Page 16 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 16
L S O C IA L 15M U L UI
----- ifwt m "Mit ^
— a rrnzrzEsnrrr- j W « — J.tSS. i l JLM^i. OU---- JJl-J.U
.
■ >ţ j Air^'Wit' - r. JPT u*-j w j V r .^ e i
nia militează cu toată hotărîrea C o n fe rin ţa de Ba P a ris în p ro b le m a
v ie tn a m e z ă b a te p a su l pe loc C s n â d d
pentru eliminarea tortei şi excluderea tul Agerpres. Georges Da.scal. putea fi reglementată pe ca cn această poziţie obstrucţio
principalul şi N.A.T.O.
PARIS 3. — Coresponden
lea unor „contacte particula
nistă
reprezintă
transmite : Joi a avut loc la
Paris cea de-a ll-a şedinţă a re", subliniind câ problema obstacol în calea unui progres Declaraţia premierului
crucială constă în retragerea
al lucrărilor conferinţei. In in -
războaielor din viaţa societăţii, problema vietnameză Ea nu namul de sud şi dreptul po tervenţiilc lor. reprezentantul Trudeau
conferinţei cvadripai tite
trupelor americane din Viet
in
sud-vielnamez Van Dang Lam
a adus nici un element
porului sud-vielnamez de a-şi
nou
faţă de şedinţele precedente, rezolva problemele fără nici şf şeful adjunct al delegaţiei
Walsh
americane. Eavvrence
dat fiind câ delegaţiile ame un amestec străin Şeful dele au reafirmat poziţiile cunos
pentru înfăptuirea dezarmării" ricană şi sud-vietnameză şi-au gaţiei R. D Vietnam, Xuan cute ale delegaţiilor lor, câu- Parlamentul canadian şi-a
OTTAWA
3 (Agerpres).
Thuy, a reafirmat poziţia gu
menţinut poziţiile obstrucţio
la
tîncl să abată atenţia de
regle
vernului sau asupra
niste în ce priveşte posibilită
ţile unei reglementări a con mentării problemei vietname problemele fundamentale ale suspendat miercuri lucrările
pc o durată de două săptă-
conflictului din Vietnam. Vii
flictului din Vietnam. Luînd ze, insislînd asupra faptului toarea şedinţă va «avea loc la mîni, după care urmează să
Intervenţia reprezentantului român primul cuvîntul. şeful dele că aceasta impune retragerea 10 aprilie. examineze politica guvernu
a
gaţiei Frontului Naţional
necondiţionată
de
trupelor
Eliberare din Vietnamul de S.U.A. şi ale aliaţilor lor din lui fală de N ATO. Primul
ministru, Pierre FIliolt Tru
Vietnp,"ul de sud. El a res
i Comitetul celor 18 state pentru dezarmare sud. Tran Buu Kiem. a res pins energic teza americană Congresul P. C. deau, fi arătat că pînă In
guvernul canadian
prezent
pins teza americană după ca
re problema vietnameză ar a .reciprocităţii", subliniind nu a luat vreo holărîre în
Reprezentantul Republicii tral. dezarmarea generală şi fără nici o discriminare După ire ţoale statele continentu din Finlanda privinţa atitudinii pe care o
Socialiste România in Comite în primul rînd dezarmarea aprecierea delegaţiei române, lui, chemlndu-lc să colabo va adopta faţă do N A TO
tul celor 18 state pentru dezar nucleară, negocierile n-au a proiectul prezentat Comite reze în vederea atingerii a Acţiuni ofensive ale forţelor HELSINKI 3 (Agerpres). — El a subliniat eă in prezent
mare. Nieolae Ecobescu, a pre dus, din păcate. rezultatele tului de către delegaţia sovie cestui scop „Prezentul şi La 3 aprilie, în Casa de cul o comisie specială studiază
zentai în şedinţa din 3 apri aşteptate $i mai îngrijorător tică constituie o bază utilă in viitorul popoarelor Europei tură din Helsinki, s-au des aspectele problemelor ce
lie o intervenţie în care, evo- este, însă. faptul câ, în cei vederea angajării unor nego — se spune in apelul dc la patriotice sud-vietnameze chis lucrările celui de-al vor fi discutate la înlîlnireo
cind transformările radicale zece ani. spirala înarmărilor cieri laborioase privind demi Budapesta — sînt indisolubil 15-lea Congres al Partidului comisiei ministeriale a Or
politice, economice şi sociale a înregistrat ritmuri şi pro litarizarea solului şi subsolu legate de menţinerea şi conso SAIGON 3 (Agerpres) For siderabil, concretizîndu-se prin Comunist din Finlanda După ganizaţiei Tratatului Atlan
pe care le-a cunoscut omeni porţii tot mai mari. După ce lui marin. lidarea păcii pe continentul ţele patriotice sud-vietnamezo atacurile continue lansate asu cuvîntul de deschidere rostit ticului dc Nord. care se va
rea in zilele noastre, a spus : a arătat câ în arsenalele sta Re planul măsurilor re nostru O securitate autentică au inaugurat cea de-a 40-a /î pra poziţiilor deţinute aici do de Aarne Saartnen, preşedin tine la 10 aprilie la Washing
Avem în vedere dreptul fie telor nucleare s-au acumulat gionale de dezarmare si şi o pace trainică pot fi asi lorţelc amcncano-saigoneze. tele Partidului Comunist din ton
cărei naţiuni de a-şi hotărî mari capacităţi de distrugere, destindere, România acordă gurale dacă gîndurile, faptele fi ofensivei lor generale, lan- Finlanda, Viile Pessi, secretar Cu nouă luni în urmă, gu
singură destinele, dreptul egal vorbitorul a subliniat necesi în mod firesc o atenţie deose şi energia statelor europene sind joi dimineaţa trei acţiuni Tot In cursul zilei de joi, general, a prezentat raportul vernul canadian a început o
al statelor la pace şi secu tatea unor măsuri radicale de bită continentului căruia îi a- vor fi îndreptate spre ţelurile ofensive coordonate asupra po relatează agenţiile de presă, Comitetului Central. în care trecere în revistă a politicii
ritate, dezvoltare şi progres, încetare a cursei înarmărilor, parţinc şi zonei geografice in destinderii, spre soluţionarea ziţiilor deţinute de trupele a- patrioţii sud-vietnamezi au lan s-a analizat activitatea desfă externe şi militare, în cursul
valoarea universală şi indivi acţiuni hotârite în direcţia care este situată. In a- problemelor internaţionale ar mericano-saigoneze în provin sat alte şapte acţiuni ofensive şurată de partid după Con căreia s-a acordat prioritate
zibilitatea principiilor menite dezarmării generale, paşi con eest context, şeful delegaţiei zătoare, ţinîndu-se seama du cia Tay Ninh şi bombardind In diferite regiuni ale ţării, în gresul al 14-lea şi a relevat studierii retragerii, menţine
să guverneze relaţiile interna creţi pentru diminuarea şi române s-a ocupat pe larg de realităţi, spre organizarea co cartierul general al armatei a timp ce în delta fluviului Me- poziţia partidului în principa rii sau schimbării modulul
ţionale. eliminarea, în cele din urmă, problemele securităţii europe laborării multilaterale pe plan mericane de la Long Binli. kong s-au înregistrat o serie lele probleme interne şi ex de participare a Canadei la
Baza de la Long Binh, men
Respectarea dreptului sacru, a pericolului nuclear. ne Ţara noastră, a spus el. general european O cerinţă vi ţionează corespondentul agen de ciocniri între forţele patrio terne ale Finlandei, ale miş N A T O .
inalienabil, al naţiunilor de România s-a pronunţat şi este vital interesată în stator tală pentru popoarele europene ţiei France Presse, sc află In tice şi unităţi americano-saiqo- cării comuniste şi muncito
a-şi hotărî singure soarta, fă sc pronunţă pentru abolirea nicirea unor relaţii normale constă în prcîntîmpinarea unor 30 de kilometri de Saigon. în- reşti internaţionale.
ră amestec străin, de a-si or armelor atomice, pentru înce de cooperare şi bunăvecinâtate noi conflicte militare. în întâ tr-un sector în care în ulti
ganiza viaţa conform voinţei tarea producţiei acestora, re între toate statele Europei, în
si aspiraţiilor lor. apare ca o ducerea şi distrugerea stocu instaurarea păcii şi securităţii rirea legăturilor politice, eco mele zile presiunea forţelor
cerinţă primordială a dezvol rilor existente. Interzicerea fo pe continent. nomice şi culturale între toate patriotice s-a intensificat con-
tării libere şi independente a losirii armelor nucleare, limi In abordarea acestor proble statele, pe baza egalităţii în
fiecărui popor, a evoluţiei po tarea şi reducerea sistemelor drepturi, respectării indepen CURIER • CURIER • CURIER
zitive a relaţiilor Interstatale, strategice ofensive de trans me. noi pornim de Ia convin denţei şi suveranităţii state Referendumul
de care depinde, in ultimă in- portare la ţintă, încetarea tu gerea câ înfăptuirea securită lor'. Sîntem de părere că o
slan|ă, însăşi pacea lumii. turor experienţelor cu arma ţii europene ar corespunde nu acţiune pozitivă spre soluţio rasist al lui I. Smith
Poporul român este vi nucleară ar contribui la frîna- numai aspiraţiilor şi interese narea unor asemenea problc
tal interesat ca în lume rca ('ursei înarmărilor atomi lor popoarelor din această re me ar reprezenta-o convoca SALISBURY 3 (Aqerprcsl —
să se instaureze pacea, să ce. la crearea unor premise giune, ci şi cauzei generale a rea unei conferinţe europene „Guvernul rhodesian a mai ANGLIA ŞI-A RETRAS MAJORITATEA TRUPELOR DIN AN- Plenara a aprobat, în unani
domnească buna înţelegere şl pentru încetarea ei definitivă păcii Sîntem do părere că, cu participarea tuturor state făcut încă un pas pe drumul CUILI A mitate, o rezoluţie asupra sar
prietenia între naţiuni. Ani şi eliminarea completă a aces in ansamblul ei. evoluţia si lor continentului, care să exa care-1 desparte de Anglia, dar cinilor partidului privind re
mată de aceste idealuri. tor arme tuaţiei din Europa relevă exis mineze măsuri concrete în ve fără ca aceasta să însemne că Potrivit relatărilor agenţiei UPI, in ultimele zile, din An- forma şcolară şi universita
România militează cu toată Chestiunea acută a unei ga tenţa unor posibilităţi favora derea destinderii, păcii şi se uşa negocierilor cu fosta me guilla au fost retrase majoritatea trupelor engleze caro au ră. Au fost alese, totodată,
hotărîrea pentru eliminarea ranţii eficiente de securitate bile, a unor tendinţe pozitive curităţii in Europa. Este de tropolă a Rhodesiei a fost de debarcat in această insulă din Marea ‘Caraibilor, in urmă cu comisiile C.C. al P C.I.
forţei şi excluderea războaie pentru statele care renunţă de destindere şi cooperare. K- datoria tuturor ţărilor europe finitiv si iremediabil Inclusă", două săptămini. In prezent, pe acest teritoriu au rămas 100
lor din viaţa societăţii, pentru la arma nucleară, ca şi acce vident. este vorba de un pro ne de a conlucra la crearea scrie corespondentul agenţiei de paraşutişti şi 70 de genlştl englezi Operaţiunile de re
înfăptuirea dezarmării sul neîngrădit al tuturor ţâri ces complex, evolutiv, o cale climatului propice organîzârîi UP], comentlnd ştirea referitoa tragere au devenit posibile in urma unui acord realizat in Primul ministru a! Libanu
.Consolidarea păcii şi secu lor la binefacerile aplicaţiilor pe care se poate înainta pas $! reuşitei unei asemenea con tre reprezentantul guvernului britanic, lordul Cararion, şi re lui, Rashid Karame, a decla
rităţii şi normalizarea relaţii paşnice ale aţomului fac parte cu pas. prin eforturi sistema ferinţe. re la legea asupra referendu prezentanţii populaţiei locale rat joi, potrivit agenţiei UPI.
mului, care a fost dată publi
lor interstatale — declam re din categoria problemelor că tice si continue, prin normali O contribuţie din cele mai
cent preşedintele Consiliului rora urmează a li se găsi solu zarea şi intensificarea stărui importante la realizarea secu cităţii la Salisbury Această le că (ara sa doreşte să păstre
de Stat al României. Nieolae ţionări adecvate toare a relaţiilor între statele rităţii europene ar reprezen ge, precizează agenţia citată, Ambasadorul Republicii So Citind declaraţia unui pur ze rela(il prieteneşti cu Ira
România la Praga,
cialiste
Ceauşescu. — se află într-o Am sprijinit şi sprijinim î- continentului. ta-o normalizarea relaţiilor prevede că In luna mai în ta Ion Obradovici. a tăcut o vi tător de cuvînt al armatei li- nul. Declaraţia, precizează a-
strînsâ interdependenţă, con- docn convocării unei Confe Ţârilor europene le revine dintre statele balcanice, inten ră ar urma să aibă loc un re lipinezc, agenţia UPI anunţă gen(ia citată, a fost făcută
diţionîndu-se reciproc Practi rinţe mondiale de dezarmare, datoria să acţioneze astfel in sificarea eforturilor şi activi ferendum, în cadrul căruia o zită protocolară preşedintelui că autorităţile au holărit să după ce Iranul şi-a anunţat
ca demonstrează că aceste o la nare să fie invitate toate cit acest proces să nu fie frî- tăţilor lor în direcţia îmbună parte din populaţia rhodesiană Adunării Federale a R S lanseze operaţiuni de mare hotărîrea de a rupe relaţiile
biective pot fi atinse numai în ţările Este necesar să se cre nat sau întrerupt ei. dimpo tăţirii climatului din această urmează să se pronunţe ori Cehoslovace, Peter Colotkd. amploare împotriva forţelor diplomatice cu Libanul, din
măsura în care fiecare stat eze condiţii corespunzătoare trivă. încurajat şi amplificat, parte a Europei, transforma pentru o înţelegere cu Marca Cu acest prilej, au fost dis de guerilă care acţionează In cauză că guvernul de la Bei
porneşte de la dreptul impre pentru asigurarea participării să fie continuat cursul destin rea Balcanilor intr-o zonă a Britanie, ori pentru adoptarea cutate probleme privind rela provincia Tarlac. la 112 km rut a refuzai să-l extrădeze
scriptibil al tuturor popoare H P C hineze la dezbaterea şi derii, cvîtindu-se orice acţiuni păcii şi colaborării interna unei constituţii care să con ţiile parlamentare dintre cele nord de capitala ţării. După pe generalul Tayraour Bakh-
lor de a-şl hotărî singure des soluţionarea tuturor probleme caic ar putea să înrăutăţeas ţionale sfinţească deplina separare a două ţări. cum a subliniat purtătorul de tlar. lost şei al siguranţei Ira
tinul fără ingerinţe dinafa lor internaţionale actuale, în că atmosfera in Europa. O Refcrindu-se în continuare lârii de fosta sa metropolă cuvînt, în această regiune s-a niene.
semnalat în ultima perioadă
ră de la respectul faţă de tre care dezarmării îi revine mare însemnătate ar avea re la discuţiile care au a Ce Înseamnă Insă formula „o 9 0 9
principiile independenţei şi un loc de* frliiile. tragerea trupelor de pe teri vut loc pînă în prezent parte din populaţia ţării". în John Iruin, reprezentantul o rcactivizare a forţelor de 9 9 9 ~
suveranităţii naţionale, egali Viaţa impune înlăturarea toriul altor state în graniţele condiţiile politicii rasiste a gu- special al preşedintelui Ni- guerilă. Iar în timpul mai - La Organizaţia Naţiunilor
tăţii în drepturi, neamestecu barierelor artificiale, desfiin lor naţionale, lichidarea baze în cadrul Comitetului celor 18 | vernului de la Salisbury? In xon, sosit la Lima pentru a multor ciocniri care au avut Unite a avui loc miercuri o
state, reprezentantul român a
lui în treburile interne, avan ţarea blocurilor militare opuse lor militare străine existente relevat câ este necesar ca par legătură cu aceasta, textul dat încerca să obţină o soluţio loc cu torţele de poliţie 95 de întrevedere între primul mi
tajului reciproc .. Noi credem şi înlocuirea lor printr-un sis în Europa, desfiinţarea publicităţii In capitala rhode nare a conflictului dintre persoane şl-au pierdut viaţa. nistru al Turciei. Suleyman
cu toată convingerea că spi tem general de pace şi secu K.A.T.O. şi concomitent a pac ticipanţii la lucrări să-şi în siană menţionează In treacăt S.U.A. şl Peru, declanşat în Demirel, şl secretarul gene
ritul responsabilităţii faţă de ritate, lichidarea tuturor baze tului militar de la Varşovia, drepte atenţia asupra elaboră şi fură comentarii că în cadrul urma sechestrării bunurilor 9 9 9 ral al O N U., U Thanl. In
destinele omenirii incumbă lor militare de pe teritoriul crearea de zone dcnuclearizate rii unui program concret de referendumului ar urma să vo societăţii nord-americane „In La 2 aprilie, anunţă P.A.P., cursul întrevederii au fost
tuturor statelor, mari şi mîci, ailor state şi retragerea tru şi înfăptuirea altor măsuri de acţiune menit să ducă la per teze pentru „acord sau consti ternational Petroleum Corapa- un avion al companiei polo trecute tn revistă o serie dv
tuturor oamenilor politici. în pelor străine in limitele fron dezarmare regionali. fecţionarea metodelor de lu tuţie" 80 000 do albi (din 225 000 nv", a avut miercuri o a 6-a neze de aviaţie „Lot*, avind probleme de politică Interna
datorirea de a acţiona hotârît tierelor naţionale. Interesele Convinsă că securita cru şi la intensificarea ritmu — N.R.) şi... 6 000 dc „coloured" întrevedere cu preşedintele la bord 46 de pasageri şl ţională printre care şl situa
şl perseverent pentru stinge generale ale păcii cer să se re tea în Europa trebuie să lui negocierilor asupra unui (din 4 275 000), Intr-adcvăr, peruvian, generalul Juan Ve- 5 membri ai echipajului, care. ţia din Cipru.
rea focarelor de război exis nunţe definitiv şi in fapte la fie rodul eforturilor asidue ale evantai de măsuri la care sâ-şi orice comentariu este de prisos iasco Alvarado. decolase din Varşovia. s-a
tente în lume, pentru soluţio tuturor naţiunilor europene. adurâ aportul toţi participan Un purtător de cuvînt al prăbuşit în apropierea Cra 6 0 *
narea prin tratative a pro politica războiului rece. la xân- România îşi aduce o contribu ţii. in spiritul respectării prin guvernului de la Lima a de coviei Cauzele prăbuşirii nu In urma unei explozii caic
blemelor litigioase. pentru cânjlul de arme. la demonstra ţie proprie la această operă. cipiului egalităţii tuturor sta clarat că „dialogul continuă au fost elucidate. Toţi pasa <-a produs la o mină din
concentrarea eforturilor în di ţiile de forţă, de felul mane telor întrunite la masa tra NIGERIA | normal", prcclzind că nu s-a gerii şi membrii echipajului Insula Hokkaido, au murit 18
recţia continuării şi adîncirii vrelor militare pe teritoriul Paralel cu preocuparea de tativelor. j ajuns pînă acum la nici o so ş!-au pierdut viaţa. persoane, iar alţi 27 de Iu
destinderii în viaţa internaţio sau la graniţele altor state, la lărgire a relaţiilor bilaterale, Arâtînd câ la O.N.U. a fost luţie. La locul catastrofei s-a de rrătorl au fost răniţi Inter
pe diferite planuri, cu toate
nală". ameninţări care nu fac decit statele Europei, ea a conlucrai proclamat un prim deceniu al Trupele federalei plasai comisia principală din venţia rapidă a echipelor de
Expennţa demonstrează că să adînceascâ neîncrederea şi şi conlucrează cu alte ţâri, în dezvoltării, vorbitorul a rele • • • Ministerul Căilor de Comu «alvare a limitat consecinţele
ori de cîte ori aceste norme Încordarea internaţională. diverse împrejurări, în vede vat câ această metodă nu a înaintează spre j La Berlin a avut loc o con nicaţie penlru cercetarea ca dezastruoase ale prăbuşirii ga
imperative în conduita inter Un alt domeniu ce ne preo fost aplicată şi in domeniul sfătuire a oamenilor de ştiin tastrofelor de aviaţie lerlllor unde se aflau în mo
naţională au fost respectate, cupă. pe noi toţi. este proble rea promovării securităţii eu negocierilor de dezarmare, în Umuahia j ţă şl specialiştilor din R P. mentul catastrofei aproxima
pacea şi securitatea au trium ma scoaterii în afara legii a ropene. Aşa cum se cunoaşte. ciuda conexiunii evidente din j Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, 9 9 9 tiv 500 de mineri. Poliţia a
fat. Dimpotrivă, nesocotirea armelor chimice şi bacterio In anul 1965. Adunarea Gene tre dezvoltare şi dezarmare. LAGOS 3 (Agerpres). A- ! R D. Germană. R P. Mongolă, deschis o anchetă.
sau încălcarea lor a fost în logice. Delegaţia română con rală a O.N U. a adoptat in u In această optică, a spus re qenţia UPI anunţă că tru- ! R P Polonă, Republica Socia O adevărată încăierare a
totdeauna sursa stărilor de sideră câ rezolvarea ei de fond nanimitate rezoluţia privind prezentantul român, s-ar pu pelc federale îşi continuă ac- j listă România, R.P. Ungară şl avut (or miercuri în localîta- 9 6 #
încordare, a conflictelor, a at trebuie să pornească de la îmbunătăţirea relaţiilor de bu ica concepe proclamarea unui ţi li n i Ie ofensive. inaîntind \ Uniunea Sovietică, în dome tea mexicaoă Cutlacan, Intre tn jungla din stalul Maio
mosferei de teamă si suspiciu consolidarea protocolului de h nă vecinătate intre statele eu deceniu de dezarmare al Na spre Umuahia, centrul poli- j niul cercetării spaţiului cos agenţi ai poliţiei judiciare şi... Grosso a fost descoperit un
ne De valoare universală, ca Geneva, din 10“in. prin respec ropene. propusă de nouă ţări. ţiunilor Unite (1970—1980) care lico-administraliv al Biafrel. j mic. In comunicatul cu privi poliţiei orăşeneşti. carc-şl diamant gigant, care are 31
şi pacea şi securitatea, şi in tarea lui strictă si adeziunea printre caic şi România. Ideile s-ar armoniza cu cel de-al doi re la consfătuire se arată că disputau controlul asupra u de carate şi 15 puncte In
divizibile ca şi acestea, princi tuturor statelor. şi principiile pe rare rezoluţia lea deceniu al dezvoltării. Postul dc radio şi ziarele j programele de lucru stabllitn nui cartier al oraşului Aceas zona respectivă au fost gă
piile reprezintă armătura în Delegaţia română se pro le afumă îşi menţin întreaga In încheiere, reprezentantul care apar la Lagos au amin- | tn comun se îndeplinesc cu tă ciocnire, în care au fost site în ultimii ani şi alte dla-
săşi a legalităţii internaţiona nunţă in favoarea adop lor valabilitate şi actualitate Noi ţal joi că trupe aparţintnd j succes. Sesiunea a mai discu îolosile şi mitraliere, s-a sol mante loarlc mari. unul din
le fiind indispensabile şi o- tării unor măsuri me credem eă există multiple po român a făcut o serie de pro primelor divizii federale se i tat probleme privind experi dat cti patru morţi şl un ră tre ele, dc mărimea unei
bligatoni nlît pentru desfăşu nite să asigure folosirea teri sibilităţi neexplorole încă, a puneri privind optimizarea lu îndreaptă spre Umuahia prin 1 mentele prevăzute pentru anii nit. mingi de plng-pong. fiind e-
rarea armonioasă a relaţiilor toriilor submarine, pxclusiv în căror identificare şi valorifi crărilor comitetului, arălind partea de sud, în timp cc o j 1969 şl 1970. valual la un milion dolari.
dintre state, cît şi pentru so scopuri paşnice .Sinlem de pă care solicită toată puterea de (A dclecjalia română are in alta unitate înaintează prin ; • • • • • •
luţionarea marilor probleme rere câ o viitoare reglementari' cindire, toată rapacitatea de nord. După cum s-a mai a- j 9 9 9 Miercuri seara s-au înche Agenţia CTK anunţă că qe
ce confruntă omenirea, între în acest domeniu trebuie să înfăptuire Recent, statele par strucţiuni ferme să acţioneze nunţat, trei Importante loca- j Comisia economică mixtă a iat lucrările Plenarei Comite neralul de armată LudvIU
care dezarmarea deţine un loc pornească Hc la recunoaşterea ticipante la Tratatul de ia concret, in cooperare cu dele .lităţi biafreze — Ezeukwu, : Congresului a recomandat gu tului Central al Partidului Svohoda. preşedintele Repu
de primă importanţă. necesităţii de a se asigura utili V arşovia, reafirmlnd cunoscute gaţiile celorlalte ţări. pentru Amaokwe şl Ahaba — au î vernului S.U.A. să ceară ţă Comunist Italian, care a dis blicii Socialiste Cehoslovace,
Evocînd activitatea Comite zarea teritoriilor submarine în le propuneri cuprinse in Decla promovarea cauzei dezarmării fost ocupate recent de trupe- ; rilor europene, membre ale cutat „sarcinile partidului în sl comandantul suprem al
tului celor 18 de-a lungul a- folosul tuturor popoarelor, raţia de la Bucureşti din 10GB le federale în înaintarea lor j Pieţei comune, să compense actuala situaţie politică, pen forţelor armate cehoslovace,
mlor. vorbitorul a spus câ in mari şi mici, ţinîndu-se scama cu priv ire la securitatea curo si păcii, adueîndu-şi contribu spre Umuahia j ze Integral cheltuielile pentru tru dezvoltarea cu succes a a sosit la 3 aprilie la Brno
cc priveşte obiectivul său cen de interesele tuturor statelor peanâ, au lansat un apel câ-* ţia la progresul negocierilor. tntreţlnerea trupelor america luptei populare şl acţiunile pentru a lua cunoştinţă de
ne aflate la dispoziţia penlru reforma şcolii şl uni- situaţia de la Academia Mi
N ATO., pe terilorlul acesto versltăţtl". După un raport litară „A Zapotocky" şl de
ra In documentul aprobai de prezentat de Giorgio Napoli participarea Academiei la
ţelan, ţigarete, zahăr, al terzicerea armelor atomice, comisie se cere. de asemenea. tane, membru al Direcţiunii sporirea capacităţi de luptă
cool, produse alimen pentru pace in Europa şi in ca această măsură să IIc ex P C I, au avut Ioc discuţii. a armatei.
tare. Gama produselor pc lume. Recent, primul minis tinsă ulterior asupra tuturor
care le realizează industria tru al Suediei, Tage. Erlan- statelor pe terilorlul cărora
suedeză este foarte largă şi der, care a participat la Con staţionează trupe americane
noi nu am enumerat mai sus ferinţa de la Viena a lideri
decit numai, o parte dintre
Regalul Suediei a /ost este împărţit în 24 de pre Se cresc bovine, porcine, o acestea. lor partidelor socialiste, re- In (a|a Curţii Supreme de
ferindu-se la Apelul Comi
întemeiat la începutul se fecturi şi im oro; autonom. vine, cabaline şi animale tetului politic consultativ al Ia Seul— Coreea de sud — a
colului al OCl-lea. June. Oraşele cu o populaţie cu pentru bfann. O mare bogă Multe din produsele in statelor participante la Tra fost judecat procesul unul
1391—1523, prin Uniunea de prinsă intre 500 000 şi 30 000 ţie a furii o constituie pcîdu- dustriei suedeze slut destina tatul de la Varşovia, a de grup dc opt intelectuali ares
la Kalmar, este unificat cu de locuitori sînt Goteborg, rite care ocupă 50 la sulă te exportului. Printre pro clarat : ...convocarea unei taţi cu doi ani în urmă. Du
Danemarca şi Norvegia. Din Malmo, Norrkoping, Vateras, din suprafaţă. Solul ţării dusele ce sc livrează la ex conferinţe consacrate securi pă o dezbatere sumară, Curtea
]52;> redevine insă din nou Uppsala, Orcbro, Halsin p- este bogat in minereuri utile port sini : celuloza, hirtia, tăţii europene este o iniţia a pronunţat verdictul : două
stat suveran. Intre 1814— horp, InnkOping, Boras, Es- ca ; fier, cupru, plumb, zinc, cheresteaua, minereul de tivă bună. Sinlem gata să persoane au fost condamnate
1905 formează uniune per kilstuna, Gavle, Sundsvall, aur, argint, wolfram, arse fier, construcţiile navale, participăm la ca... Lichida la moarte, una la muncă sil
sonală cu Norvegia. Solno, Jonkoping, Urnea, nic, turbă, şisturi bituminoa motoarele şi aparatele elec rea divizării (intre Est şi nică pe viaţă, Iar alte 5 la 15
Suedia, ţară situată in Pe Karîstad. Sodertalje, Lund, se şa. Industria sa produce trice, materialul rulant, te Vest — n.n.) ar aduce tuturor ani de detenţiune
lefoanele, automobilele, oţc
ninsula Scandinavică, din nor Halmslad, Karlskoga. Kal- energie electrică (in centrale lurile, explozivii, rulmenţii, ţărilor un progres şi O înflo • • •
In mesajul publicat cu pri
dul continentului european, mar, Uddevallo, Torllhattan, electrice clasice şi atomoe- mobila şi multe altele. Flota rire mai rapidă". lejul celei de-a 21-a aniver
este un regat constituţional fMita, Lidingo, Karlskrona lectrice), oţel (aproape 5 m i comercială a Suediei, care Apropiata vizită in ţara sări a Organizaţiei Mondiale
ereditar. Limitele sale teri Molndal. lioane tone anual), fontă şi are o capacitate de aproape noastră a primului ministru a Sănătăţii, directorul general
toriale silit cuprinse între Suedia este una din ţările feroaliaje (aproape 3 milioa 5 milioane tone, brăzdează al Suediei, Tagc Erlandcr, al Organizaţiei, dr. Candau.
Norvegia, Finlanda, Marea europene dezvoltate din ne tone anual), aluminiu, lo mările şi oceanele transpor însoţit de ministrul afaceri a exprimat părerea că „con
Baltică şi Kattegat. Suprafa punct de vedere industrial comolive şi vagoane, tram tând mărfuri in diferite lor externe, Torsten Nilson, diţiile esenţiale menţinerii să
ţa sa este de 411 258 kmp, şi agrar Ea arc o economie vaie, automobile /peste 200 ţări ale lumii. va contribui la o mai hună nătăţii rămin uneori neglijate S. U. A, Primul model al celui mai mare avion de trans
iar populaţia se ridică la diversificată şi produce u de mii anual), construcţii na cunoaştere şi înţelegere re Praful, căldura, zgomotul, o port cu reacţie Boeing 747, care poate transporta 362 de pa
peste opt milioane de locui gamă largă de produse in vale, avioane, utilaje indus Intre România şi Suedia ciprocă a năzuinţelor şi as- boseala Influenţează negativ sageri, va (i pus la dispoziţia călătorilor iarna viitoare
Pentru a ne putea face o idee de mărimea acestui avion,
tari Capitala ţării, este ora dustriale şi agroolimentare. triale, turbine, motoare, e există şi se dezvoltă relaţii ţiiraţiilor popoarelor român echilibrul Ilzlc". el este fotografiat alături de 50 automobile.
şui Siuekholm care numără Succese însemnate dobândeş lectrice, material electroteh de colaborare in cele mai şi suedez. Această vizită va
peste 1 200 000 de locuitori. te in dezvoltarea culturii., nic, aparate de radio şi lele diverse domenii de activi duce la adincirea colaboră
Naţionalităţile rare compun tehnicii, ştiinţei, literaturii vizoare, telefoane, rulmenţi, Iute. Suedia ca şi România rii şi prieteniei dintre cele
populaţia ţării. sinf suedezii şi artei. armament., cherestea, celu se pronunţă pentru dezvol două ţări şi popoare, la dez
şi laponii ţ aproape 9 000). Agricultura Suediei, care tocă, hirlie, mobilă, case pre tarea şi. statornicirea unor re voltarea şi lărgirea relaţiilor
tchnico-şli.inţ.ifice şi alte do CURIER • CURIER • CURIER
Limba vorbită şi cea oficia are un înalt grad de meca fabricate, produse chimice, laţii. dc colaborare şi înţele economice, politice, culturale,
explozivi, îngrăşăminte chi
gere reciprocă între
ţările
hi este suedeza. nizare şi chimizare, produce mice, medicamente, articole, continentului european, pen
Din punct de vedere ad grtu, orc, ovăz, secară, car din cauciuc, pneuri, ci tru înfăptuirea dezarmării menii dintre România şi Sue
ministrativ teritoriul ţârii tofi, sfeclă de zahăr, legume. ment, textile, sticlă, poc generale şi totale, pentru in dia.
H P A B U L i întreprinderea poligrafică Huucdoara-Dero.