tăiere, încărcare şi transport In sub
latentă in cadrul unităţilor economice şi care prin
loc în acest trimestru con delor lor de muncă şi orga identificat importante rezerve interne aflate în stare teran, cît şi asupra folosirii mai bune a forţei de
sultările cu activul obştesc nizare, se ia atitudine criti tr-o valorificare raţională vor putea asigura depăşi muncă. Aceste măsuri, judicios stabilite, dar mai cu
cu care prilej se analizează că faţă de aceia care nu-şi rea tuturor indicatorilor
POGEA BRINCOVEANU la faţa locului modul în care aduc întreaga contribuţie la de plan. Comuniştii, în seamă, insistent urniă-
preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor se realizează angajamentele, îndeplinirea angajamentelor. treaga masă de sala A rite pentru a fi aplicate,
Hunedoara activitatea grupelor sindica Rezultatele obţinule in riaţi, conştienţi fiind de au condus la creşterea
le, se fac propuneri şi se primul trimestru al anului, necesitatea punerii în productivităţii muncii
— existente, întrecerea să fie o (aţă dc perioada cores
controlează îndeplinirea ce entuziasmul cu care s-au valoare a tuturor posi
Alături de întreaga ţară, lectricâ, IF. Deva şi I.A.S lor înregistrate in adunările antrenat în întrecere toate bilităţilor punzătoare a anului tre
cut cu 1.2 la sută la
colectivele de muncă din u Orăştie, fiecare avînd o de grupelor sindicale. De o a colectivele dc muncă, preo şi-au exprimat la uni CC.V.J, 2,0 la sută la
nităţile economice ale jude păşire de peste 1,7 milioane preciere deosebită s-au cuparea permanentă a orga son hotârîrea de a ma
la preţul permanentă căutare
ţului nostru s-au angajat In lei faţă de angajamentul bucurat aceste consultări la nizaţiilor sindicale — îndru terializa aceste resurse în I. M. Hunedoara şi cu
. întrecerea desfăşurată în în luat la producţia globală. De Combinatul siderurgic Hu mate dc organizaţiile dc produse peste plan, e 4.1 la sută la I M. Deva.
tâmpinarea celei de a 25-a relevat este faptul că nu nedoara, E.M. Ghelar, I.C.S partid — pentru rezolvarea conomii de In acelaşi timp, CC V.J.
aniversări a eliberării pa meroase alte colective de Hunedoara, E. M. Deva, operativă a problemelor pc cost şi beneficii supli raportează acum depăşi
triei şi a celui de-al X-lea muncă, printre care cele ale C.T.E. Deva, grupul de şan care le ridică producţia, dau mentare.
Congres al partidului, hotâ- exploatărilor miniere apar- tiere nr. 1 Deva al Trustu garanţia îndeplinirii exem în de noi rezerve rea sarcinii de plan pe
rîte să-şi îndeplinească în ţinind Combinatului carbo lui de construcţii Hunedoa plare a angajamentelor lua Bilanţul primului primul trimestru cu
mod exemplar sarcinile pe nifer Valea Jiului, întreprin ra şi altele. te dc Conferinţa judeţeană trimestru scoate peste 14 600 tone cărbu
care si le-au asumat. Deşi derii miniere Ţebea, Fabricii dc parlid în întrecerea In relief temeinicia, jus ne, IM Hunedoara cu
din acest an n-a trecut de* chimice Orăştie, întreprin Pe lîngă organizarea în C2re s-a angrenat întreaga teţea şi eficienţa mă
cît un trimestru, cifrele de derii miniere Deva, „Visea trecerii la fiecare loc de ţară. surilor stabilite cu 842 tone fier în mine
bilanţ arată că oamenii ză" Lupeni şi altele, şi-au ocazia adunărilor generale, sarcinile de plan şi an reul marfă.
muncii din judeţul Hune depăşit angajamentul — afe gajamentele luate fiind îndeplinite şi depăşite de Nu acelaşi lucru se poate spune despre între
doara nu şi-au precupeţit c- rent perioadei — atît la pro marea majoritate a întreprinderilor. Aşa de exem prinderi ca : I M. Barza, I I.L. Orăştie, I F. Haţeg,
forturilc pentru a da viaţă ducţia globală, cit şl la cea In o v a ţie cu e fic ie n ţă „Marmura~ Simeria ş.a., care au încheiat' bilanţul
angajamentelor luate dc fizică. plu, studiile făcute de specialiştii Combinatului side primului trimestru cu o seamă de nerealizări In a-
Conferinţa judeţeană dc Rezultatele frumoase înre rid ic a tă rurgic Hunedoara arătau că prin folosirea mai in ccstc întreprinderi, lipsurile înregistrate sint conse
partid. Deosebit de semnifi- gistrate la sfîrşitul trimes tensă a capacităţii furnalelor mari, planul şi angaja cinţa unor insuficiente preocupări din partea comi
1 cativr este faptul că la pro- trului sînt, de fapt, corolarul i L'n grup de Inovatori te obţinerea unor însem tetelor de direcţie si denotă în acelaşi timp o slabă
durţia globală angajamentul muncii entuziaste desfăşura i de ia oţelăria Martin 11, nate sporuri la produc mentul la fontă pe acest an se poate realiza fără a muncă politică desfăşurată dc organizaţiile dc partid.
luat a fost depăşit. O con- te de fiecare colectiv antre \ C S.H., a adus o tmpor- ţia de oţel şi reducerea se utiliza furnalele vechi 1-3. Transpusă in fapt şi Pentru acest trimestru vor trebui luate aseme
i tribuţie însemnată la acest nat în întrecere, al răspun i tantă îmbunătăţire părţii consumului specific de completată cu măsuri de aprovizionare şi deservire nea măsuri care să asigure in totalitate realizarea
I succes l-au adus colectivele derii cu care s-au analizat \ constructive a grătarelor materiale refractare. mal bună a furnalelor moderne, cu eliminarea defi in fiecare întreprindere a sarcinilor de plan sporite
i de muncă de la C.S Hune posibilităţile existente la Noua îmbunătăţire care şi a angajamentelor luate. Entuziasmul şi elanul co
doara, care au realizat peste fiecare loc de muncă, al mă j cuptoarelor Martin de 400 a fost experimentată cu cienţelor tehnologice şi întărirea disciplinei In pro lectivelor de salariaţi să fie susţinut continuu şi in
angajamentul luat la pro surilor luate pentru înlătu tone Ea permite funcţio- succes la un număr de ducţie, s-a ajuns ca la sfîrşitul primului trimestru să tens de o vastă muncă de concepţie creatoare a ca
ducţia globală 1 milion lei, rarea deficienţelor şi valori j oarea neîntreruptă a a trei cuptoare va fl ex se înregistreze un spor de producţie de 13 741 tone drelor de specialişti. Aceasta constituie cheia rezol
Întreprinderea electrocentra- ficarea rezervelor existente, ! gregatelor pe întreaga tinsă In viitor şl la alte fontă, obţinută In exclusivitate pe seama creşterii vării sigure a tuturor problemelor ee le ridică dez
la Paroşeni care a înregis obiective centrale ale activi j campanie In condiţiile In- agregate. Prin aceasta Indicilor de utilizare a acestor furnale. Eficienţa ac voltarea pe mai departe a producţiei, sporirea efi
trat un plus faţă de angaja tăţii organelor şi organiza ţ tcnslflcărll procesului de se realizează o economie cienţei ei economice
mentul producţiei globale de ţiilor sindicale. Organizînd j elaborare cu oxigen In anuală de peste două mi ţiunilor este cu atît mai mare cu cit sporul de pro [ng. ŞTEFAN CORNEA
1,5 milioane lei şi faţă de şi urmărind îndeaproape i sullat prin lance. De a ducţie s-a obţinut în condiţiile reducerii consumului activist al Comitetului judeţean
sarcina fizică mai mult de desfăşurarea întrecerii socia ; temenea, Inovaţia perml- lioane de lei. specific de coca de la 731 kg/tonâ realizat In anul de partid
5 milioane kWh energie e- liste între formaţii de lucru,
Cărbunele eitrm de la Pareţani, Vulcan |4 Afltaooso se intrlneţte aici, la Prepa*o|«a d« Io Carotşl*- u”dv ciştigă noi valenţe de calitate.