Page 18 - Drumul_socialismului_1969_04

hNyjvnrnrrTTm
i

IN SECTORUL ZOOTEHNIC Grija şi preocupare

ACŢIUNI CONCRETE, faţă de

SUSŢINUTE susţinute, cooperatorii de la
mare a unei munci tenace şl
Pricaz au msii livrat statului
pînâ de curînd 100 capete condiţiile de viaţă
miel şl şl-au asigurat un lot
Urmările secetei din prima care fac din modesta lor pro­ de 70 capete tineret taurin la
parte a anului trecut şi-au fesie o pasiune, dâruindu-se îngrăşat, din care 40 capete
lăsat amprenta şi Sn sectorul cu entuziasm munciL In a­ urmează a fi livrate în cu- ale muncitorilor
de creştere a animalelor de ceastă direcţie, organizaţia de rînd.
la cooperativa agricolă de partid a acţionat hotârît, reu­ Sprijinindu-se reciproc, Im-
producţie din Pricaz. Se pu­ şind ca, împreună cu consi­ părtăşindu-şi în permanenţă
neau probleme grele în faţa liul de conducere, să atragă din experienţa acumulată şi
consiliului de conducere, a co­ în acest important sector de aplicînd cu încredere noul, forestieri
lectivului care lucrează in activitate oameni pricepuţi, cooperatorii din sectorul zoo­
zootehnie. Specialiştii unităţii cunoscători în creşterea ani­ tehnic, în frunte cu comuniş­ Departe de orice localitate menii de aici nu ar avea ne­
au făcut calcule, propuneri, malelor. Adăugind la toate a­ tii, au răspuns şi răspund
acestea au fost dezbătute cu cestea faptul câ din totalul de prin realizări sarcinilor încre­ rurală sau urbană, fără nici voie de nici un medicament.
toţi factorii de răspundere. 34 îngrijitori cîţi lucrează în dinţate. Discutind despre a­ o posibilitate de a ajunge în Ceva mai jos de cabanele
Cei consultaţi au venit cu di­ zootehnie, un număr de 22 ceste realizări, atît inginera fiecare zi acasă, trăiesc şi muncitorilor forestieri se gă­
ferite propuneri. Preocuparea sînt membri de partid, iese şi Băcilă, cit şi brigadierul zoo­ muncesc în mijlocul pădurii seşte un punct medical cu 4-5
celor mulţi, unirea tuturor e­ mai mult în evidenţă atenţia tehnic Ion Drăgan, care este forestierii. Pentru ei pădurea camere, dar ce folos câ e în­
forturilor pentru soluţionarea cu care organizaţia de bază, şi secretarul organizaţiei de este locul de muncă, iar ca­ chis. Nici un cadru medical
— ne spunea şeful de par­
necesarului de hrană a celor partid pe cooperativă s-au ho- bana spre care îşi îndreaptă chet Gheorghe Crisnaru — nu
427 capete bovine, cit deţine tărît cu greu să facă eviden­ paşii în fiecare seară le ţine a stat mai mult de 2-3 săp-
cooperativa, s-au dovedit în ţieri din rîndurile lucrătorilor loc de casă Şi oamenii aceş­ tâmîni.
cele din urmă fructuoase. Şi. Din experienţa din zootehnie. Nu pentru că La I.M.C- Bucea se pregăteşte o noua „şarjă" de produse ceramice pentru a fi livrate tia au nevoie ca noi toţi du­ Intr-un alt parchet, unde
aşa după cum ne spuneau in­ n-ar avea pe cine Dar păre­ beneficiarilor. pă o zi de efort, de hrană co­
ginera Ana Băcilă şi briga­ organizaţiei de rea lor era unanimă în apre­ respunzătoare, de odihnă re­ am poposit cu ocazia raidului
dierul zootehnic Ion Drăgan, cierea că întregul colectiv din confortantă şi de relaxare. Zi­ nostru — la Grădişte, aparţi­
s-a. apelat la soluţii ce stau zootehnie se achită cu con­ lele trecute am poposit în eî- nător de I F. Orăştie — prima
la îndemina oricăror buni partid de la ştiinciozitate de sarcinile în­ Stimulent puternic în teva parchete forestiere din vizită am Câcut-o la magazi­
gospodari. In primul rind, au credinţate, fiind în permanen­ judeţ pentru a vedea pe viu, nul forestier. Se găseau în a ­
fost strînse şi depozitate cu C.A.P. Pricaz ţă prezenţi la datorie modul în care trăiesc şi lu­ cest magazin produse alimen­
grijă toate furajele existente. Bilanţul primului trimestru crează entuziaştii forestieri tare şi industriale din belşug.
Deficitiîl de fînuri rezultat în sectorul zootehnic de la care prin munca lor plină de Nu lipsea nimic din ceea ce
după întocmirea balanţei fu­ cooperativa agricolă de pro­ I activitatea colectivului dăruire exploatează aurul ver­ solicitau oamenii. Şi la maga­
rajere a fost substituit cu gro­ consiliul de conducere tratea­ ducţie din Pricaz s-a înche­ de, lemnul, atît de necesar e­ zinul mixt, care se află în
siere tocate în amestec cu ză sectorul creşterii anima­ iat cu bune rezultate. Ele ar conomiei noastre naţionale. imediata apropiere sînt multe
melasă şi borhot umed. S-au lelor. putea face pe unii să se de­ La aproape 50 de kilometri articole pentru vînzare. Nu
asigurat apoi raţii corespun­ Ca rezultat al grijii mani­ clare de-acum mulţumiţi. Du­ Colectivul de muncă al în­ pentru salariaţii din întreprin garniturile de mobilă, bunu­ de municipiul Hunedoara se se găsesc însă lame, perii de
zătoare de fur.aje concentrate, festate. bilanţul primului tri­ pă părerea secretarului de treprinderii de industrie lo­ derile de industrie locală, un rile de consum, materialele de găseşte parchetul Ruginosu ce frecat, de zugrăvit şi vase e­
care se administrează în hra­ mestru in sectorul zootehnic partid însă, greul de-abia în­ cală Brad a luat cunoştinţă cu imbold în activitatea lor de zi construcţii. In viitor ne pro aparţine IF. Deva. In acest mailate, articole pentru care
na animalelor după raţii în­ la cooperativa agricolă din cepe. Rezultatele de pînă a­ deosebită satisfacţie de Hotă- cu zi pentru satisfacerea în- punem să mărim şi mai mult loc, muncitori veniţi din toate oamenii trebuie să bată drum
tocmite judicios. Pricaz este edificator : faţă de cum, spunea dînsul, obligă la rîrea Consiliului de Miniştri tr-o proporţie tot mai mare a gama sortimentelor, indrepLîn- colţurile ţârii, şi-au înjghebat destul de lung pînâ la Orăş-
căutind
lie, pentru procurarea lor.
o locuinţă comună,
Singură însă baza furajeră 90 000 lei venituri planificate, şi mai mult împreună cu privind generalizarea experi­ nevoilor populaţiei cu diferite du-ne atenţia îndeosebi spre fiecare prin posibilităţile pe Dormitoarele muncitorilor
produse de cea mai bună ca­
mentării noului sistem de sa­
acele produse care sînt mult
nu poate asigura rezultate bu­ s-au obţinut peste 200 000 lei. consiliul de c®nducere şi cu larizare şi majorarea salarii­ litate şi într-o gamă tot mai solicitate de către populaţie care le are, să-i dea un as­ sînt bine întreţinute (ne refe­
ne Fără a i se nega impor­ In spatele acestei cifre stau sprijinul specialistului, trebuie lor în întreprinderile de in­ variată Trebuie să arătăm că pri­ pect cît mai familial. O parte rim la cazarmament şi la cu­
tanţa majoră, baza furajeră cei aproape 2 000 litri lapte li­ şi putem să facem mai mult. dustrie locală ale consiliilor dintre ei, au venit cu soţiile, răţenie), cu excepţia citorva
trebuie însoţită de o bună în­ vraţi peste sarcina contrac­ pentru ca sectorul creşterii a- populare, Sncepînd de la 1 mai cei mai mulţi însă sînt sin­ cabane, care au un grad de
grijire şi adâpostire a anima­ tuală, ajungîndu-se în acelaşi nîmalelor să devină tot mai a.c. Făcînd parte din ansam­ guri. Munca pe care o exerci­ uzură mare şi pe ici pe colo
lelor, de asigurarea unei asis­ timp ca 72 la suta din pro­ puternic, cu o pondere tot blul obiectivelor stabilite de Generalizarea experimentării noului sistem tă în pădure, cît şi faptul câ sc văd crăpături în ziduri sau
tenţe sâni tar-veterinare cores­ ducţia de lapte pe cap de va­ mai pronunţată în totalul ve­ Congresul al IX-lea şi Confe­ sînt bărbaţi şi nu posedă acel au tavanul boltit.
punzătoare şi, bineînţeles, de că furajată să fie lapte mar­ niturilor. Şi. dispunem de rinţa Naţională a partidului de salarizare şi majorarea salariilor simţ gospodăresc pe care îl Asistenţa medicală a mun­
o valorificare superioară şi citi fă De asemenea, faţă de 25 multe posibilităţi în această privind ridicarea necontenită au în mod deosebit femeile, citorilor şi Localnicilor este
mai completă a producţiilor capete tineret taurin planifi­ direcţie. In primul rind, a­ a nivelului de trai, a bună­ în întreprinderile de industrie locală i-au determinat să lase în gri­ asigurată dc un medic şi o
Or, pentru realizarea tuturor cate a fi livrate, au fost rea­ vem oameni minunaţi, dornici
acestor obiective sînt nece­ lizate 45 capete din care un să obţină de la o zi la alia stării oamenilor muncii, noile ja cabanistei sarcina de „Albă felceră, dar şi aici se semna­
lează carenţe. Lipsesc
sari în primul rind oameni număr dc 42 capete la export. rezultate tot mai frumoase. măsuri constituie un puternic ca Zăpada", iar ei să sc articole strict necesare unele
ca :
Salariaţii
întreprinderii
competenţi, oameni pasionaţi. Pe lingă aceste succese, ur­ MIHAI RUGINESCU stimulent material şi moral noastre vor beneficia de o mul trimestru al anului l-am „lupte" cu lemnul Pe caba- vată. feşe şi pansament. To­
nista de aici — aşa i se spu­
bune.
încheiat cu
rezultate
creştere reală a salariilor de Principalii indicatori au fost ne femeii de serviciu — o varăşa felceră Rafila
8,9 la sută, ceea ce reprezin­ îndepliniţi, după cum urmea­ cheamă Salomia Raehieru. Am ne spunea că nu are
poposit în cîteva dormitoare,
Industria nbastră metalurgi­ tăţi de producţie de la Hune­ tă un plus în fondul de sala­ ză : producţia globală 101,18 aşa-zise pentru burlaci şi spre singură fesă şi aceea
mulată (? !).
la
producţia
rii de 544 000 lei, numai pen­
sută,
marfă
niţa celor 5 milioane tone de Metalurgia — pe un doara, şi respectarea întocmai tru cele 8 luni ale acestui an. 100.7fi la sută. producţia mar­ regretul nostru am găsit unele — Nu am primit c
că va depăşi în acest an gra­
oţel produse anual, România a termenelor de punere în Avantajele personale ale sa­ fă vîndulă şi încasată 100,24 „defecţiuni", care ne-au făcut timp asemenea mater:
funcţiune, în anii următori.
pe bună dreptate să întrebăm
am făcut comenzi la
intrînd astfel în rindul ţâri­ Paralel cu măsurile pentru lariaţilor, create prin aplica­ la sută şi productivitatea unde este curăţenia pe care din Orăştie aproape
dezvoltat. Inoâ din anul tre­ drum ascendent creşterea producţiei, preocu­ rea noului sistem de salariza­ muncii 101,98 la sută. muncitorii ar dori s-o găseas­ nai. Medicamentele I
lor cu un potenţial siderurgic
Pe baza acestor realizări şi
re, cîştigurile suplimentare pe
cut, producţia de oţe) pe cap pările siderui'giştilor sînt în­ care le vor realiza vor consti­ puternic stimulat de avanta­ că seara cînd se întorc din din trusele portabile
dreptate în continuare
spre
de locuitor — important baro­ să se realizeze aici întregul în producţie, se numără fur­ îmbunătăţirea calităţii produ­ tui premise sigure pentru va­ jele noului sistem de salari­ parchet ? bane. Aceasta este (
metru al economiei unei ţări ciclu de fabricaţie a fontei, o­ nalul nr. 2 de 1 700 mc de la selor. Se prevede astfel creş­ lorificarea superioară a resur­ zare şi sporirea salariilor, co­ — Nu mi s-a dat var, perii intolerabilă.
In cabanele de la
— a depăşit pe cea atinsă în- ţelurilor şi laminatelor. Tot Galaţi, eonvertizorul ni 3 al terea într-un ritm mai accele­ selor locale, fructificarea mai lectivul nostru de muncitori, de frecat, mături şi alte ma­ Gura Apei ale [.F. I
tr-o serie de ţâri care pînă nu anul trecut au intrat în pro­ oţelâriei gâlâţene, cave, îm­ rat a producţiei de oţeluri a­ judicioasă a posibilităţilor pe tehnicieni ingineri, va depu­ teriale necesare — a fost răs­
de mult se situau înaintea ducţie laminorul bluming de preună cu primele două con­ liate, al căror volum va spori care le avem pentru creşterea ne toate strădaniile şi capaci­ punsul femeii. zi Late de noi, există
noastră 1 300 mm de la Hunedoara, vertizoare aflate în producţie în acest an cu 43 la sută fa­ productivităţii muncii, redu­ tatea sa. va da glas recu­ Intr-un dormitor am găsit cure ordine, deşi n-
rlncă la cabana Şipot
laminorul de ţevi de 6 ţoii de vor forma un bloc complet cu cerea preţului de cost, reali­ noştinţei depline faţă de parti­ pernele fără feţe, iar cearşa­
Sporurile de producţie pre­ ţă de anul trecut, precum ş! furile aveau urine negre Pă­ nifesla mai multă at<
văzute pentru anul în curs ; la Uzina .Republica" din Ca­ o capacitate de 2,5 milioane diversificarea continuă şi îm­ zarea de noi produse de care dul şi statul nostru, luptînd turile sînt numai pe jumătate dc curăţenia în d<
de 408 000 tone la fontă. pitală, Fabrica de electrozi de tone oţel pe an. La Hunedoa­ bunătăţirea calităţii produse­ are trebuinţă populaţia, înde­ pentru îndeplinirea exemplară pături. Orieit ni fi de siluet, Paturile erau nefâcul
757 000 tone la oţel şi 400 000 sudură de la Buzău, tragă to­ ra vor începe de asemenea, să lor. plinirea sarcinilor pe care le a sarcinilor de plan, a anga­ cu unele din acestea nu te noiul era strins înl:
tone la laminate finite pline, na de bare de la Uzina .Oţe­ producă, două cuptoare elec­ .. Sînt sarcini mari. dar pe avem. jamentelor luate în cadrul în­ poţi acoperi dccît în rate. Magazinul foresl >
reflectă de fapt concretizarea lul Roşu" şi altele. trice de 50 tone care vor pune deplin realizabile. Succesele Valorificarea tuturor posibi­ trecerii socialiste, desfăşurată — Nu avem decît un schimb punciul de lucru G
volumului marc de investiţii Deşi volumul de investiţii bazele unei noi oţelării pro­ obţinute în primul trimestru lităţilor şi a resurselor locale în întimpinaren celei de a 25-a dc cearşafuri şi pături — nc pentru vinzare tot
efectuat in anul precedent — ce urmează să fie realizat în filate pe fabricarea oţelurilor al anului în acest sector, ca este una dintre problemele aniversări a eliberării patriei. spunea tovarăşa Raehieru. este necesar Dc ase
considerat de specialiştii din 1909 în această ramură este ‘aliate Prevederile planului de şi elanul cu care colectivele majore care ne preocupă. In De cc o asemenea stare de In magazinul Gura
această ramură ca fiind anul cu 7 la sută mai marc decît investiţii pe anul în curs, în uzinelor şi combinatelor me­ 1 prezent producem peste 35 de NICOI.AE ZAHUT lucruri ? gâscşie marfă sufici i
marilor intrări în funcţiune. anul trecut, cea mai mare această importantă ramură a talurgice răspund chemării la j sortimente, printre care un directorul întreprinderii Răspunsul la această între­ iru muncitorii fon-
Intr-adevăr, în această perioa­ parte a sporurilor de produc­ economiei noastre naţionale, întrecere lansate pe tară sînt bun renume şi-au cîştigat de industrie locală Brad bare îl aşteptăm de la condu­ xistă şi o brutărie »
dă la Galaţi au început să ţie prevăzute pentru anul în creează totodată premisele ne­ o garanţie câ prevederile a­ cerea I F, Deva. se face cum nu, îr
producă primul furnal de 1700 curs se bazează însă pe sec­ cesare pentru a se asigura un cestui penultim an al cinci­ In parchetul Ruginosu fabricată aici, se înl
mc. fabrica de aglomerare, o- ţii şi capacităţi aflate în ex­ ritm susţinut la o serie de lu­ nalului, an hotârîtor pentru funcţionează un magazin mixt pâ o zi. de abia o
ţelâria cu convertizoare cu o­ ploatare şi mai puţin pe ra­ crări în continuare, cum sînt: întreaga noastră economie na­ al O.C.L. Alimentara Hune­ tăia — ne spunea
xigen şi laminorul Slebing de pacităţi noi ce urmează n in­ laminorul de benzi la cald şi ţională, vor fi îndeplinite cu doara. In general, magazinul brigadă loan Mâţâo
L150 mm — neuşindu-se ast­ tra în funcţiune. Printre obi­ cel de benzi la rece de la Ga­ succes. este bine aprovizionat cu pro­ L,a Gura Apei,
fel ca, pornind de la minereu, ectivele ce voi intra în 1909 laţi, extinderea unor capaci­ MIRCEA S. IONESCU duse industriale şi alimentare. lalea cabanei turist:
In ziua in care am fost în vi­ o clădire nouă, co
zită, lipseau însă mezelurile posti cabinetul rr
urină cu un an per
şi costiţa afumalâ,
produse
Manifestări Oameni ce stăpânesc mult solicitate ele muncitori. muncitorilor foresti
Nu se găseau, de asemenea,
acum, nu şi-a dese
Ne optim aici <
limbajul adâncurilor sticle de lampă, lanterne şi nostru. Din constat
nici cartofi, deşi în depozitele
culturale „peste", fiindcă abatajul nu O C.L. şi ale Oficiului de le­ atît comitetele dc
te cu acest prilej
gume şi fructe din munici­
piul Hunedoara aceste produ­
era planificat să intre in se se găsesc din abundenţă. şi comitetele sindic;
ţină atenţie probi»
rea in cunoştinţele teoretice funcţiune deeit eu o lună mai Se pare insă câ tovarăşii de viaţă ale forestier:
cu învăţarea unor inşi rutncn- l-a chemat pe minerul Ion tirziu. la O.C.L. Alimentara au uitat glijeazâ în mod n< ^
le, la cercul de balet pentru Girea şi i a spus : „Nn tre­ Ion Girea vorbeşte simplu, câ muncitorii forestieri din ceasta explică şi faptul pen­
O bună activitate o desfă­ copii, aflat in pragul primu­ buie un suitor de atac pen­ direct. Cind l-am întrebat parchetul Ruginosu au nevoie tru care există o mare fluc­
şoară taraful şi soliştii, care lui spectacol, la cercul de tru deschiderea unui abataj dacă s-a gîndit vreodată şi de alte produse nu numai tuaţie a forţei de inuneă. In
de arnici şi stambă, cu care
au prezentat aproape 20 de foto, prezent in multe ex­ frontal care cere urgenţă. A ­ să-şi schimbe meseria ne-o de altfel se lăuda gestionarul parchetele întreprinderilor fo­
spectacole. Împreună cu <]ru- poziţii din (ară şi dc peste vem nevoie de o grupă bu­ răspuns: „Lucru ăsta nu-l magazinului restiere din judeţul nostru,
pul vocal, se pregăteşte mon­ hotare, la cineclub, care a nă. Ce zici ?" Răspunsul a mai pot face. Eu de cind In anul 19(ifi, un grup elec­ asemenea preocupări „scapă"
tajul folcloric „Nuntă mo- realizat deja cinci filme şi fost simplu : „Dacă ni sc ni-am angajat, n-am schim­ trogen asigura lumina electri­ cim atenţia conducătorilor, lu­
mirlănească", sub conduce­ pregăteşte o nouă premieră : creează toate condiţiile, bri­ bat nici sector, nici grupă. că în cabane. De aproape li cru ce se râsfrînge negativ a ­
rea profesorului Troian Tă- „Rrâncuşi in Valea Jiului“ gada noastră îl dă gata la Is 12 ani dc-atunci..’. luni grupul electrogen s-a de­ supra îndeplinirii sarcinilor de
m ă j u n . Intr-un stadiu avan­ ete sfirşilul lunii". „Lucru ăsta nu-l mai pot fectat. De ce nu s-a reparat, producţie
sat de repetiţii sc află echi­ Activităţile casei dc cultu­ La sectorul 111 stăm de face". Vorbe simple, eu a- nu am putut afla. aşa cum de In loc dc concluzii.
pa dc teatru, cu . Ciuta" dc ră pol şi trebuie întregite in­ vorbă cu Ion Circa. dînci semnificaţii, rostite de altfel nu am putut afla de ce Comitetele de direcţie ale
V.l. Popa, m regia lui Mar să cu un număr mult mai L-am dat, aşa cum am zis. oameni care au avut curajul şi aparatul de radio... tace. In întreprinderilor forestiere din
cel Soma, de la Teatrul dc mare de manifestări dcslina.- L-am săpat, armat, montai să înveţe meseria la sute de clubul parchetului — unde judeţ 5‘ comitetele sindicate­
stat „Valea Jiului". le tineretului, sector care cu transportoare. Cum se cu­ metri sub pămînt, s-o stăpî- normal ar trebui să sc prezin­ lor respective sint solicitate
rămxne deficitar in ansam­ vine. Cu 10 oameni am lu­ nească şi chiar să se ia la să răspundă rc-şi propun şi cc
Manifestările din cercuri crat. Avansam pe zi $—9 întrecere, acolo. Sint vorbe te un program artistic, o re­ vor face în mod concret pen­
permit, şi ele notarea unor blul unor iniţiative care. s-au metri. Intr-o lună am făcut fireşti ale acelora care au cenzie la o carte sau să se tru :
realizări prestigioase Nu nr dovedit valoroase şt eficien 130 de metri Frontalul pro învăţat limbajul nou al a- desfăşoare alte activităţi eul- — îmbunătăţirea condiţiilor
referim atît la cercurile de te. Printr-o conlucrare mai lurnl-cducative, — s-au depo­
strin.să cu comitetul munici­ mis i s-a încredinţat lui An- dincurilor în acest timp nou, dc odihnă şi hrană n!e mun­
dactilograf ic, croitorie, foto, pal al IJ.'l'C. pot fi aduse dronic Grumuzcseu eu o lu­ cînd au ca material didactic zitat sacii cu făină ai maga­ citorilor forestieri :
zinului. Atunci cum îşi petrec
Laborantul Loxor Jugoru de la U, î\ M. Petroşani executa
cit la cel de iniţiere muzi­ îmbunătăţirile necesare şi în nă mai devreme. Au extras agregatele moderne iar das­ arobâ de rezistenţă mecanică la maşina universală. muncitorii timpul liber ? — asigurarea, împreună cu
cală. in care se îmbină iniţie­ acest sector. din el 3 000 de tone. Şi erou căli le sînt comuniştii. O.C.L.-urile şi cooperativele
Foto i V. ONOIU Asistenţa medicală lipseşte dc consum a unei aprovizio­
cu desăvîrşire, ca şi cum oa- nări corespunzătoare a maga­
zinelor cu produse alimentare
şi industriale ;
— asigurarea asistenţei me­
„Bugetul" celor 24 de ore mai firească, ci şi necesară. A­ (tineri tehnicieni, cercul de rlle în care se desfăşoară acti­ Nu trebuie să uităm că la ză spontan, ci prîntr-un înde­ citite sau a unei scene de via­ dicale corespunzătoare a mun­
ale zilei unui elev este format supra acestei idei toată lumea navo-aeromodele, cercul de vităţi teoretice pot fi atracti­ vîrsta pionieratului sintem în­ lung şi sistematic exerciţiu. ţă cotidiană, sînt — parado- I citorilor dîn toate unilăţilc su­
din trei mari capitole : primul este dc acord — inclusiv, şi chimie ş.a.). ve dacă ştim să le organizăm că în lumea copilăriei şi, ca Nu dădăceala şi interdicţiile xal — activităţi ale spiritului bordonate.
este destinat audierii cursuri­ mai ales, elevii. La vîrsta pionieratului, co­ astfel îneît să stimuleze inte­ atare, jocul ca modalitate de inhibitoare le generează, ci mai intense şi mai eficiente
lor şi pregătim lecţiilor pen­ Utilizarea raţională şi efica­ piii simt nevoia de a desfăşu­ resul pionierilor. Dacă în a­ viaţă trebuie să ocupe un loc stimularea îndrăznelii creatoa­ din punct de vedere educativ N. PANAITESCU
tru ziua următoare, al doilea ce a timpului liber al elevu­ ra activităţi ale c3ror rezultate ceste cercuri se pun proble­ central. Desigur că jocul pre­ re şi a voinţei de a cunoaşte decît multe activităţi practice
este cel „consumat" cu som­ lui presupune o concepţie pe­ să aibă o unitate economică me cărora ei să le caute solu­ adolescentului se deosebeşte cît mai mult. Independenţa şi făcute în silă sau de mîntu-
nul şi mesele şi, Sn sfîrşit, ce) dagogică clară asupra poten­ iniţiativa cresc şi rodesc în­ ialâ, latâ de ce socotim nece­
de-al treilea este dedicat tim­ ţialului său educativ, precum tr-un climat de independenţă sar să precizăm câ în buge­
pului liber. şi cunoaşterea temeinică a psi­ şî libertate creatoare. Intr-un tul timpului elevului trebuie să VI
Dacă asupra. conţinutului hologiei vîrstelor şi individu­ asemenea climat educativ a ­ se găsească şi un asemenea
lui. Acestea ar putea constitui
primelor două „capitole" dis­ rii şi utilizării timpului liber Valenţe educative ale par Interesele, înclinaţiile, ap­ „răgaz activ". Dar într-un re­
cuţiile ni se par superflue, a­ bazele teoretice ale organiză­ titudinile, vocaţiile — adică a­ gim de viaţă supraaglomerat, primăverii
cesta fiind îndeobşte cunoscut cele elemente care definesc acest lucru nu este posibil.
şi unanim acceptat, în privin­ al elevului. Numai prln- personalitatea şi o potenţează. Suprasolicitările nu dau loc
ţa conţinutului timpului liber tr-un conţinut bogat în Intr-o asemenea concepţie, trăirilor interioare atît de ne­ A devenii o tradiţie
al elevului, discuţiile sînt resurse educative şl nu­ timpului liber al activităţile din timpul liber nu cesare la „vîrsta visărilor* c* prima săptămină din
chiar utile. mai printr-o organizare sînt numai modalităţi de rela­ (preadolescenta) şi aceasta cel dc-al IJMca trimestru
S-ar putea observa, în prea­ ingenioasă a acestor activităţi xare şi recreere, ci mijloace dăunează dezvoltării sensibili­ şcolar să fie declarată
labil, că noţiunea de timp li­ se poate asigura frecventarea de amplificare a energiei spi­ tăţii morale. Din cele expuse „Săptămină primăverii*.
ber al elevului nu are o ac­ lor de către elevi. Pentru ca rituale, de lărgire a orizontu­ pînă acum rezultă câ activită­ Întorşi din vacanţă, ele
cepţie unanim-unitară şi că acţiunile extraşcolare să aibă elevilor şi pionierilor lui de cu linr3 al elevului, rie ţile extradîdactice, din timpul vii se vor dedica în aces­
cei care o interpretează cad, efectele dorite — scontate — înflorire a personalităţii lui. liber, sînt o complinire a pro­ te zile unor preocupări
de obicei, în extreme : unii este necesar ca cei ce le orga­ In aceste activităţi elevul des­ cesului de formare multilate- specifice anotimpu­
consideră timpul liber al ele­ nizează să cunoască temeinic făşoară o muncă, depune un ralâ^ a personalităţii copilului lui : înfrumuseţarea şcoli­
vului un fel de .cec Sn alb", în special geneza şi evoluţia efort, dar acestea fiind con­ şi contribuie la integrarea lui
de care acesta dispune după preferinţelor, intereselor şl ap­ forme cu interesele, înclinaţii­ în viaţa socială lor. îngrijirea locurilor şl
voie şi nevoie ; alţii consideră titudinile elevilor. le şi aptitudinile lui. sînt dă­ monumentelor istorice, a­
elevul incapabil de a-1 folosi Este îndeobşte cunoscuta şi socială. Ei sint foarte bucu­ ţii cît mai ingenioase şi ori­ de cel al şcolarului de vîrsta tătoare de multiple satisfacţii, Pentru a-şi realiza aceste menajarea terenurilor
mică, dar în esenţă este
tot
cu pricepere şi ca atare îl or­ preferinţa preadolescenţilor roşi şl mulţumiţi cînd acţiu­ ginale, activitatea devine inte­ joc. In jocurile lor, elementele spirituale mai ales funcţii educative, ele trebuie sportive, plantarea dc
ganizează milimetric. pentru activităţi dinamice şl nile se finalizează, cind o- resantă Mobilizaţi de căuta­ să fie atrăgătoare prin conţi­ pomi şi flori, efectuarea
rea soluţiilor, pionierii vor de­
In regimul de viaţă al ele­ setea lor de romantism. In or­ bieclel^ lucrate de ei au uti­ competitive au un puternic rol Timp liber nu înseamnă cu nut şi aclivizatnare prin mo­ de lucrări in grădinile
vului, timpul liber apare ca ganizarea activităţilor extin- litate pentru adulţi. In ase­ pune o activitate vie, febrilă, stimulator. necesitate antrenare continuă, dul de organizare şi desfăşu­ de legume şî in livezi.
Problematizarea
palpitantă
rare. Numai astfel se asigură
o necesitate firească după ce­ didactice trebuie să se por­ menea situaţii, ci încearcă <* O cerinţă importantă a acti­ permanentă în activităţi. Ele­ participarea activă — fizică şi Manifestările din ca­
le 4-G ore de curs şi 2-4 ore nească de la aceste premise mare satisfacţie. Cercurile constituie un procedeu care vităţilor în afară de clasă şi vului trebuie să î sc acorde psihică — a elevelor ; prin n- drul „Sâptâminli primă­
de studiu individual. Munca psihologice. Aşa se explică „Mîini îndemînatiee", „Tineri mobilizează resursele creatoa­ extraşcolare este accca dc a limp şi pentru contemplaţie şi verii'* 1 vor îmbina activi­
prestată în aceste ore oboseş­ marele aflux al pionierilor zoolehnişti” şi altele de ncesi re şi dorinţa de cunoaştere a dezvolta la elevi independen­ reflectare Contemplarea unui ceasta sint activităţi cu o ma­ tăţile de muncă ni cele
te fizic şi intelectual pe elev. spre acele cercuri şi mani­ fel sînt frecventate de pre­ tinerilor „cercetători", inepui­ ţa şi iniţiativa, calităţi de sca­ tablou din natură, a unei o re valoare formativă de agrement — intilniri .
O destindere, o „deconectare", festări în care pot desfăşura adolescenţi tocmai pentru a ­ zabilele lor capacităţi spiri­ mă ale omului viitorului Dar pere de artă, precum şi re­ cu vmători, pescari,
o recreere apare astfel nu nu­ activităţi dinamice, concrete ceste motive. Chiar şi cercu- tuale. aceste trăsături nu se formea­ flecţia pe marginea unei cărţi Lector univ. ION DRAGAN jocuri in aer liber ele.
\