Page 22 - Drumul_socialismului_1969_04

D R U M U L S O C IA L IS M U L U I

T5Mtd&=rrnrrr

e 6 APRILIE Matei Basarab, domnitor al ţional al Femeilor din Româ­
România : în 1938 a murit Ţârii Româneşti între anii nia.
matematicianul Aurel Ange- 1632—1654 Alte ţări : Franţa — în
lescu (n. 1886). Alte ţâri : Anglia — a mu­ 1954, o murit August Lumie-
Alte ţări : Germania — în rit, în 1626, filozoful Francis re, inventatorul cinematogra­
1528 a murit pictorul Al- Bacon (n 1561) ; Franţa — fiei (n. 1862) ; Olanda — în
brecht Diirer (n. 1471) ; Ita­ în 1553 a murit scriitorul 1919, a fost creat Partidul
lia — s-a născut, în 1483, Franţois Rabelais (n 1494). Comunist
Rafael Sanzio, pictor şl ar­
hitect din epoca Renaşterii 0 11 APRILIE
(m. 1520). România : in 1901 s-a năs­
Internaţionale: în 1941, ar­ cut compozitorul Theodor
matele hitlerlste au invadat Rogalski (m. 1954) ; în 1944
Iugoslavia şi Grecia. a murit poetul Ion Minules-
cu (n. 1881) ; în 1964 a mu­
& 7 APRILIE rit Nicolae Gorniski, militant
România : in 1942, a mu­ al mişcării muncitoreşti din
I rit în închisoare, luptătoarea ţara noastră (n. 1900)
comunistă Suzana PSrvulescu Alte ţâri : Ungaria — in
(n. 1898) ; în 1966 a murit 1905 s-a născut poetul re­
sculptorul Gheorghe D. An- voluţionar J6szef Attila (m.
ghel (n. 1904). 1937).
Internaţionale: .Ziua mon­ Internaţionale : „Ziua in­
E dială a sănătăţii*'. Internaţionale : in 1940, ternaţională a foştilor deţi­
t::: ŞT IA TI CÂ... Germania fascistă a invadat nuţi şi deportaţi politici an­
„DIAPOZITIVE, România : în 1913 a murit Danemarca şl Norvegia ; la tifascişti" ; în 1919 a fost
£ 8 APRILIE
creată Organizaţia Interna­
Începe
sesiunea
Geneva
CEL DE-AL Il-LEA tîrg in­ cantitatea de căldură care ca­ poetul Panait Cerna (n. Comisiei Economice ON U. ţională a Muncii — O.I.M.
1001) ; in 1946 a murit geo­
DIA... NEGATIVE" ternaţional al ţârilor în curs de pe unitate de suprafaţă la logul Sava Athanasiu (n. pentru Europa. o 12 a p r i l i e
de dezvoltare din Asia, va a­
latitudinile nordice este mai
vea loc anul acesta la Tehe­ mare decît la Ecuator ? Dacă 1861) ; a murit în 1964, poe­ Q 10 APRILIE România : in 1457, Ştefan
ran ? Potrivit datelor prelimi­ nu ar exista gheţurile care tul Mihu Dragomlr (n 1919). România : la Iaşi, a apărut cel Mare s-a urcat pe tro­
Sub acest titlu vom prezenta duminical doua nare, la tîrg vor participa 40 reflectă razele solare, chiar şi Internaţionale : are loc la în 1884, .Revista socială*, nul Moldovei.
fapte strict autentice, pe care le vom relata aşa de ţâri. Primul tîrg de acest în inima Antarcticii temperatura Geneva reuniunea Comitetu­ publicaţie a cercurilor mun­ Alte ţâri : Franţa — în
lui Oţelului al Comisiei E­
1896
cum le-am întîlnit, lâsind la latitudinea cititoru­ fel a fost organizat in 1066 la aerului ar ajunge la 10—20°C, conomice a O.NU. pentru citoreşti socialiste ; în Cros- 1898, fizicienii Mărie Sklo-
Bangkok.
s-a născut Gheorghe
dovska-Curie
şi soţul
ei,
iar în timpul iernii ea nu ar
lui comentarea şi interpretarea lor. ANUL TRECUT producţia scădea sub 5°C. Europa. neff, militant al P.C.R., a­ Pierre Curie, au descoperit
agricolă a ţârilor în curs de CONFORM UNEI IPOTEZE, sasinat mişeleşte în închi­ elementele Radiu şl Poloniu;
U.RS.S. — .Ziua cosmonau­
Paharul cu bere dezvoltare a crescut după cum sărilor se formează un curent <& 9 APRILIE soarea Jilava, în 1937; a luat ticii".
intre extremităţile aripilor pă­
urmează : în America Latină
România : în 1054 a murit
fiinţă, în 1950, Consiliul Na­
cu 5 la sută, în Extremul O­ de inducţie suficient de pu­
Miercuri după-omicză. E ce la gură, bea moi mult de rient şi în Africa cu 6 la su­ ternic care în interacţiune cu
destul de cald in oceostâ zi jumătate, îl dă înapoi. Bărba­ tă ? cîmpul magnetic al globului
care aduce o primăvară. In tul intră in bufet, lasă paha­ LA 320 KM SUD de exploa­ terestru ajută păsărilor să se
faţa bufetului „Mureşul'1 Deva, rul, se întoarce repede. tările de la Golkonda (India), orienteze în spaţiu şi să gă­ Electromagnet PRIMA PUBLICAŢIE ADRESATĂ FEMEILOR
la parcarea staţiei de taxime­ ...Au pornit încet, din nou. care nu mai funcţionează de sească fără greş drumul ?
tre, o femeie tînără, cu un că­ la plimbare. Bărbatul duce, aproape 200 de ani, a fost uriaş ...«pare în România în 1839, consecinţe. Se evidenţiază o
rucior de copil, aşteaptă. Din stingoci, căruciorul. Femeia il descoperit un diamant de 96 ORNITOLOGUL amator Ia Brăila. Se numea .Econoa­ idee majoră ; femeia sortită
bufet iese bărbatul, aducind de carate ? Leopold Pomarnickl din Ra- La laboratorul din Argon* ignoranţei, ţinută in afara
un pahar plin cu bere. Atent, io de braţ, păşeşte mărunt şi, PROPRIETĂŢILE d e s e - dom (Polonia), colecţionează ne, statul Illinois, al Comi­ ma română", sau „Jurnal pen­
vieţii politice şi economice de
să nu verse volbura de spu­ din cînd în cind, îşi sprijină MICONDUCTORI ale polime­ de peste 40 de ani ouă de pă­ siei pentru energia atomică tru dame". Iniţiativa aparţi­ către legi şi mentalităţi în­
ne unui om de cultură, Ioan
me, îl intinde femeii. Ea îl du­ uşor copul de umărul lui. rilor au fost descoperite pen­ sări ? Colecţia lui cuprinde a- a S.U.A., a fost realizat un Penescu. Articolul program al guste, devenea incapabilă,
proxîmativ 2 000 de ouă de la
tru prima oară în 1906, dar 230 de specii. Cel mai mare electromagnet uriaş destinat primului număr, din 22 de­
ele au fost studiate mai amă­ este un ou de struţ, iar cel studierii problemei fuziunii cembrie 1839, de altfel unicul prin lipsa de cultură şi de o­
„Gabarit'1 depăşit nunţit şi aplicate în practică mai mic (cît un bob de fa­ nucleare şi a efectelor cîm- care s-a păstrat, condamnă rizont, să educe cum trebuie
abia prin anul 1948 ? pului magnetic asupra fiin­ generaţia viitoare, să-şi înde­
sole), este ouat de o varieta­ poziţia socială nedreaptă a fe­
Nu ştiu cum îl cheamă, nici faţa mea, după ce o călcat PRIMĂVARA ŞI VARA, te de piţigoi ţelor. Greutatea miezului de meii din acea vreme, lipsa el plinească marea ei îndatorire Lingură sculptată în
nu vreau să ştiu, poate că pe picioare jumătate din ocu­ oţel este de 1 600 tone, iar de drepturi civice cu grave cetăţenească şi patriotică. lemn. Exponat din Muzeul de
mi-e chîor jenă să ştiu. L-am panţii locurilor vecine. Şi-o cea a bobinelor de 110 tone. artă populară Orâştie.
■ O instalaţie de răcire cu he­
■ cunoscut la intrarea cinemato­ dezbrăcat cu voluptate haina, H î r t i a — d e s c o p e r i r e
grafului. Era lume multă, in o aruncot-o lejer, peste spă­ liu lichid reduce tempera­
sală se pătrundea greoi, tre­ tarul fotoliului, pe genunchii tura magnetului la valori
buia să aşteptăm. M-a izbit din mei, fără să mă privească mă­ r e l a t i v r e c e n t â apropiate de zero absolut,
spate — îşi făcea loc. înalt, car. A avut apoi amabilitatea Hirlia, fără dc care nu nc-am putea închipui viaţa de reali2înd fenomenul super- LEGENDA NUNŢILOR
gras, în haină de piele, cu să comenteze pentru soţia dîn- astăzi, a fost descoperită relativ recent. Pentru prima dată, conductibilitâţu, care constă
bărbie dublă, a mişcat o dată sului şi — ce bunăvoinţă ! — ea este amintită in anul 123 S.c.n. Secretul producţiei ci a în anularea aproape comple­
din umăr — declinîndu-mi pentru noi, cei din jurul său, fost descoperit în estul Asiei. tă a rezistenţei electrice a
verticalitatea — şi a trecut întreg jurnalul de actualităţi A trebuit să treacă destul dc mult timp pentru ca lur- metalului. In asemenea con­ 50 de ani „nunta de aur", du­ m e r i s t ă care era tn a<
înainte. Şi-o găsit cam greu şi mai mult de jumătate din tia să pătrundă pe toate cele cinci continente ale planetei diţii, electromagnetul, des­ Intr-o zi un prieten m-a in­ pă 60 de auz „nunta de dia­ c o n d i ţ i i .
locul în sală, întorcînd bile­ film. Restul puteam să price- noastre. Abia în anul G10 hîrtia a început să pătrundă mai cris de agenţia Associated vitat să particip ia aniversarea După ce ascultă povesi
Press ca fiind cel mai mare
mant" şi după 75 de ani „nun­
tul pe toate feţele. In cele din cem şi noî, ce naiba ! masiv in Corcea şi Japonia. In anul 751 maiştrii din Sa- din lume, consumă o canti­ a 25 de ani de la căsătoria sa, ta de platină". lor doi bătrini, regele
urmă, s-a aşezat in rtndul din T. IONIJA markand au început să producă hirtie din in. In 759 s a tate de energie electrică e­ cum se spune, la „nunta de De ce după 25 de ani de inspiraţie generoasă şi i
argint". M-am dus.
deschis o fabrică de hirtie la Bagdad. In secolul al XIMca gală cu cea necesară unui l)n octogenar prezent şi el se fem eii:
„argint• ?
din
Probabil că
a început fabricarea hîrtlci şi in Europa. bec de 10 waţi. la această sărbătoare le a­ cama culorii acestui metal, — Ascultă ! Meritul
dresă urarea sâ-i vadă la care aminteşte purul la o anu­ mare, mai mare decit a
„nunta de aur", L-am rugat mită virstă. Legenda spune in­ jorclonului deoarece cc
@aleideseâfL J0!M®t ® UMOR • UMOR să mă lămurească asupra «- să astfel : a supunerii pasive e mt
ţa femeii in sclavia m u
cestei tradiţii.
Hugo Capet, fondatorul ce­
decît cea a bărbatului.
aniversării
— Cronologia
e OFIŢERUL stării civile se n- nunţilor c cunoscută din tim­ lei de a treia monarhii in Aş vrea să-ţi dau o
propie de un tînâr In costum de Franţa, s-a dus intr-o zi să
S-A ANGAJAT gate, părinţii comunei au gală şl îi întreabă : puri străvechi. După primul viziteze palatul defunctului tu Ce ar fi mai scutt
LA... POLIŢIE respins totuşi ideen montării — Dv. sînteil fericitul soţ ? an, „nunta dc lemn", după său unchi din Paris. Intimpla- vîrsta asta, decit un
— Asta o 6& vedem mal tlrzlu
Un periculos criminal ar­ unor comutatoare pe stîlpi — răspunde mirele. zece ani „nunta dc aramă", rca a vrut ca regele să dea Zestrea e la dispoziţia
astăzi înainte acest pc
gentinian, căutat de mai şi s-au hotărît în favoarea după 15 ani „nunta dc cristal'' de un majordon care servise
mulţi ani de poliţie, a avut" •unei soluţii * mai pliţin ro­ o LA DENTIST după 20 de ani „nunta dc por­ timp de 40 de ani pe stăpinul aparţine Dacă cel care \
o idee genială pentai. a sc. B mantice \m stjcîă jijfasabilă. *rfco$ *dof dinţi.* ţelan", după 25 de ani „nun­ său, renunţind şi la însurătoare cit alături dc tine timp
— AM FOST la dentist şl ml-p
ta de argint", după 30 de ani
de ani consimte să te
sustrage urmăririlor; s-a an­ — Păi, parcă te durea numai numai ca să nu-l părăsească. avea şi un bărbat.
gajat la. . poliţie. Cel căutat DACTILOS COPIA unul. „nunta ele perle", după 40 de
cu mandat de arestare a de­ ÎMPOTRIVA — Da, dar dentistul nu avea ani „nunta de rubine", după Suveranul a dat şi de o ca- Majordomii căzu f»
venit poliţist în oraşul Rosa- DETECTIVILOR să-mi dea restul la 50 de coroane. nunchi. şi spuse :
rio, unde a fost demascat © IN TRAMVAI — Majestatc, eşti 1
printr-o intîmplare. Autori­ O bandă de răufăcători co­ — SA NU 9arl înainte de a mas. Dar cum vrei să ti
tăţile poliţieneşti, care l-au misese o serie de spargeri la opri tramvaiul I Tehnica în tonuri cind avem părul
angajat pe gangster, au re­ New York şi în alte oraşe tol. — Mfl grăbesc să ajung la spl- gint.
fuzat să explice de ce acte­ din S.U.A., dar grupul spe­ — A. atunci n-a! declt să sari... — De ce nu, răspuns
le criminalului nu au fost cial de detectivi trimişi în Capet. Va fi o nuntă i
examinate cu atenţie. urmărirea lor nu reuşea săi O DUPĂ O CEARTA violentă : sprijinul memoriei gint şi eu voi da simbo
prindă căci peste tot dădea Soţia : Nu mal pot suporta o dinţei casnice.
SA NU FIŢI ROMANTICI de amprentele digitale ale viaţii ca asta I Plec la mama. Spunînd acestea, rege
Dâ-mi 700 de zloţi pentru drum.
Consiliul comunal al micii inspectorului şef al politiei Soţul,: Bine, (tar după oiţe ştiu Dacă, după cc a părăsit locuinţa, cineva îşi aminteşte se din deget un inel n
localităţi engleze Yateley a federale Growley Spărgăto­ cu, biletul de drum nu costă declt dinlr-o dată că poate a uitat lumina aprinsă, maşina elec­ argint împodobit cu i
350 (te zloţi.
respins propunerea de a se rii reuşiseră să-şi facă rost Soţia : Da, dar cu ce mă în­ trică in funcţiune, sau câ nu a scos din priză maşina dc mant, il jm s c pe degelw
da îndrăgostiţilor posibilita­ de amprentele digitale ale torc ? călcat ori alt aparat electric, nu mai arc nici un motiv dc şi uni miinile celor do
tea ca, „la caz de nevoie”, lui Growley, de care s-au îngrijorare. O firmă dc aparate electrice din Miinchcn De atunci se zice c
să stingă cîte un bec de pe folosit pentru a confecţiona — DACA ŞEFUL nu-şl va re­ (R.F.G.). a realizat recent o instalaţie care, branşată la te­ tvază obiceiul „nunţii
stradă nedorit. Propunerea ştampile de cauciuc repro­ trage cuvintele pe care le-a rostit lefon, face legătura cu toate aparatele electrice din casă. gini" care sc celebrea
Ieri, nu voi mai lucra aici l
fusese prezentată după ce, ducând cum nu se poate mai — Dar ce ţl-a spus ? - Tot ţi-am promis câ te duc la iarbă verde I La un apel telefonic din oraş, intră in funcţiune o bandă pa 25 de ani de căsăt(
anul trecut, becurile din col­ fidel, originalul. Şi Growley, — ,,Cautâ-ţ! un loc In altă dc magnetofon, pc care este înregistrată vocea unui om por oamenii, doritori t
ţurile preferate tinerilor sa­ paşnicul inspector de poli­ parte" ! care numără rar de la 1 pînă la 10. Ordinea cifrelor indi­ taţii, au inventat „mir
tului au fost sparte de trei ţie, devenea la fiecare spar­ că proprietarului apartamentului un cod pe care cl il cu­ aur", „de diamant", „d
ori După dezbateri îndelun­ gere infractor. — m i s t e r JOHN. soţia vă roa­ noaşte şi care corespunde fiecărui aparat electric din lo­
Gă să veniţi In telefon. cuinţa sa. Este suficient ca la o anumită cifră el să răs­ nă", „dc porţelan", „dc
— Mă roagă ! — se miră John. pundă din oraş — dc unde telefonează — printr-un „da" „de iubire", „de cri«
— Atunci nu este soţia mea... — pentru ca respectivul aparat electric să fie deconectat. chiar de.., lemn, Ce-o
S u p e r l a t i v e O DUPĂ O CEARTA : Cu ajutorul noii instalaţii sc poate obţine şi un efect la baza acestor <lenur
Soţia : sper că cel puţin în ral contrariu. Dc pildă, plita electrică poate intra în funcţiune neori stranii, rămine ir
CEL MAI MULT material voie să sc mărească scaunele femeile stau separat (te bărbaţi. cu o oră înainte dc întoarcerea din oraş. Sunete fluierate
s-a utilizat la confecţionarea în parlament. Soţul : Sper şl eu. Altfel ce fel indică celui care a telefonat că aparatul dorit a fost pus nigmă.
toaletelor executate cu prile­ CELE MAI LARGI rochii de ral or mol fl 7
jul încoronării Ecaterinci a (aşa-nuinîtelc crinoline), au sau 6COS din priză. SEPTIMIU
Il-a, Trena ci, lungă de 70 m fost purtate pe la jumătatea SERENADA
şi lată dc 7 in, era purtată dc secolului al XVlII-lea. Pe şol­
50 dc paji. duri, ele aveau 2 m lăţime, iar
CELE MAI GRELE şiraguri tivul lor era de 8 m.
şi salbe erau purtate Ia înce­ CEL MAI CONVINS adver­ „Primul ghiocel"
putul secolului al XX-lca dc sar al costumului dc curte din verii ; 3). Cind înfloresc ghioceii... ; coltul mm
către negrii din tribul mon- vechiul regim a fost unul din ORIZONTAL, : 1). Mărgăritarele
go, din bazinul Congoului, lin­ preşedinţii Franţei — Loubct. primăverii ; 2). Vestitorul primă­
gă riul Lulong. Aceste şira­ In 1903, preşedintele trebuia 4). Meşter In flori de aur — Din
guri cîntârcau cile 12 kg, să întoarcă vizita regelui E- greu ! — Petale dc liliac I ; S). Ser­ 5 e» r 4 p to n
duard al VU-lea al Angliei şl veşte : — Autorul poeziei „Prim ă­
CEI MAI LARGI pantaloni să primească un ordin. La a- vara In crlng" ; G). Desemnat —
Riu In China — Nud... gol : ; 7).
bufanţi au fost purtaţi in se­ ccastâ ceremonie, atit Loubct, RedA... Invers î —• Balta ; 8). Ves­
colul al XVI-lca de către en­ cit şî regele erau obligaţi să titorii primăverii ; 3). Somnul dtn
glezi. Aceştia ii imitau pe spa­ poarte pantaloni scurţi şi cio­ care iese victorioasă primăvara —
Cu rlurl şl flori <pl) ; 10). însufle­
nioli. care pe vremea aceea rapi de bumbac. Dar Loubct ţire — Ţine de ntoml : II). Ieşire
— Eu tic să mergem în altă parte. Aici sînt ocupate toate
erau creatorii modei. Panta­ s-a scuzat, rcfuzînd şl să poar­ locurile. din amorţeala Iernii (fig).
lonii purtaţi dc englezi erau te pantaloni scurţi şi să prl- VERTICAL : l>. Verbul palto­
atit dc largi, incit a fost ne­ measeft ordinul respectiv. — Se termină ţi programul II... Desene de V. MIHAILESCU nului In pragul primăverii — Per­
spicacitate ; 2). Fruct necopt —
Flori frumos colorate, ce-şl des­
chid corolele In luna mal ; 3|.
Sumă plătită pentru folosirea unul
mea, Dar nu a fost comod. Pri­ că este vorba de Romy Schneî- lucru — Autorul poeziei „Pri-
 L  I N şi interpretat, a fost catastrofal. der sau Morie Bell. tru floare î — Tot un drac e ! ; S).
mâvcrllc noastre" ; 4). Soare pen­
mul film pe care l-om produs
E. : De ce aţ? ales-o în filmul
Grădinari de floare
albastră —
Tare ; 6). violetul slfnJeneUor —
Este vorba de filmul „Nesupu­
sul". „Jeff" pe Mîreille Dare ? Pus pc fugă ; 7). Spre soare zbu­
A. D. : Pentru câ nu lucra­
portocalii,
ra... — Flori galbene,
prea aveam din ce trăi. Intr-o mere de filmat. Dar restul mă E.: Ce s-a întîmplat cu „Jeff"? sem niciodată cu ea. Mă inte­ ce înfloresc In luna Iunie ; 8).
Zdrenţe — Raportul punctelor In
seară om fost prezentat soţiei plictiseşte, ca să nu spun că A. D. : Am încercat un alt resa cuplul Dorc-Delon, cred în sport ; 9). Cen de colo — Prima *
lui Yves AIJegret, care mi a nici nu-mi place.. Cinematogra­ film, tot pentru a avea liberta­ popularitatea ei. De altfel, în a- tinerele I — Introducere tn meca­ O
spus : „Sinteţi exact personajul ful este o mare plină de rechini. te de acţiune, în special aceea foro da Bardot, Deneuve şî nică '. 10). Tn truc ! — Iunie de
pe core-l coulă soţul meu pen­ Primul care sare îl înghite pe a echipei mele, formată din Dare, spuneţi-mi cu ce actriţă pildă — De două ori In Iunie ! 11). 1. Alplmştl...
Solit primăverii.
tru viitorul său film. Trebuie să celălalt. Nu pot sâ suport acest oameni de calitate, profesionişti franceză aş putea forma un cu­ Dicţionar : LCE 2. ...mereu In ofensivă
vă cunoască". lucru. care-şi fac bine meseria. Detest plu ? IONEL AMARIUJEI 3. A amina lntr-una.
L-om cunoscut. Am vorbit tîmp E. : Cum vă înţelegeţi cu re­ amatorismul, atît de frecvent în E. : Cu Jeonne Moreau ? Câlan 4. A lua cu japca...
de două ore. La sfirşitul acestei gizorii ? Franţa. In ce mă priveşte, nu A. D. : Nu am reuşit nicioda­ 5 . râdaşca
întrevederi se hotorîse sâ-mî A. D. : Bine Şî este absolut trebuie să pierd prea mult timp tă sâ turnez cu ea. Dezlegarea jocurilor 6. In consecinţă...
dea rolul lui Roland In filmul necesar. Dacă eu îmi creez ro­ cu un inginer de sunet, căci imi E. r Aţi încercat ? 7. ...măsoară greutăţi.
„Cînd se amestecă femela". Pe lul într-un colţ ior el regia în cunoaşte de ani de zile vocea. PLASE ». Lecţie...
9. Cărei I
mine nu prea m-a pasionat oltul, se produce o catastrofă, Asta imî dă posibilitatea să lu­ A. D. ; Da, de multe ori. Dar 10. Singuri I
îdeea, aşa câ regizorul a trebuit oşa incit este necesară comu­ crez mai repede. Sînt zece an! m-o refuzat. Vrea roluri pe mă­ ORIZONTAL : l)“ Acest — Ca­
sâ lupte nu numai cu producă­ niunea. Cu Ren Clement lucru­ de cînd nu am pus nici o um­ sura ei. Este intransigentă faţă reu ; ; 2). Este — In — Fond ; 3). VASILE MOL.
O — Păcăleală ; 4). Aşa — CA —
torii săi, dar şi cu mine... Prac­ rile au mers bine timp de patru bră de machiaj pe faţă. Indife­ de scenariu. Ea nu este parte­ Plasa ; 5). PE — Cure — AŢI ; 6). Petroşani
tic, am acceptat sâ turnez pen­ filme. Ne înţelegeam din pri­ rent dacă este vorba de un film nera unui actor : actorul trebuie Luat — O — O — SA ; 7). Fie —
tru o-i face plăcere. viri. In „Piscino”, cu Deray, de color sou de unul în olb negru, să fie partenerul ei. li trebuie Amintire ; fi). DE — Unu — A­ CALCUL MATEMATIC
pril ; 0). Ziua — Cind — se ; 10).
— urmare din ziorul nr, 4429 — E. : Nu vă gîndeaţî câ veţi asemenea. Şi moi bine m-am în­ lată d= ce este important pentru rolul. A refuzat „Nesupusul", Fac — Anumite ; ii). Farse —
putea deveni actor ? ţeles cu Melville în „Samuraiul". mine sâ am un operator bun. deoarece era povestea unui Chiar ; 12). SI — PE — Seama ; II
Publicăm in continuare A. D. : Absolut deloc. Nu mă Nu mi-a spus aproape nimic Este foarte greu să obţii foto- băiot — eu — care întîlnea a 13). Rebuslştllor. □ i□ i E E 1 1 0 - a e a
paitea a II-a a interviului interesa cinematograful. Singura dar ştiam ce voia şi i-om dat grofii bune fără sâ fii machiat. femeie. A refuzat „Roeeo şi fraţii „TRIUNGHI" = j
luat actorului Alain Delon mea amintire de spectator se si­ ce a aşteptat. Trebuie sâ râmîno „gronuloţia săi" a lui Viscontl, pentru ace­ ORIZONTAL : 1). Iscălitura ; m i j i i □ 1 1 Q 1 : E [ e i a
laşi motiv.
pielii" cum se spune in meseria
de către revista francezo tuează la Saîgon, pe strada Ca- E. : Aţi încercat să deveniţi noostră. Pielea trăieşte, se miş­ 2) Scobitura ; 3). Coborlrl ; 4). A-
„Express". ti na t. unde am văzut un film. propriul dumneavoastră regizor? că, respiră. Machiajul este un E. : Dar Annie Girordot ? bolite ; 5) Lirice ; 6). Uite ; ti. □ a 0-h □ a-a 0 a
Ture ; 8). Uri ; 3). RA ; 10). A
E, : Dar acum ? A. D. : Este formidabilă Nu
Express : Cum v-oţi ales me* A. D. : Acum am devenit pri­ De ce ? fel de mască, care şterge unele am lucrot cu ea decît o singură „ROMB" înlocuiţi semnele cu cifre şl vetl obţine, prin cele patru ope­
1). P ; 2). IIe ; 3). Plata 1
| seria de actor ? zonierul cinematografului. Imi A. D. : Deoorece voiam sâ expresii. Singura problemă care dotă, dor a fost extraordinară Planaţi ; 5). Ilaritate ; 6). Plani- raţiuni aritmetice, un calcul corect.
4).
Alain Delon : M-om intors din ploce sâ mă aflu pe o scenă fiu liber. Să nu mă supun pro­ rămîne este că trebuie să joci fieare ; 7). Etatizare ; 8) Atacaţi ; VLAD METEŞAN
Indochîno Io 1 mai 1956 şl nu de teatru sau în faţa unei ca­ iectelor. Să lucrez cu echipa Cu actriţe machiate. Indilcrent (Va urma) 9) Iţarl ; 10). Ere ; 11). E. Deva 1
-
l-nv.iL-iyii imlu’ li nr tr- -i---