Page 15 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 15
S R S B S a £
ea copiilor in îndelungat în întunericul a meritul de a scoate In eviden jutâtor deteriorat, ringul ne âm zilnic, în seric, de cinci privinţa „renaşterii” boxului
Ascuns un timp destul de
conform regulamentului AIBA,
ţă o bună pregătire tehnlco-
bîndirea condiţiei fizice gene
nonimatului, boxul hunedo- tacticâ, precum şi reale posi lipsă de fonduri etc.). Baza u- ori pe sâptămînă, pe lingă do- judeţean se semnalează la Ha
ţeg şi in Valea Jiului.
rean caută in prezent un drum bilităţi de viitor, care în ur manâ a boxului hunedorean rale. prin lucrul la aparate şi Sub îndrumarea antrenoru
ritul cunoaşterii gic* al marilor competiţii in acumulate de fiecare sportiv se reducea Ia şase sportivi prin jocul individual şi in pe lui Eugen Weidinger, în ca
ma experienţei competiţionale
mai luminos spre „careul ma
Cu aceştia am început prin a
rechi. urmăresc ca sportivii să
drul asociaţiei sportive Gloria
terne şi poate chiar şi inter
ridicarea măiestriei sportive a
naţionale. Cel mai... greu ar în parte se vor concretiza in le urmări cunoştinţele de box se obişnuiască sâ nu se mena Haţeg, a luat fiinţă în urmă CINEMA
jeze, să devină expeditivi, să
şi a proceda la retuşarea miş
cu cîţiva ani o secţie de box
gument, care înviorează spe începătorilor de azi. cării in ring şi a procedeelor domine, să-şi însuşească pro Munca depusă de antrenor în
ranţele spectatorilor pasionaţi Speranţe justificate ale iu tehnice. Prin discuţii şi agi cedee tehnice diferite pentru acest timp a început să-şi eta UEVA : TatA du familie (cine
ai sportului cu mânuşi, rezi bitorilor de box se îndreaptă taţie vizuală am recrutat o derutarea adversarului. Voi leze rezultatele. La campiona matograful „Paula*') ; Hatari ('se
dă în urcarea pe „ringul" bo şi spre secţia asociaţiei spor- serie de tineri ce doreau să încerca sâ imprim elevilor tul judeţean al juniorilor, bo riile I şl II) („Arta”) ; SIMKKIA :
xului hunedorean a cîtorva xerii din Haţeg au cucerit pa Vin cicliştii ; HUNEDOARA : To
antrenori şi, in acelaşi timp, tru titluri de campioni jude tul pentru rîs („Constructorul") ;
lor de circuli animatori, ale căror prime re ţeni : Gheorghe Munteanu, ileidi („FlacAra") ; AstA scară mA
dlMrc? (..Slderiirci'tul") : CAI AN' :
zultate — modeste, e adevă
Nicolae Nemeş, Pavel Greu şi
de zona ele campionatelor re Există „mănuşile *4 potrivite Gheorghe Greu Satisfacţia lupilor („7 Noiembrie*') ; Aventurile
Tom şi Jcrry ; TELIUC : V«*Mtfrui
rat — au şi fost înregistrate
Imir/.lal ; PF.TROSANl :
Urletul
cu ocazia fazelor judeţene şi
muncii încununate dc succes
Iul Tom S.wvycr şl Moartea lui Joc
In ultimul timp, şi mai cu dente. Din acest punct de ve deschide noi drumuri spre cu Indianul („Republica**) ; LUPCNl :
scamă în judeţul nostru, s-a dere, edilii oraşelor, consiliile publicane ale seniorilor şi ju cerirea altora, spre intensifi ,rn delict aproape perfect („Cul
intensificat circulaţia rutieră populare, părinţii poartă o ma niorilor. Cele mai optimiste carea activităţii, fapt ce se tural") ; LONEA : Eroul vleinamez
atît la oraşe cît şi la sale. Este re vină, iar noi sîntem primii speranţe sînt legate îndeosebi va materializa în perfecţiona Ngyen Van Troi („7 Noiembrie") ;
Minerul") ;
Statornicia raţiunii
Insă neplăcut să constatăm că şi nu singurii care sesizăm lip de... speranţele boxului — ti pentru boxu rea şi întărirea continuă a ANINOASA : Intilnire in munţi ;
neretul şl copiii — care în
a crescut numărul accidentelor sa spaţiilor de joacă pentru mişcării pugilistice din oraş. PETRILA : Sftrsitul agentului
ale căror victime sint copiii, copii. Evident, aceste amena sfera preocupărilor secţiilor După cele constatate in o W4C ; VULCAN i Roata vieţii :
de box din Deva, Hunedoara
iar acestea, ca rezultat al ne jări implică cheltuieli. Dar in şi Haţeg ocupă principalul raşele Deva, Hunedoara, Ha ORA5TIE ; Noaptea („Patria") ;
Poemul celor două Inimi ( „ D a r a -
cunoaşterii şi ncrespeetârii re cadrul acţiunilor patriotice pot k r ţeg şi după satisfăcătoarele e ra") ; CEOAC.IU-EAl : Fiul Iul
gulilor de circulaţie. Nici con fi cuprinse şi asemenea obiec La Deva, de aproape un an voluţii ale boxerilor din Lu- Tarzan : HAŢEG : Moartea Iul
siliile populare, şcoala, şi tive, judicios amplasate, în u- funcţionează un centru de an tive Constructorul Hunedoara. practice boxul. La era actua mei un stil de box modern, în peni la zona de la Cluj, şl ale Achllie ; DRAD : Surprizele dro-
rostel ; GtJRABAnZA : înţeleptul
mai cu seamă părinţii, fara pericolelor. Pentru că, se trenamente pentru copii, sub Preluarea coordonării tehni lă în secţie activează 32 de mişcare, atît în atac, cît şi în celor din Brad, se poate afir de pe muntele hleslcmnt ; ILIA :
nu au făcui totul pen parc. trebuie spus din nou, îndrumarea antrenorului Tra- ce a activităţii secţiei de boxeri şi viitori boxeri, dintre apărare. ma câ în prezent boxul hune Alegere de asasini.
tru securitatea vielii copi deoarece proiectanţii şi con ian Bora, om cu multă expe către maestrul sportului Mi- care 24 sint juniori. Din acest dorean se află pe un drum
ilor, pentru educarea acestora structorii .uită' mereu dc aces- rienţă şl cu o îndelungată ac hai Ghioryhioni a renăscut Iot, sper ca intr-un an să for Rezultatele muncii de cîte- de perspectivă. Perspectiva
în spiritul cunoaşterii şi res- le amenajări. Joaca face parte tivitate efectivă pe şi în jurul optimismul pasionaţilor boxu mez o echipă completă, cu ca va sâptâmîni s-au concretizat este cu atît mai optimistă cu
— '*’■* di* circulaţie, integrantă din programul zil ringului de box. Primele re lui. nu puţini la număr, din re să participăm la campiona în trei titluri de campioni ju cît s-a constatat câ în preo
iele care fa- nic al copilului şi nu greşim zultate ale muncii sale cu co Hunedoara. Prestigiul, sonori tul republican. Observînd că deţeni la seniori, care, însă, cupările antrenorilor şi secţii
accidente şi. dacă spunem că, bine organi piii. la centrul de antrena tatea numelui valorosului antrenorul şi-a propus unele la zona de la Cluj, au fost lor un loc important îl ocupă
PROGRAMUL I : 5,03-6,00 Pro
lortantâ, este zată, este un important mijloc mente din Deva (patru cam sportiv, fost component al lo obiective, l-am rugat sâ ne descalificaţi destul de uşor. juniorii. In asociaţiile vizitate gram muzical de dlmlneaţA :
in? pentru a de educHlic. Ar mai fi şi alte pioni judeţeni de ju tului naţional, sînt în măsură destâinuie pe ce coordonate De asemenea şi la juniori am activează juniori recrutaţi pe 6,0>-->9,30 Muzică şl actuaLităţl ;
?u)ile de cir- cauze care pun in pericol via niori) au încolţit în su să justifice interesul crescînd morale şi tehnice se va axa obţinut patru titluri judeţene. baza unor criterii ştiinţifice, 9.30 Ateneu ; 10,00 Madrigale de
nui pe elevi ţa copiilor. Numai in anul tre fletul vajnicului anima stîrnit de evoluţia viitoare a pregătirea pugiliştilor hunedo- Campionii, participînd la fa avînd la bază elementele de Claudio Monteverdi ; 10,10 Curs de
. Legat de a- cut ca urmare a nercspcctăi ii tor speranţele apropiate ale boxului, practicat de multă reni, za zonală de la Cîmpia Tur talent $i corespunzătoare fizic. limba spaniol*, ciclul ir. lecţia a
26-a ; 10.30 Radto-Prlchindel ; îfl 40
cîtcva obser- regulilor dc circulaţie şi, să culegerii unor roade care să vreme in Hunedoara, pentru — Boxul, fiind un sport zii, au avut comportări mul Munca antrenorilor, prin se Muzică populară din R.P. Ungara *
v.»vn ■ de propa recunoaştem, pentru că noi. încununeze, după cum singur că. în aceeaşi măsură, ele îl destul de dificil, am căutat să ţumitoare. riozitatea şl pasiunea cu ca U.0S Cîntece şl jocuri ; 11.25 Caru
gandă elaborate de organele factorii responsabili, nu am mărturisea, „munco de o via obligă pe Mihai Ghiorghioni. explic elevilor mei că el cere Dar succesele se vor arăta re este prestată, constituie ea selul melodiilor ; 11,45 sfatul me
dicului ; 22.00 Din melodiile
Iul
de miliţie — multe şi intere tratat cu suficientă răspundere ţă pe ringul dc box". Din pe Conştient de acest lucru, noul „actorilor" careului magic o mai tîrziu, după ce lotul de însăşi o garanţie că boxul hu Elly Roman ; 12.30 Cronica litera
sante — ajung In şcoli şi sc această problemă, 14 şcolari piniera deveană a boxului antrenor şi-a legat din nou muncă serioasă şi chiar re care dispun va primi o oare nedorean se află in... miini ră de Valerlu RApeanu ; 12.ao In-
rătăcesc în magazii, arhive şi au fost victimele unor acciden patru tineri : Nicolae Tofan, mânuşile pe mîinile, care au nunţarea la unele plăceri de care experienţă competiţiona- bune şi că speranţele specta tilnire cu melodia populară ş! in
sertare. Pe de altă parte, nu te grave Nicolae Boncca, Constantin inspâimîntat mulţi adversari, moment ale tinereţii Pentru lâ în urma pregătirilor ce le torilor vor fi răsplătite în vii terpretul preferat ; IJ.10 Avanpre
mieră cotidiană ; n . 2t Muzică u
se folosesc ni suflclenlâ efici Conştienţi de răspunderea ce Mi tea şi Petru Tofan au păşit şi şi-a luat rolul în serios. perfecţionarea măiestriei spor facem şi se va contura o echi torul mai apropiat sau mai în şoară ; 14,10 Pagini din operetele
enţă forme elastice şi intere ne revine nouă. comandanţilor deja pc treptele competiţiilor ..Revenit de puţin timp în o tive, pentru a izbuti prezen pă omogenă, cu care sâ parti depărtat cu gale-spectacol ic«cL5!iar 14,30 Concertul zilei ;
sante pentru elevi cum sint i de pionieri şi cadrelor didacti republicane, participînd la fa raşul în care m-am format ca tarea unor gale de calitate, cipăm în campionatul republi reuşite. 15,05 Peisaje muzicale ; 15.15 Tării.
Inima şl versul ; 15,30 Lexicon m u
concursurile între detaşamen ce pentru securitatea vieţii za zonală a campionatului re sportiv — ne-a declarat Mihai este necesar ca fiecare spor can şi sâ organizăm cît mai zical at Interpreţilor români. Lltc-
te şi unităţi pe teme de cir copiilor, nc-am gîndit ca în co publican al juniorilor, de la Ghiorghioni — am găsit o sec tiv sâ depună maximum de e multe întîlniri amicale cu e- N STANCIU 16,10 cintfl Petre Sâbădca-
culaţie, instruirea unor forma laborare cu părinţii, cu consi Cîmpia Turzii. Rezultatele ob ţie de box destrămata, cu o fort pentru a atinge o formă chlpe bune, ca Steaua, Dina- I. VLAD nu şl Dumitru Ciobanu ; 16.3a s e
ţii de „miliţieni* pionieri pen liile populare şi organele de ţinute de ei, dfşi nu comportă bază materială săracă, neco- de vîrf. De aceea, în cadrul mo etc. nate de Debussy ; 17.00 Din
mul muzicii de estradă ■ 17 15
tru dirijarea şi supravegherea miliţie să iniţiem o seamă de o semnificaţie deosebită, au respunzâtoare (materialul a- antrenamentelor ce le efectu- Fapte îmbucurătoare, In N. SBUCHEA Iru patrie ; 17.45 Potpuriu de
circulaţiei pionierilor în faţa acţiuni pentru educarea elevi fi A M°a,rV l7'50 TrIt>una n
şcolilor, la intersecţii cu cir lor in sensul cunoaşterii şi res •* Muzlcft populară interpi
de Aurelia Fâtu-RAdutu. Nelu
culaţie intensă pe unde vin şi pectării regulilor de circulaţie Ui el Marin Ivaşcu ; 18,30 c
pleacă elevii de la şcoală ; pe drumurile publice. Dc pil radio ţ Io.00 o melodie pe a
concursurile gen „Cine ştie dă. in cilcva şcoli din Hune Moduri diferite de dumneavoastră ; 19.20 Sport •
răspunde*, concursurile de iste doara, Petroşani, Deva, Orâ.ş- Ocrotirea sănă- P *;■"Z de neultat. Marin Târ
19.30 Formaţia sile Dlnteu :
ţime cu demonstraţii practice, tie şi brad ar fi interesant să saptâmînn culturii ungare :
întilnirile cu cadre din organe preluăm iniţiativa unităţilor Melodii Interpretate de Anca
le de miliţie, cu conducătorii de pionieri din Capitală care prin care medicul asigură to organizare şi conducere molu. Lulgl lonescu şl fort
X,C/ pj ,rl; lcnncs : 20.53 Cvintet,
auto experimentali şi cu pre au organizat pe drumurile de todată şi individualizarea tra pian de Anton Wobern ■ 21 os /
stigiu si altele. acces spre şcoală patrule de tamentelor, in funcţie de spe ei şi a plecat împreună cu con Hune, părinţt l 21.25 Jarzlul
Sc mai manifestă însă şi u dirijare a circulaţiei formate cificul şi modul de a reacţiona tabilul şef să „rezolve proble ftrta * secolului ; 22.00 Rodi
Pu,elln meteorologic. s r
nele aspecte de indisciplină că din pionieri. Apoi. nc gindim la medicament al fiecărui bol (Urmort din pag. 1)- ma" după cc, cu cîteva zile 72 2(\ Caravnna fAntc?lri • M ?o
rora şcoala., cadrele didactice la un concurs, pe bază de texte nav. laţiei. Institutul de perfecţio rarea aseptică, în special a so mai înainte a mai făcut un ment poetic ; ?3,2S Melodii...
nu le acordă suficientă impor pe care să le completeze ele In cele 74 de farmacii exis nare şi specializare a medici luţiilor injectabile necesare drum cu camionul C AP. la Indii .. ; 0.05-5.00 Estrada no
tanţă. Nc gindim la aspectul vii, iar pentru cele mai com tente şi 9 puncte farmaceutice lor şi farmaciştilor a pregătit spitalelor. Deficienţele amintite nu re Orâştie să... cumpere sare.
neplăcut al venirii şi plecării plete răspunsuri să acordăm de categoria I, pe care le co anual zeci dc farmacişti în ca Farmacia a devenit şi un flectă altceva decît indolenţa Cum atunci n-au avut forme PROGRAMUL II : 6,10 Re!
elevilor dc la şcoală (în dezor premii. ordonează oficiul nostru, lu drul cursurilor cu durată de important pion în educaţia sa şi lipsa de preocupare a con le complete, urmează proba î*’4* Melodii popul
dine, elevii inundă strada, nu Copiii sint nădejdea şi viito crează 195 farmacişti, 210 asis 2-3 luni. nitară a populaţiei, mai ales siliului de conducere faţă de bil să facă o nouă deplasare. MO Clntfi fanfara reprezentat!
Armatei : 7.37 Duete lnstrum.
sînt însoţiţi, se imbrîncesc din rul ţârii. Nu putem şi nu tre tenţi de farmacie, numeroşi la Pentru cadrele medii au fost In combaterea concepţiilor soarta recoltei. In loc să-şi Asta în ciuda faptului că la ’ • 7.4S Trandafir de la Moli
colo dc marginea trotuarului). buie să uităm lucrul acesta şi, boranţi. Pentru pregătirea în organizate la nivelul Oficiului mistice, idealiste, neştiinţifice îndeplinească atribuţiile în brigada din Mârtineşti nu e muncă populară 1 fl,2S Selec
Am putea cita suficiente c- prin urmare, se impune să a- continuare a cadrelor superi farmaceutic cursuri de pregă despre vindecarea bolilor şi credinţate, preşedintele C A P , xistă nici brigadier de din opereta „Goana după m
xemplc dc asemenea şcoli din lordâm toată grija acestui as oare după terminarea facultă tire profesională, urmârindu-se acţiunea medicamentelor. Far Ion Berceanu, găseşte fel de cimp (?). ntre" ; 8.35 Concertul pentru
Jl orchestră de Sabin Drâgol :
municipiile Petroşani, Deva şi pect, foarte important al acti ţii, a fost creat în 1952 învă cunoaşterea nomenclatorului macistul a devenit, alături de fel de motive pentru a pleca Comparînd aspectele întîl- Curs de limba spaniolă. Clei
Hunedoara. vităţii educative desfăşurate ţământul superior post-univer- medicamentelor utilizate în te medic, exponentul interpretă din unitate. „Justificînd" că nite în cele două cooperative ^Cjla a 17-a ; g.jş Clntă Lum
Un alt aspect, care ni se pa cu pionierii şi şcolarii : respec sitar, In scopul de a duce o ac rapeutică Aceasta datorită rii ştiinţifice, în lumina ma nu a găsit un om pe care să-l agricole vecine, concluziile se Dobrescu şl David Garrtck •
re cel mai concludent, se re tarea strictă a legii. ţiune permanentă de ridicare faptului câ fondul de medica terialismului dialectic, a cuce trimită la Orâştie după sâ- impun fără a mai fi nevoie de r ‘” e c° ra,p ele Marţian Neg
iMo
n
Recital de clavecin
feră la spaţiile de joacă. Folo a calificării farmaciştilor, pen mente este adaptat continuu ririlor medicinei şi farmaciei mînţă, a lăsat lucrurile baltă nici un comentariu. Klrkpatrick ; 10,30 Fantezii d«
sirea străzilor drept terenuri Frof. GL1GOR HAŞA tru crearea unor cadre cores cerinţelor din ce in ce mai în ceea ce priveşte preîntâmpi * ■ • 40,43 Teatru radJof-
pentru fotbal favorizează ne preşedintele Consiliului punzătoare nevoilor de asis moderne ale terapeuticii, care narea şi combaterea bolilor. „Chlrlţa la laşi" sau „Douâ
Ş-o neneacâ" — comedie dc v
numărate accidente sau situa judeţean Hunedoara al determină .schimbări in consu Vindecarea bolnavilor nu mai Aleesandrl Adaptare radiofr
ţii care sc pot solda cu acci Organizaţiei pionierilor tenţă cu medicamente a popu- de O c tav in Sava ; 12,05 Avar
mul de medicamente, in func este concepută ca o bunăvoin mlerâ cotidiană ; 12.16 Concer
ţie de starea de morbiditate a ţă a unei forţe divine de din- întreprinderea de utilaje pentru prlnz ; 13.00 Din folclorul mu
populaţiei sau a medicaţiei. *colo de sfera realităţii, ci o ai Popoarelor ; 13,12 Sulta rc
1 Pentru flaut • pian •
Cercetările efectuate în do 'consecinţă imediată atît a cu Ştiinţa ţn slujba păcii; 13 40
meniul preparării medicamen noştinţelor profesionale ale celor construcţii şi transporturi, operetele Iul FUarct Barbu ■
telor la nivelul rccepturii au însărcinaţi să se ocupe de o Interpreţi de folclor ; 24 30
impus dotarea farmaciilor cu crotirea sănătăţii cît şi acţiunii meni ştiinţific ; 14.35 Formaţii
« « rii'n e m ale de muzică ..
utilaje şi mobilier modern, ca medicamentelor. Intre farma Exploatarea ra . Ij.OO Sâptămînă culturii u
re sâ asigure atît calitatea me cişti şi medici s-au stabilit re re ; ia,4o Radio publicitate ;
dicamentelor cit şi mărirea laţii de colaborare de pe urma Rccilal de operă Vlorel Ban *
co
Pe teme medicale. In ce
productivităţii. Noile prototi cărora a beneficiat, in primul Strada Cuza Vodă 17-19, telefon 2325 profilaxia antlcanceroasâ *
puri de mobilier, confecţionate rînd, omul bolnav. Contactul Recunoaşteţi melodiile 7 -
din material plastic şi mon permanent dintre farmacist şi A N G A J E A Z Ă : uşoară ; 17.00 Radiojurnal. S|
Hulctln meteorologic ; 17 jo r
tanţi metalici, asigură condiţii medic, informarea reciprocă corul ansamblului „Perinita1
de lucru mult îmbunătăţite privind componenţa stocurilor pentru loturile Vinţ-Dobra-Hălmagiu municipiului Bucureşti; 1730
pentru personalul farmaceutic, şî evoluţia consumului de me tcce de Florentin Delmar ;
satisfâcînd în acelaşi timp şi dicamente a permis acordarea MECANICI CALIFICAŢI PENTRU UTI Divertisment pentru orchestră
coaide şl două clarinete de Di
exigenţele estetice Farmaciile unei asistenţe calificate cu LAJE RUTIERE ; ^ „ , C?P,0lanu : lfl'0s Memoria
au fost dotate cu autoclave, e medicamente. mimului românesc (reluare) ■
tuve, băi electrice, aparate — îndrumaţi şi sprijiniţi în MECANICI PENTRU DEPANARE UTI o melodie dintr-o mie ; 19 05 .
de pulverizare, amestecare şi permanenţă de către organele LAJE. i î r*tl 0Perâ 5' muzica ‘ p<
emulsîonare —, aparate elec locale de partid, forul jude Clrb/l rV0.Cy S dC ,lmba Kpan<
(relua-
™ , ul ■u - ’eriia a 3c-«
trice de distilat apă, lămpi ţean sanitar, aplicînd în întrea -i <6 Scriitori Ia microfon 1
uşos
■ 22,01 Muzică
U.V., frigidere, truse de site ga lor activitate principiul 2L30 Cronica literară ; 22,46 c
metalice, aparate de filtrare muncii colective, lucrătorii far ccitu! pentru orche6trfl dc SI
rapidă, prese pentru supozi macişti sînt hotărîţî sâ mun mund Todu|ă ; 23.07 Povest
toare etc. In foarte multe far cească cu şi mai multă abne muzicală „Povestea unei mame'
macii care deservesc unităţi gaţie şi dăruire, să-şi pună în întreprinderea forestieră Roman Vlad ; 24.00—2,00 Cvart
sanitare cu paturi au fost or aplicare toate forţele şi cunoş ..Pagini Intime" şi „simfonie
ganizate blocuri, camere sau tinţele lor pentru apărarea să
Deva
boxe sterile care permit elabo nătăţii oamenilor.
Str. Dr. Petru Groza tir. 30, telefon 1660—2127
DONA JUÂNÂ pe scena — un şef contabil pentru sectorul de exploatare
ANGAJEAZĂ IMEDIAT
Baia. de Criş, cu o vechime de 10 ani în juneţii con
tabile fi economice.
Trebuie să încep — cum duşi în destinul lor de căuta biplanic al piesei, conturînd Relaţii suplimentare se pot obţine de la serviciul
prea puţin se obişnuieşte în rea unei mari iubiri, ce ii în antinomic seninătatea robustă personal al întreprinderii.
cronici dramatice — cu măr văluie apoi cu tăcerea morţii. a dragostei dintre Fiorcla şî i i — Se asigura locuinţa în comuna Baia de Crif. 10.30 Tv. pentru Kpeclallţtl : Mi
Fiorelo şî patetismul tragic al
turisirea regretului pierderii Un bărbat şl o femeie, amîn- cină. Plnoclloza toxin«
roicroblene (rcluai'O) ;
dureroase a lui Radu Stanca, doi neobişnuiţi, nu vor sâ re iubirii Donei Juana cu Don 11.00 Pentru elevi. Consultaţii
acest spirit ales, răpit prema cunoască puterea celui mai Juan. Din această circumstan deopotrivă scenele dinamice scenice. Evoluţia eroinei, de matematică (clasa a vin
tur de un destin neiertător. arzător dintre sentimente, fă ţă de temelie a concepţiei re dintre Fiorela şl Fiorelo şl un la trufie la dragoste, şl apoi Tema : Calculul algebric
Don Morte, „ministru al tăce ră să ştie câ deznodământul, gizorale se înalţă structura ar duirea poetică a întîlnirilor către tragicul deznodâmînt, 11.30 Limba rusD. Lecţia 40 (
luare) ;
rii". care „aproape zilnic la în cazul oricărei atitudini, fie monioasă a spectacolului. Cele dintre Dona Juana şi Don este transmisă cu fidelitate 12.00 Limba spaniolă. Lecţia 53
căderea serii” ii luase, .din afirmativă, fie negativă, este, două momente cheie ale pri Juan. Scenograful obţine un Mihai Clita (Don Juan) este 17.00 Telex Tv. ;
miini. încet, cu grija, cartea", printr-o firească înlănţuire a mului act (scena a 2-a, întâl efect forte în mînuirea cro o prezenţă scenică foarte a- FABRICA CBiMICfl ORÂŞTIE 17,05 Campionatele Internaţinn
de nataţlc
Ale
Român
l-a invitat in 20 decembrie momentelor existenţei, acelaşi, nirea cu Don Fernando şi maticii, care designează carac greabilâ, care subliniază in Trasmlslune dc la Cluj ;
1962 la un colocviu etern al acesta fiind reîntoarcerea în scena a 5-a, confruntarea cu terul iubirii celor două cu spirat puritatea interioară a 18.30 La porţile cunoaşterii — ei
liniştii. Dar, de atunci, ori de matca genetică. Tragedia sc Don Juan), au o pondere deo pluri. Astfel Dona Juana şi personajului. Tînârul actor alune pentru tineret. „I
cîte ori poposesc in Sibiu, îmi iscă din solul cernit a lui Don sebită. avind tot atunci şi o Don Juan apar în alb-negru pare un talent autentic, cu A N G A J E A Z A: slbll şl Imposibil In fizic
Transmisiune de la Tchi
pare că trubadurul cu privi Morte care spune : . dragos potentă dramatică demnă de (simbolul cromatic fiind plu vădită predispoziţie pentru ro Club ;
rea răscolitoare coboară ală tea şi cu mine sîntem fraţi reţinut, pregătind atmosfera rivalent : exprimă pe de o luri de o dificilă complexita lâ.na Telejurnalul dc scară :
turi de mine străzile umbroa buni (...). Dona Juana şi Don mocnită şi electrizată a celui parte necesitatea întregirii ce te Cuplul Fiorela (Carmen — strungari; 19,30 Emisiune consacraiA ZIIrî
nAtăţli ;
se ale burgului, rostind me Juan — două tulpini cu ra de al Il-lea act, în care are lor două seml-existenţe, care Hancearec — Roxin) — Fio 19,45 „La tulpina fagului" — nr
reu aceleaşi versuri din ,Co- murile despărţite în lumină, relo (Ion Roxin) evoluează cu zică populară romănrnscă
rydon" : „Sînt cel mai frumos dar cărora eu, acolo jos, la un temperament meridional, — frezori ; 20,00 Film artistic : „Vlrsta di
din oraşul acesta/ Pe străzile mine, în neant, le-am unit alternînd poezia exotică a poştei" — producţie a si
pline cînd ies n-am pereche/ rădăcinile". Dar puterea dra CRONICĂ DRAMATICĂ personajelor cu combustiunea 21,40 dlourJIor arcentinlenc :
Mult, e dulce şl frumo.r.i
Atît de graţios port inelu-n gostei (chiar dacă eroii se lor sudică. Un component de — electricieni. — emisiune de Hmha r
ureche/ Şi-atît de-nflorite era- sortesc destinului incognit —. efect considerabil al distribu mână ;
Reflector :
■•esta/ Sînt cel mai Dona Juana îşi recunoaşte în- ţiei este Florin Plaur, care si 22,00 Muzică uşoară românea«r.1 t
22.15
n oraşul acesta". To- frîngerea, oferindu-şi îmbrăţi tuează coordonatele Iul Don Angajările se fac în categoriile 22,30 Teleglob — emisiune de că
ui narcysism delicat şarea lui Don Morte, iar Don loc întîlnirea nocturnă, dintre se caută de veacuri, arâtlnd Morte dincoln de efectul Ieftin lătorii geografice : Budapesta;
cel doi amanţi. Soluţia sceni
ant îl regăsesc în Juan, la rîndu-i, renunţă dc că este echivalentă cu un sim pe de altă parte amprenta pu al fantasticului stupefiant. V-VIII 22,55 Telejurnalul de noapte.
ochii tulburători ai bună voie la spada sa ferme rităţii şi a fatalităţii în dra Concepe un personaj nuanţat,
ti revăd în .Ostate- cată, în favoarea aceluiaşi bol de mare efect : Dona Jun- gostea celor doi), iar celălalt cu reacţii umane, care profi
• îl reaflu pe Radu sumbru cavaler), se dovedeşte na şi Don Juan nu-şl rostesc cuplu, de o coloratură alb-ro- lează, pe cerul imaginaţiei remea
i în „Hora domniţe- a fi deplină : nici unul dintre cuvintele doar unul celuilalt. şie, exprimă vitalitatea, fran ipostaza sofisticată a destinu Informaţii suplimentare se dau la
.Drumul magilor", în ci nu poate uita fericirea gus ci le spun celor patru zări, cheţea dăruirii. lui omenesc. Reţinem din ln-
salvat" şi, cu o mira- tată doar într-o singură noap întregului univers. Rostirea In Interpretare surprinde lerpretarca actorului frumuse
onanţă, în „Dona Jua- te. cu atîta ardoare incit a- textului este secondată de un plăcut omogenitatea jocului de ţea rostirii monologului final, serviciul personal, telefon 15. PENTRU 21 ORE
prezentînd această pie mîndoi se Incinerează ca două complex gestic frumos sin ansamblu. Intre dinamismul dozarea chibzuită a efectului
să pe plaiurile natale ale au făclii prea însetate de oxige cronizat. în care am recunos scenei a 3-a din actul I (în- din text. Vreme schimbătoare cu cerul
cut ipostaza stilizată a con
torului, teatrul din Petroşani nul dătător dc viaţă. tîlnirca dc o veselie molipsi „Dona Juana” la teatrul din temporar noros. Vor cădea ploi
a sâvirşit în primul rînd un Directorul de scenă. Marcel ceptului de teatru antic. Cea toare a Fiorelei cu Fiorelo) şi Petroşani este. fără îndoială, slabe locale. VIntul va sufla slab
act de cultură, acesta fiind şi $oma, a descifrat codul sim mnî izbutită culoare a paletei apariţia fatală a lui Don Mor un vîrf al ultimelor stagiuni, din nord-vest. Temperatura m a
un pios omagiu adus lui Ra bolic al textului cu sensibili regizorale este finalul piesei. te rSu există nici o discrepan rlemonslrînd incontestabilul ximă va fi cuprinsă Intre 4 şl 7
grade Iar minima Intre 0 şl 3
du Stanca, care a trăit pentru tatea caracteristică lectorului Textul lui Radu Stanca suna tă, actorii intuind solul arhi- fapt că un text de valoare P lic im H r i a t e i l i t D e va grade.
şi trăieşte prin teatru. notoriu al poeziei de soi, trn- astfel : „Don Morte, vino şi lectonicii dramai.urgiee, in ca ponte fi sursa unor reprezen
Profunda notă de autentici ducînd sensurile absconse ale ia-ţi ceea ce ţi se cuvine" (în re elementul tragic şi comic taţii nu mai puţin valoroase,
câ forţele regizorale, sceno
tate din „Dona Juana”, piesă subsolurilor din replici intr-o tinde braţele, se prăbuşeşte şi convieţuiesc inseparabil. grafice şi actoriceşti sînt ca PENTRU URMĂTOAREI E
distinsă cu premiul „Lnvines- partitură regizorală abunden moare). Ruxandra Petru (Dona Jua- pabile sâ reediteze In acest Angajează:
cu" pc anul 1947 în urma re tă în metafore mizanscenice n;i) osie un debul cit se poa 2 ZII E
ferinţei elogioase a lui Camil Virtutea de prim ordin a re Decorul lui Aurel I'lorca le de promiţător. Tehnica de teatru succese care au atras
Petrescu, este totuşi aceea că prezentaţiei este o orientare este funcţional in sensul că a vorbire şlefuită, de care dis atenţia asupra lui cu ani în — muncitor zidar ca
pune. se asociază fericit cu o urmă, cu spectacole ca „Intri VrcmeA sc răceşte uşor. Cerul
eroii, aidoma unei Isolde şi estetică pronunţată, care vi sigură, prin cîteva practicabi
sensibilitate intensă, concreti gă şi iubire", bunăoară. tegoriile V- VII, cu plata în regie. va fi variabil. Vor cădea prerlnl-
unui Tristan iberic, sînt con zează reliefarea echilibrului la, un cadru care favorizează zată In plasticitatea mişcării ^ AL, COVACI *a|il temporare. VIntul va sufla
potrivit din nord-vest.