Page 17 - Drumul_socialismului_1969_04

«» M
PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R ILE. U N IŢ I-V A !
Castelul Corvinilor

şi-a recăpătat înfăţişarea TELEX
şi strălucirea de odinioară

S-au încheiat lucrările de mare atracţie ale castelului
restaurare a castelului sfnt turnul buzduganului,
Corvinilor de la Hunedoa­ ce face parte din prima ce­
ra, începute cu ciţiva ani în tate a lui lancu, cele 4 bal­
urmă de Direcţia monumen­ conaşe cu turnuleţe din par­ SEMNAREA
telor istorice. Toate basti­ tea superioară a sălii Die­ ÎNŢELEGERII DE
oanele şi clădirile construite tei, ornamentate în stil go­
în secolele XV—XVI, îm­ tic, galeria şi turnul „Nu te COLABORARE
preună cu vechea cetate teme", ce constituiau ulti­
strategică, dăruită In 1409 mul loc de refugiu şi apă­ INTRE UNIUNILE
lui Voicu Corvln, şi-au re­ rare în caz de cucerire a
căpătat înfăţişarea şi stră­ castelului, faimoasa sală a SCRIITORILOR DIN
lucirea de odinioară. Itine- „cavalerilor", cu coloane ROMANIA Şl
rariul vizitei în castel, care masive de marmură roşie şi
în timpul restaurării se limi­ bolţi gotice, aripa Matei — R.D. GERMANA
prima construcţie din Tran­
ta la 3-4 săli, cuprinde a-
silvania clădită în stilul re­
cuin toate cele 50 de încă­ naşterii, capela din incinta Vineri la amiaza a fost
moi ni Hr. m - silim 5 apiiiii m 4 PIL 30 81111 - 1DRESI REMCŢIEIt Om. ilr. Or. Petro Croia Or. 35 Tel. 1275. 2317, 8317 J peri. Printre obiectivele de castelului, zidită în 1440. semnată înţelegerea de
colaborare pe anii 1969—
1970 intre Uniunea scrii*
torilor din Republica So­
Ritmuri pe grafice şi şantiere cialistă România şi Uniu­
nea scriitorilor din R. D.
Germană.
RISIPA DE FORŢĂ DIN \ printre altele, organizarea
prevede,
Documentul
de manifestâri
culturale
reciproce, schimburi de
POTENŢIALUL PRODUCTIV informaţii şi materiale do­
cumentare, vizite de scrii­
tori, sprijinirea traduceri­
lor din literatura ţârilor
SE CERE OPRITĂ respective.

ÎNCHEIEREA VIZITEI
Sporirea capacităţilor de punzătoare a producţiei. Un cu referire la folosirea utila­ IN TARA NOASTRA
producţie la minele din Valea calcul sumar ne arată că in jelor. Este adevărat că majo­ A DR. NICANOR
Jiului cu peste 670 000 tone condiţiile realizării producti­ ritatea utilajelor sînt închiria­
de cărbune anual antrenează vităţii planificate se putea te, dar faptul că nici unul COSTA MENDEZ
importante fonduri de inves­ obţine o producţie suplimen­ din ele nu a lucrat la capa­
tiţii. Hotărilor pentru obţine­ tară în valoare de aproxima­ citatea planificată nu poate fl
rea acestui spor este ritmul tiv 2 200 000 lei. Tovarăşul di­ trecut cu vederea de către După vizita oficială fă­
In care se înfăptuieşte progra­ rector al T.C.M.M. Petroşani, conducerea şantierului, deoa­ cută in ţara noastrâ la
mul de investiţii, punerea în ing. Ion Păsat, explică aceas- rece acestea sînt plătite în re­
funcţiune la termenul plani­ gie şi nu după producţia rea­ invitaţia guvernului Repu­
ficat şi la parametrii proiec­ lizată. Municipiul Hunedoara. Fotografia noastrâ înfăţişează unul din blocurile cu 180 de apartamente, dat în folosinţa side- blicii Socialiste România,
Desigur, despre deficienţele
taţi a tuturor obiectivelor. Ori­
ce amînare de termen, orice LA T.C.M.M. care s-au înregistrat în pri­ rurgiştllor. In fiecare an sute şi sute de muncitori se muta in apartamente noi, confortabile. ministrul relaţiilor externe
„rabat" acordat nerealizării mul trimestru la T.C.M.M. şi cultelor al Republicii
parametrilor înseamnă cărbu­ Petroşani ar fi mal multe de Argentina, dr. Nicanor
ne pierdut, înseamnă dereglaj PETROŞANI spus. Ne limităm doar la a­ Casa de cultură a sindica­ nica mineritului" (Petrila, Costa Mendez, împreună
pentru economia naţională. cestea în speranţa că măsuri­ Programul Universifăfii serale telor din Petroşani, edificiu Uricani), „Istoria artelor* cu soţia, au părăsit vineri
Sarcini deosebite în acest le ce se vor lua pentru în­ (Lupeni), „Momente din isto­ dimineaţa Capitala, in-
sens îi revin şantierului tă risipă de forţe în felul ur­ dreptarea lucrurilor pe un fă­ de marxism-leninism Deva nou, monumental, înălţat in ria patriei" (Vulcan), „Utilul
T.C.M.M. din Valea Jiului, ca­ mător : „In timpul iernii am gaş bun vor viza întregul ar­ urmă cu ciţiva ani in inima şi frumosul cotidian*, .Cum dreptîndu-se spre Roma.
re are planificat un volum de avut condiţii nefavorabile de senal de nereguli, astfel ca LUNI 7 APRILIE 1969 : Văii Jiului, a cunoscut, mul­ vorbim şi cum scriem“ (Pe­ |
lucrări în valoare de 73 965 000 lucru, am căutat să menţinem fructul acestor măsuri să fie —- secţia filozofie anul I — expunere in so!a Cabinetului jude- j tă vreme după inaugurarea troşani) etc. împreună cu ex­
lei. Materializarea acestor im­ totuşi oamenii avînd în .vede­ îndeplinirea tuturor Indicatori­ i ţean de partid. j sa, o surprinzătoare lipsă de LINII ELECTRICE
portante fonduri reclamă din re faptul că in trimestrele ur­ lor de plan, recuperarea res­ — secţia filozofie anul II şi secţia istorie anul III — expuneri j activitate. Se pare că fru­ punerile pe diferite teme,
partea constructorului folosi­ mătoare avem mare nevoie de tanţelor fizice şi punerea în S in sâlile Şcolii generale „Dr. Petru Groza1' Deva. ■ museţea arhitectonică a clă­ manifestările cu cartea din DE 110 kV SUB
rea întregului potenţial pro­ forţă de muncă şi o putem fo­ funcţiune a tuturor obiective­ — secţia filozofie anul III şi secţia istorie anul II — dezbateri j dirii i-a... copleşit pur şi sim­ cadrul bibliotecii, expoziţii, TENSIUNE
ductiv în vederea accelerării losi in mod corespunzător". lor la termenele stabilite. ! in sâlile Scolii generale „Dr. Petru Groza11 Deva. i plu pe organizatorii vieţii simpozioane etc,, casa de
ritmului de execuţie, punerii Menţinerea forţei de muncă j MARTI 0 APRILIE 1969 : | culturale, care s-au mulţumit cultură tinde să devină o pu­
în funcţiune a obiectivelor in desigur îşi are importanţa ei. A. MOLDOVAN ! — secţia istorie anul I — expunere in sala Comitetului muni- j să asigure întreţinerea şi cu­ ternică sursă dc informaţie
cel mai scurt timp posibil. Nu putem însă fi de acord ! cipal de partid Deva. j răţenia sălilor, destinate mai ştiinţifică şi culturală a pu­ Constructorii întreprin­
Vizînd aceste deziderate cu condiţiile în care ea a fost Programul incepe la orele 17. j mult şedinţelor sau turnee­ blicului. derii nr. 5 „Electromon-
majore, analiza făcută de cu­ utilizată. Şantierul a intrat în lor unor formaţii profesiona­ In activitatea artistică se taj" din Sibiu au pus sub
prind a constatat o serie de perioada de iarnă nepregătit le din ţară, decît localnicilor conturează un număr de tensiune linia electrică de
aspecte care confirmă existen­ corespunzător, cu toate că iubitori ai frumosului. nouă formaţii, aflate in sta­ 110 kV Slatina — Drâgă-
ţa unui dezechilibru între for­ s-au trasat sarcini concrete In lucrârlle agricole de primăvară O recentă vizită dumini­ dii diferite de pregătire, cu
ţele de care dispune şantierul acest sens atît din partea Co­ cală ne-a oferit insă revela­ frumoase perspective de a­ şani, precum şi staţia de
şt rezultatele înregistrate in mitetului judeţean de partid, ţia unei complete înnoiri — firmare. Corul casei de cul­ transformare de 110/20 kV
primele trei luni ale anului. cît şi a ministerelor tutelare. casa de cultură era plină de tură elaborează un reperto­ din Drâgâşanr. S-au creat
Este adevărat că planul de Fronturile de lucru necesare lume, cu preocupări artişti- riu valoros şi, cu o participa-
producţie pe primul trimestru perioadei de iarnă au fost Cu jumătăji de măsură astfel condiţii pentru ali­
s-a realizat cu o depăşire va­ slab pregătite, aşa că poten­ mentarea cu energie elec­
lorică de aproape un milion ţialul uman nu a putut fi ra­ trică a fabricii de fafpâ
de lei, dar acest lucru este de­ ţional folosit. Nu au cunoscut şi încălţăminte din cau­
parte de a constitui un succes. o soartă mai bună nici măsu­ şi realizările sînf înjumătfăfile Manifestări cui-
De ce ? Pentru că întreaga rile menite să înlăture capri­ ciuc, aflată în construc­
depăşire, ca de altfel şi o par* ciile vremii. Este şi firesc câ ţie in acest oraş.
le însemnată din prevederi, se fără aceste pregătiri, fără o Dacă avem fn vedere că tn de preocupare a consiliilor de grăşămintelor, dar din peste O linie electrică de a ­
datoreşte în exclusivitate de­ organizare corespunzătoare, această primăvară timpul a conducere şi a secţiilor T.M.A. 300 doar 3 au venit la lucru. ceeaşi tensiune a fost da­
păşirii numărului mediu scrip­ cele 35 340 ore/om întrerupere fost deosebit de favorabil exe­ pentru organizarea judicioasă Mai este oare cazul să a­ turale diferenţi­ tă in funcţiune şi în jude­
tic planificat. In condiţiile în procesul de producţie, folo­ cutării lucrărilor agricole în a muncii, în scopul folosirii mintim câ Statutul coopera­
. realizării productivităţii mun­ sirea forţei la lucrări fără cîmp, apare cu toiul nejusti­ cu randament maxim a forţe­ tivei agricole prevede nu nu­ ţul Dolj. Ea face legătu­
cii, numai în proporţie de 85,2 continuitate şi cu schimbări ficată orice încercare de a mo­ lor şi mijloacelor mecanizate. mai dreptul, ci şi obligativi­ ra intre oraşul Bâileşti şi
la sută, apare firesc faptul că dese de la un loc de muncă la tiva râmînerea in urmă a u­ Aspectele Intîlnile ieri la C.A.P. tatea participării la muncă localitatea Basarabi, un­
forţa de muncă de pe şantier altul. îşi au „justificări". nor acţiuni pe seama condi­ Şoimuş sint semnificative in pentru toţi cooperatorii ? Con­ ate, cu largă arie de s-a construit şi o sta­
nu a fost folosită în mod ju­ Printre măsurile de primă ţiilor climaterice. Singura cau­ această privinţă. Prezenţa, la siliul de conducere nu a ac­
dicios, iar depăşirea număru- urgenţă care să vină în spri­ ză a întirzierilor ce se con­ ora 9, a 7 tractoare la sediul ţionat insă cu fermitate pen­ ţie de transformare, ce va
ui mediu scriptic nu s-a re- jinul accelerării ritmului de stată in unele cooperative a­ secţiei I.M.A. pentru orice tru a îndeplini hotârîrile adu­ deservi sistemul de iriga­
ectat şi în depăşirea cores- execuţie se înscriu şi acelea gricole o constituie doar lipsa neavizat putea crea impresia nării generale, pentru a-i obli­ ţii, care în curînd va fi
că lucrările agricole sint ter­ ga pe cooperatori să participe dat în funcţiune.
minate. Aceeaşi imagine o dă­ la muncă cînd are nevoie u- de cuprindere
dea şi participarea cooperato­ nitalea, nu cînd vrea fiecare.
Releu tranzistorizat rilor la muncă, pe una din De altfel, nici organizaţia de EXAMENUL
tarlale aflindu-se doar 3 coo­
cu
partid nu a intervenit
pentru protecţia peratori la împrăştiatul îngră­ hotârire in vederea impulsio­ ce diferite. începuse deci să re mai amplă a tenorilor OFICIALILOR DE
Se­
şămintelor organice. Numai la
nării ritmului lucrărilor.
răsadniţe era ceva „animaţie", cretarul organizaţiei de partid, atragă oamenii, să devină (sindicalul salariaţilor din î n - BOX
reţelelor electrice unde citeva cooperatoare exe­ Crişan Zafei, ne spunea că ceea ce de la început trebuia văţămînt are un cuvînt de
spus in această
privinţă),
cutau lucrări de întreţinere. „nu s-a făcut un plan de ac­ să fie — un focar de cultu­
Specialiştii Staţiei de In rest, nici o mişcare. ţiune pentru campanie, dar ră. In acea dimineaţă la bi­ poate oferi publicului reve­ După cum se ştie, cu
cercetări pentru securi­ in luna aceasta se va analiza bliotecă se desfăşură un con­ laţia unor spectacole corale
tatea minieră din Petro­ Discuţia purtată cu ing. E­ mersul lucrărilor". Cam tar­ curs literar, pe scenă forma­ de calitate. Intr-un stadiu trei zile înaintea începerii
şani au realizat un releu mil Sav, Teofil Munteanu, divă analiză ! ţiile folclorice se aflau la re­ similar se află şi orchestra campionatelor europene
tranzistorizat „R-S-N.^", preşedintele C.A.P., Nicolae petiţii, in sălile cercurilor semisimfonică, pentru care de box de la Bucureşti,
antlgrlzutos, de protecţie Dumitru, brigadier de cîmp şi Sint suficiente exemplele a- artistice şi tehnice se desfă­ mai este nevoie de tineri va avea loc examenul o- ,
a reţelelor electrice mi­ David Codreanu, şeful secţiei râtate pentru a evidenţia câ şurau activităţi specifice, un instrumentişti. Cele două
niere. Aparatul asigură I.M.A., ne-a infirmat orice la C.A.P. Şoimuş se impun marc număr de cetăţeni vi­ formaţii de muzică uşoară, ficiaîilor din diferite ţâri j
semnalizarea şl deconec­ previziune optimistă în legă­ măsuri urgente în vederea re­ zionau emisiunile televiziu­ „Atlas* şi „Color", diferen­ care vor să devină arbi- ;
tarea automată a reţelei tură cu stadiul şi desfăşura­ cuperării restanţelor, câ fără nii. ţiale ca gen şi stil de inter­ tri internaţionali, recunos- j
electrice trifazate de joa­ rea lucrărilor agricole de se­ mobilizarea tuturor cooperato­ — Ne-am străduit — ne-a pretare, oferă publicului re­ cuji de către A.f.B.A. Din ;
să tensiune cu neutrul i­ zon. Citeva aspecte sînt con­ rilor Ia muncă şi utilizarea cu declarat prof. Vasile Chir- prezentaţii de calitate. Este
zolat, in cazul căderii re­ cludente. Insămlnţatul sfeclei intreaga capacitate a tractoa­ culescu — să facem din casa suficient să amintim că for­ partea României vor fi :
zistenţei de Izolaţie sub furajere nu s-a început încă, relor, cu fiecare zi de întîrzic- de cultură un mijloc de a­ maţia „Color* — bunăoară prezenţi (a acest examen )
limitele admise. El co- iar al mazârii şi lucernei nu re Se înregistrează pierderi firmare a virtuţilor artisti­ — l-a acompaniat pe Dan dr. C. Paraschivescu (Con- \
j mandă declanşarea între­ s-a terminat, mai trebuie îm­ substanţiale de recoltă. Este ce ale oamenilor, cit şi un Sjxitaru şi, recent, a insoţit-o stanţa), Aii Rişad (Con- I
: rupălorului principal în prăştiate îngrăşămintele orga­ greu de înţeles insă de ce o centru de deservire cultura­ pe Anca Agemolu intr-un stanţa), P. Mihelfi (Ora- j
I cazul apariţiei unul de- nice pe circa 9 hectare, sînt asemenea situaţie este privită lă a publicului, de elevarc lung turneu prin judeţ. Cu
i fect de izolaţie pe una de arat peste 20 de hectare, cu atîta seninătate de către spirituală a acestuia. formaţia „Atlas* se intoiţio- dea), M. Voiculescu (Cra- j
i din faze iar construcţia solarului e ter­ organizaţia de partid şi de ncază realizarea unei micro- iova) şi V. Şchiopa (Bucu- \
Utilizarea aparatului a- minată doar... in situaţia o­ consiliul de conducere, a că­ Universitatea muncitoreas­ estrade, formaţie instruită reşti). Dintre aceştia, con- i
mlntit in reţelele electri­ perativă. din 27 martie a.c. ror activitate nu se poate a- că, cu cele 13 cursuri ale de George Negraru. form regulamentului, vor i
ce miniere prezintă a­ Cum se explică atunci „liniş­ precla doar decît prin prisma re­ sale, dintre care o mare par­
vantajul că intălnră peri­ tea" de pe tarlale ? coltelor ce se vor obţine, a efi­ te se desfăşoară şi la clubu­ fi confirmaţi oficiali j
colul de electrocutare în — Nu ştim ce să ne mai cienţei economice a întregii rile din oraşele municipiu­ T. ISTRATE A.f.B.A. numai doi, adică \
cazul atingerii unul con- facem — spunea brigadierul lui, întruneşte peste 900 acei care vor reuşi să ob- f
duclor aliat sub tensiune ş Florile care vor fi plantate in parcuri şi rondourile locali­ Nicolae Dumitru. Am umblat activităţi desfăşurate în coo­ de cursanţi interesaţi ţină cele mai bune note. I
cu izolaţie defectă. tăţilor din judeţul nostru, sin! îngrijite cu pasiune şi atenţie. din casă în casă să chem coo­ perativă. de „Noutăţi in tch-
peratorii la imprăştierea în­ N. TIRCOB

Spunea, odată, cineva că
adincurile de la izvoarele lui Blaga. Un şef de brigadă
în
tînăr, dar cu vechime
Jiului vorbesc, că, de-ţi vei oameni ce siapinesc immaini amor meserie, priceput. Un miner
aşeza urechea pc pajiştea care-şi înţelege menirea, aşa
colinelor, vei putea asculta cum sînt comuniştii. II gă­
glasul pămintului, venit din seşti întotdeauna in schim­
străfunduri. Remarca e ima­
ginară. Şi, lotuşi, adincurile gători. Unul mai destoinic inlîlniţi un asemenea număr. sint oameni destoinici, care succesului tot cu ei le îm­ burile unde sint greutăţi. In
decembrie lucra pe alt strat.
Văii Jiului, glăsuiesc. E un ca celălat. La mina Lupeni, Acum, facem calculele pen­ cunosc meserie. Ei sint acei părtăşeşte. Tocmai pentru că este un
limbaj aparte. Nu poate fi unde am dorit să cunoaştem tru trimestrul l. Cred că nu­ care-i antrenează şi pe ceilalţi, om de mare nădejde i s-a
ascultat cu urechea lipită de pe ciţiva dintre ei, am a­ mărul evidenţiaţilor în în­ pe cei mulţi. Aşa ţinem mino Subteranul işi are surpri­ încredinţat acest loc de m un­
pajiştea colinelor, dar îl in­ juns in dimineaţa cînd se dă­ trecere, pe această perioadă, pe loc de frunte, că şi-n a­ zele lui. Trebuie să ştii să că. Atributele ce-l caracteri­
tuieşti in fiecare colivie ce dea bătălia pentru ultimele se va ridica la 1600—/ 700. cest an avem rezultate bune. le primeşti, dar şi să le în­
urcă din adine, in fiecare tone de cărbune din contul Cu care din fruntaşi aţi dori Din ianuarie plnă acum am frunţi. Stratul 15 ne-a cam zează le-aş adăuga şi la nu­
mele lui Constantin Sirop, ce
vagonet încărcat cu bulgări primului trimestru. Pe la să staţi de vorba ? Pe Nico- realizat o producţie peste dat de furcă. E străbătut de conduce brigada din frontalul
cu sclipiri diamantine, in fie­ prinz, vestea alerga din sub­ lac Ungureanu, de la des­ plan de 14 000 de tone, ran­ o falie de steril „bunicică*. de pc stratul 18 — un aba­
care nouă cifră inscrisă pe teran la ziuă şi de la ziuă chideri, il găsiţi la sectorul damentul a crescut cu 23 kg Pasul faliei 6 metri, ampli­ taj cu susţinere metalică,
grafice, in fiecare tren ce-şi spre subteran. „Am scurtat XI. Tot acolo şi pe Francisc pe post, interesul pentru ca­ tudinea pînă la 12 metri. Oa­
are zilnic „cale liberă* spre trimestrul cti patru zile. De Ambruş şi Petru Madaraş. litate e tot mai mare. V-aş menii au înţeles greutăţile unde tăierea cărbunelui se
face — ca şi pe stratul 15 —
termocentralele, cocseriile, u­ acum, numa-nainte !" loan Taloş lucrează in căr­ împărtăşi un fapt, care ne-a prin care trecem şi au răs­ cu liaveze şi ciocane de aba­
zinele şi fabricile ţării... — Ne înlesniţi o intUni­ bune, la sectorul I, Dumitru bucurat mult : in februarie, puns. Comuniştii au fost cci taj. Sirop cunoaşte meserie.
care au „tras", care au dus
Limbajul acesta al adîncu- re cu ciţiva dintre minerii Tamirş şi losif Olleanu la mina noastră n-a fost pena­ greul. Organizaţia de partid El ştie ce trebuie să-i dea
rilor s-a născut din trepida­ exploatării ? Am dori să-i II, loan Gîrea la III, loan lizată pentru calitate cu nici şi organizaţia sindicală ne-att abatajului, dar şi cit să-i cea­
ţia perforatoarelor şi a trans­ cunoaştem pe cci cărora li Onuţ la IV, Petre Constantin o tonă de cărbune... ajutat mult. Am luat şi o ră. Arc scoase in această lu­
portoarelor cu racleţi, a cio­ s-a conferit, de curînd, in­ in cel mai marc frontal dc „Puteţi scrie despre ori­ seamă de măsuri tehnice, nă şase fişii in plus. S-a mă-
canelor de abataj şi a com­ signa de fruntaş in întrece­ la V, Vasile Caila e tot la care, că-s toţi oameni des­ V-aş da numai două exem­ turizat pe frontul bătăliei din
binelor, a havezelor şî a lo­ rea socialistă. V — brigada lui şi-a făcut toinici...*. ple : am împărţit abatajul în adincuri şi in această bătălie
comotivelor Diesel... Trebuie — Cred că e imposibil să-i şi angajamentul anual — Despre care din cei 1 437 7 două părţi — o parte o ex­ ii cresc şi'ortacii...
să fii curajos ca să cobori cunoaşteţi pe toţi Sint 1 437. pe Vasile Rusu, Ghcorghe Tînărul inginer Paul Ro- ploatăm deasupra faliei, cea­ La 5 noiembrie, Emilian
la sute de metri sub pămînt, Vă miră ? — ne întreabă to­ Pop ii găsiţi in abataje ca­ manescu — şeful sectorului laltă sub. Producţia se trece Mciuş, inginer şef adjunct,
să înveţi acest limbaj. Şi varăşul Ştefan Cristca, se­ meră la VI, pe Mi hai Blaga VIII — ne vorbeşte despre dintr-un abataj in altul. Am
minerii Văii Jiului l-au învă­ cretarul comitetului sindical Şi Constantin Sirop la VIII colectivul pc care-l conduce montat 14 transportoare LUCIA LICIU Insigna de fruntaş in întrecere, obţinută de tînărul zidar
ţat.. II stăpîncsc. Se şi în­ de la E.M. Lupeni. La o mi­ — ei sint cu „3 fişii in 2 zi­ ca despre familia sa. Aici işi T.R.-3. Nu există in istoria Constantin Munteanu, de la şantierul de construcţii nr. 2 Petro­
trec in a-l slăpini mai bine, nă căreia i s-a decernat dra­ le* — Petru Sălcean şi Şte­ petrece o mare parte a tim­ mineritului un loc dc muncă şani, este dovada muncii depuse pe linia executării unor lu­
Şi, din această întrecere ies, pelul de „întreprindere frun­ fan Vinczc la IX... Puteţi pului, greutăţile cu oamenii I prevăzut cu atitea transpor­ (Continuare In pag. o 2-o) crări de bună calitate.
lună de lună, mii de invin-. taşă pe ramură* e firesc să scrie despre oricare, că toţi de aici le invinge, bucuriile | toare. Aici lucrează oamenii Foto: C. DUMITRU
M iSS