Page 25 - Drumul_socialismului_1969_04

PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I-V Ă !
Bateria nr. 1 de TELEX

cocsificare va „tnlinerr

La uzina cocsochîmică din cadrul Combinatului
siderurgic Hunedoara, sc fac pregătiri intense pen­ TOVARĂŞUL
tru începerea reparaţiilor capitale ale bateriei de coc­ CORNELIU
sificare nr. I. Este prevăzut ca la înzidirea agrega­ MANESCU
tului să sc folosească circa 9000 dc cărămizi, între­
gul volum dc zidărie prcconizîndu-sc să sc cxecule VIZITEAZĂ
cu material indigen. In acest fel va fi diminuat UNIUNEA
in mod substanţial importul unor asemenea mate­ SOVIETICA
riale.
Cu prilejul .întineririi" bateriei, sc vor aduce Ministrul de externe al
instalaţiilor şi unele îmbunătăţiri. Astfel, in loc de României, Corneliu Mă*
un colector dc gaze, se vor monta două. sc va intro­ nescu, a sosit, in ziua de
duce un singur tip dc uşi in ambele părţi ale bate­ 7 aprilie, (a Moscova, in*
riei (în loc de două), sc vor aplica soluţii construc­ tr-o vizită oficială. In a*
tive înaintate privind N.P.C.I. Iu final, vor fi îmbu­ ceeaji zi a început con­
nătăţite condiţiile de muncă ale oamenilor, crcîn- vorbirile cu omologul său,
du-sc, totodată, un grad mai mare de rezistenţă şi Andrei Gromiko.
siguranţă agregatelor in timpul exploatării. Amănunte in legătură
cu vizita, citiţi în pagina
IIIIl lfl Hi. M3E — IIIT1 H Vili» *H! — ♦ W. 30 31HI — IHESI lEDICTIP: Oih. rtr. Oi. Wl» Cna It. ii — Trt. 1271 2317. 0317
a IV-a.
BENZEN
Pe agenda zilnică a coope­ s-au arat 15 hectare şi s-au Pe linia consiliului popu­ DIN TOLUEN
Rezerve nevalorifi­ ratorilor şi a mecanizatorilor minte naturale. Tractoriştii lar comunal, pentru a contri­ La Combinatul de cau­
transportat 80 tone îngrăşă­
bui la urgentarea
lucrărilor
se află un volum însemnat de
nostru a
Romulus şi Remus Bolea ş^
agricole, aparatul
soarta
lucrări care hotărăsc
recoltei, realizarea producţii­ Viorel Circi au fost în frun­ fost repartizat pe cooperative, ciuc sintetic şi produse
petrochimice de pe Va­
lor planificate şi a angaja­ tea acestor acţiuni Ieri, la unde fiecare urmăreşte şi lea Trotuşului, a intrat
cate în sporirea mentelor luate in întrecere. brigada din Gothatea s-a în­ sprijină efectiv conducerile in funcţiune o instalaţie
Timpul, fiind deosebit de fa­
unităţilor în îndeplinirea mă­
ceput plantatul cartofilor
cu
cu ajutorul căreia se ob­
vorabil, a permis ca activita­
tem informaţi asupra mersu­
tea pentru pregătirea terenu­ maşina, lucrarea realizindu-se surilor stabilite. Zilnic sîn- ţine benzenul din toluen.
pe 5 hectare din cele 18 pla­
Instalaţia — prima de a­
nificate Tot duminică, la coo­
lui şi insâmînţările să se des­
lui lucrărilor şi a deficienţe­
cest fel in ţară — va pro­
eficientei economice făşoare în ritm susţinut. perativa agricolă din Cimpuri astfel interveni operativ pen­ duce anuol 40 000 tone
lor ce se semnalează, pulînd
Surduc. s-au efectuat arături
de benzen, asigurind ast­
— Măsurile tehnice şi orga­
nizatorice luate de consiliu) pe 4 hectare şi s-au transpor­ tru încadrarea lucrărilor în fel materia primă pentru
de conducere al C A.P. Bur- tat în cimp 15 tone îngrăşă­ perioadele optime fenolului şi acetonei.
couciucului,
fabricarea
minte organice, iar în cursul
a investiţiilor juc — ne-a relatat tovarăşul zilei de ieri s-a trecut la plan­ există o preocupare susţinută SER ANTICANCEROS
Aspectele relatate denotă că
Furdui,
preşedintele
Emil
tatul cartofilor.
din partea tuturor factorilor
consiliului
popular comunal
A (ost descoperit leacul
cancerului ? Deocamdată
este prea devreme şi
Construim mult In aceas­ cerea ponderii lucrărilor de Lucrările agricole de primăvară pentru un „do“ sau pen­
ta direcţie ţara noastră sc construcţii-montaj in totalul tru „nu". Ziarul japonez
numără printre statele cu investiţiilor care reprezintă „Yomiuri” menţioneazâ
cel mai Înalt ritm din lu­ o sursă sigură pentru spori­ numai câ un grup de sa­
sînt ACŢIUNI CHIBZUITE
me. Obiective de mare În­ rea eficienţei economice. vanţi de la Centrul na­
semnătate economică se In acest domeniu. în ca­ ţional al cercetării can­
Înaltă şi in judelui Hune­ drul Judeţului nostru cerului au descoperit un
doara. Printre problemele mari rezerve. Se menţin ser anticanceros cu o
de imporlanţă majoră cc se încă în activitatea proiec­ inaltâ eficacitate. Con­
pun la ora actuală In dome­ tanţilor, în orientarea une­ form ziarului, serul pre­
niul investiţiilor sini : dacă ori greşită a beneficiarilor, LA TEMELIA RECOLTEI parat dintr-o substanţă
accsl ritm alert de construc­ lendinte de exagerări în di­ extrasă dintr-o anumită
ţii se deslăsoara in condi­ versificarea construcţiilor^ specie de ciuperci şi su­
ţiile unui Înalt grad dc e- a suprafeţelor, în grandoma- pusă. apoi unui Irotament,
licienţă economică, dacă e- nism. lendinte care necesită a dat pînâ in prezent re­
lorturilc In obţinerea unor fonduri însemnate, insă fără zultate excelente pe şoo-
pro­
răspunzători de soarta
capacităţi de producţie nu nici un aport la sporirea — îşi găsesc materializarea în Veşli asemănătoare am pri­ ducţiei agricole pentru orga­ reci inoculaţi cu cancer.
mit si de la tovarăşul Adrian
sint prea scumpe, daca chel­ producţiei De asemenea, stadiul acţiunilor de sezon, Costa, preşedintele Consiliului nizarea temeinică a acţiuni­ Mai râmine însă proba
tuielile do muncă vie şi ma­ amplasarea utilajelor în aer care se poate spune câ „sini lor din campanie. Mai există finalâ şi cea decisivă —
terializată slnt compctibile liber nu constituie încă o la zi" S-au efectuat arături popular comunal Dobra. Lotuşi unele neajunsuri — în reacţia umană.
cu cele din ţările puternic activitate susţinută din par­ pe 200 de hectare, reprezen­ — Duminică, 4 tractoare au privinţa mobilizării coopera­
tând întreaga suprafaţă prevă­
dezvolta le. tea unor beneficiari $• pro­ zută. s-a încheiat tnsămînţa- lucrat la arături pe ogoarele torilor la lucru şi a folosirii JUNIORII ROMÂNI
Răspunsul la aceste pro­ iectanţi Astfel, la elabora­ C A P Dobra, iar alte două cu randament sporit a trac­ AU CIŞTIGAT
bleme a fost dat de con­ rea proiectelor pentru ter­ rea culturilor din prima epo­ au discuit terenul destinat toarelor — „ motive" ce frî- TURNEUL DE LA
că şi se lucrează intens
la
ducerea dc partid şi de stat mocentrala dc la Deva, pro­ plantatul cartofilor. Pină a­ insâmînţării culturilor furaje­ nează mersul lucrărilor şi ca­
in documentele elaborate, iectantul nu a prevăzut sis­ cum, din cele 15 hectare pla­ re la C A.P Roşcani Ieri. ac­ ic se cer a fi grabnic înlătu­ CANNES
stabilind lolodală şi măsuri temul de amplasare fn aer nificate, pe 10 s-a realizat de­ ţiunile au ciştigat în amploa­ rate, astfel Incit realizările să La Uzina de utilaj minier din Petroşani, se execută o ga­ Selecţionata de fotbal
concrete în acest sens pen­ liber a unor utilaje. deşi ja plantatul cartofilor O do­ re. La Dobra au fost mobili­ reflecte fidel posibilităţile dc mă variată de lucrări pentru minele din Valea Jiului. (juniori) a României a
tru toţi lactorii care răs­ în alte ţări cu climat simi­ vadă că s-a asigurat o teme­ zaţi peste 40 de cooperatori la care dispune fiecare coopera­ In clişeu, echipa lăcătuşului Eugen Heintx montează repurtat un frumos succes
pund de programul de dez­ lar cu al noslru acest sis­ lie trainică recoltei, o consti­ grădina de legume, la planta­ tivă agricolă. scheletul metalic al unui culoar de bandă. internaţional, ciştigind
voltare a tării. Elocvente In tem are o aplicare curentă, tuie şi faptul câ s-au fertili­ tul cartofilor şi recoltarea N. TIRCOB turneul de la Cannes. In
acest sens sînt documentele dalorilă tocmai economiilor zat 70 de hectare cu îngrăşă­ spanacului. Cu sprijinul me­ finală, fotbaliştii români
canizatorilor, s-a organizat si
Plenarei C C al P C R. din ce sc realizează. Benefi­ minte organice. transportul în cimp a ultime­ au învins cu scorul de
■alecembrie 1968, în care sc ciarii însă nu manifestă Pentru perioada ce urmea­ lor cantităţi de îngrăşăminte 1—0 echipa Franţei. Pe
subliniază necesitatea diri­ destulă exigentă fată dc ză,.în atenţia consiliului popu­ naturale. Cooperatorii din Lă- locul trei s-a clasat echi­
jării tuluror eforturilor în studiile tehuico-economice lar’ comunal şi a conducerii puşnic şi Roşcani au mobili­ III IX-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori pa Israelului, care a dis­
direcţia ridicării eficienţei prezcnlatc st lc acceptă ou C AP. stă executarea lucră­ zat importante forţe la plan­ pus cu 1—0 de echipa
economico a investiţiilor multă uşurinţă. rilor de îmbunătăţire pe pă­ tatul cartofilor. U.R.S.S.
prin (oale mijloacele posi­ Nu rare au fost cazurile şuni şi fîneţe, precum şi a
Este drept câ la unele ac­
bile. cind beneficiarii au admis insâmînţării porumbului. ţiuni, ritmul de lucru nu se I. TIRIAC DIN NOU
Obţinerea unei elicienţe studii tehnico-cconomice în­ — In vederea folosirii. din situează la nivelul posibilită­ ÎNVINGĂTOR
economice cît mai ridicate tocmite ffe bază de elemen­ plin a timpului prielnic, {du­ ţilor. Aceasla din cauză că Spectacolele fazei judeţene
depinde in primul rînd de te unilaterale şi insuficient minică In cooperativele agri­ . uniinrj\ecam7*aţori. .ies„cu îatîr- Proba de dublu mixt,
soluţiile adoplalo do pro­ documentate, iar ulterior cole din Gurasada şi Cîm^uri ziere in /CÎmp Dimineaţa se din -cadrul turneului inter*
iectanţi, alll In problemele au solicitat introducerea In Surduc, s-a lucrat cu forţe pierde aproximativ cîte o oră Simbătă, la Brad, şi dumi­ lişti — Doina Dineş, loan Jol- o foarte bună echipă de dan­ naţional de tenis de la
Reggio Calabrîa, a fost
dc concepţie tehnică gene­ documentaţie a diverse com­ sporile în cimp — ne spunea bună de lucru, ceea ce esle nică, la Gurabarza, s-au des­ dca, Nicu Costco, Mariana suri populare din Bulzeşti, cu­ cîştigatâ de cuplul Ion
rala. cit şi in cclc dc de­ pletări care au dus la scum­ tovarăşul Aurel Pele, secreta­ in detrimentul recoltei. Vom făşurat primele două specta­ Moldovan — cu un repertoriu noscute de altfel pentru valo­ Tiriac (România), Ulla
taliu Numai un studiu a- pirea lucrărilor. La liniile rul comitetului comunal dc căuta totuşi să înlăturăm şi cole din cadrul fazei judeţene interesant, îndrumaţi. îndea­ rificarea autentică a folclorului Sandulf (Suedia), care a
prohmdat al mai multor va­ de dale, de la „Marmura*' partid. Bilanţul zilei a fost a celui dc-al lX.-lea concurs af proape de profesorul Ghcor- muzical-coregrafic moţesc. Au invins in finală perechea
riante şi compararea aten­ Simeria, proiectantul a pre­ rodnic. La C.A.P. Gurasada, această deficienţă. formaţiilor dc amatori — con­ <jhc Muscă. Indiferent de re­ mai evoluat soliştii şi dansa­ australiană Ray Keldie,
tă din punct dc vedere teh­ văzut ca pentru deservirea fruntare artistică dc amploare, zultatele pc care le vor obţine torii din Bueureşci, brigada Margaret Starr. Românul
nic şi economic pot asigu- unor prese moderne ames­ închinată celei de-a 25-a ani­ in concurs, taraful, grupul vo­ artistică şi soliştii vocali ai fon Jiriac s-a calificat şi
vra o fundamentare eficien­ tecul materialelor şi trans­ Transferările şi numirile versări a eliberării patriei dc cal şi soliştii brădeni consti­ cooperativei „Moţul" Brad (ca­ in finala probei de sim­
tă a investiţiilor, adoptarea portul să se facă manual, sub jugul fascist. tuie formaţii utile pentru acti­ re, normal, ar fi trebuit să sc plu, înlrecind în semifina­
celor mai corespunzătoare iar dozarea cu metode em­ Cum c şi firesc. spectacole­ vitatea permanentă a casei de le pe italianul Nicola
soluţii. Alegerea tehnologiei pirice. Beneficiarul nu a personalului didactic le fazei judeţene au înregis­ cultură. Acelaşi lucru se poa­ prezinte la Brad), taraful şi Pietrangeli. El se va în-
la nivelul tehnicii mondiale, prezentat nici o obiecţlune trat o substanţială creştere ca­ te afirma şi despre dansatorii soliştii clubului din Gurabarza, tilni în finală cu austra­
a utilajelor şi instalaţiilor la asemenea soluţii, astfel Au început înscrierile pentru îau parte educatoarele, învăţă­ litativă, atit a repertoriului cit din Musariu, instruiţi cu pasi­ lianul Martin Mulligan.
cu înalle performanţe, jus- că la liniile de dale, deşi concursul instituit dc Ministe­ torii. precum şi profesorii care şi a nivelului interpretativ, une şi pricepere de Ion Lupu. T. ISTRATE
lificatc pe baza unei* temei­ funcţionează de 7-10 luni, rul Invăţăminliilui, prin care, doresc să ocupe catedrele va­ prin evoluţia unor formaţii
Mai bogat şi mai reprezen­
nice analize economice, con­ nu s-a putut însuşi tehnolo­ începind din acest an şcolar, cante de limba română, bine pregătite, cu reale per­ tativ, spectacolul dc la Gura­ NOU RECORD
stituie obiective dc mare gia de fabricaţie şi calita­ sc fac transferările si numirile limba latină, istorie, pe­ spective dc a reprezenta zona barza a evidenţiat originalita­ (Continuare (in pag. o 3*p) LA NATATIE
însemnătate în activitatea tea produselor. - Asemenea personalului didactic. Sînt dagogie, psihologie, socia­ folclorică din care fac parte. Duminică, in penultima
de investiţii. Plenara Comi­ anomalii se întîlnesc si fn scoase la concurs posturile şi lism ştiinţific, economie Bineînţeles, nu au lipsit nici... tea formaţiei de tulnicăresc şi zi a campionatelor inter­
tetului Central al P.CR. din sectorul minier, unde ele­ catedrele vacante din învăţâ- politică, matematică, biologie, excepţiile Dar, să derulăm un naţionale de notaţie, ca­
iunie anul trecui a apreciat mentele de proiectare sînt mintul dc cultură generală, geografie. Transferurile şi nu­ scurt „film' al ceîoc două re au foc în bazin acope­
că una din lipsurile care se dc specialitate, profesional şi mirile — pentru cci care au spectacole. rit la Cfuj, proba femi­
menţin în domeniul invesli- Ing. NEAGOE MINICA tehnic, din şcolile generale dc alte discipline de studiu in In faza de la Brad, comuna nină de 200 m delfin o
ţiilor o conslituie practica­ activist al Comitetului B ani şi grădiniţele existente în specialitate — urmează să fie Soluţionarea unei fost ciştigatâ de Agneta
rea unor soluţii constructi­ judeţean de partid oraşele Bucureşti, Arad, Bră­ efectuate in cursul lunii mai. Baia de Criş s-a prezentat cu Sterner (România), cu
ve prea scumpe, si ca atare ila, Braşov, Cluj. Constanţa, Profesorii înscrişi în concurs un grup vocal — care a evo­ 2,36"8/10 (nou record na­
luat la un nivel egal faţă dc
a stabilit o sene de măsuri Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, vor susţine o probă scrisă pe probleme de aeraj ţional).
care să înlăture acest nea­ Timişoara şi Tg. Mureş teme de specialitate, iar învă­ fazele anterioare — şi cu so­
juns. O importanta deosebi­ (Continuare in pag. o 3-a, ţătorii, două probe scrise la ro­ lişti vocali, din rindul cărora TURUL CICLIST
tă fn acest sens o arc redu­ La prima ediţie a concursu­ mână şi aritmetică. Aprecierea s-a desprins calitatea vocii şi
lui. care sc va desfăşura in a a interpretării Casandrei Faur Avînd in vedere realizarea unui aeraj clicient, la ANNABA
doua jumătate a lunii aprilie. candidaţilor se va face pe ba­ Casa dc cultură orăşenească mina Lupeni s-a procedat la inversarea curentului dc
ză de punctaj, acordindu-sc ne-a oferit surpriza unui taraţ aer care circula prin lucrurile miniere aparlinînd stra­ Turul ciclist Annaba,
dc la 1 la 20 puncte bine armonizat şi a unor so­ iului 3. Aslfel, aerul esle introdus în mod desccndcnl, desfăşurat pe şoselele al­
geriene, o luat sfîrşit cu
Irecînd mai înlîi prin lucrările din culcuşul slralului, victoria suedezului Gosta
aerisind fronturile de lucru, fiind apoi dirijai la su­ Peltersson, care, cu o
prafaţă prin lucrările de coperiş. Noul traseu al aeru­ sâptâmînâ înainte, cişti-
PAGIN A A ll-A lui arc ca scop evitarea Introducerii metanului în lu­ gase şi „La Fleche alge-
crările miniere existonle.
fiind exclusă posibilitatea
rienne".
învingătorul
a
dc pătrundere din lucrările nedegazate dc sub co­ fost urmat in clasament
periş. de Mickein (R.D.G.) la
Punerea in aplicare a noului sistem de aeraj. sub 7’23". Pe echipe a eişti-
directa îndrumare a tehnicianului Ion Lintea, asigură
F O T B A L condiţii favorabile continuării lucrului în abatajele R.D. Germană, Danemar­
gat Suedia, urmată
de
frontale care în prezent dau mai bine de 80 Ia sulă
din producţia de cărbune a minei ca, România, Austria, e­
chipa internaţională etc.
M I I I J l H M I I I l l I W * i X Ţ .W VIOI M l
eea ce simt cu
acum,
C
fruntea plecată Nicoruţ Vasi- De educaţia copiilor Locuieşte aproape, pe str. G
este ruşine, o cumplită
Enescu nr. 6, ap. 0, şi e fiul
ruşine — rostea
cu
lui Nistor Vasilc. Tatăl era
le, şofer la Fabrica de pîine în delegaţie, mama în vecini,
pe
la... televizor, sâ-1 vadă
din Hunedoara w • J O • w ia „Slîntul". Acasă — unde dom­
Ce se întîmplase ? Intr-o părinţii răspund nea o completă dezordine —
seară rece de martie, fiul său era numai fratele mai mare
de trei ani şi ceva, a fost gă­ al lui Sorin. „Cred c-a plecat
sit la uşa unui bufet, aştep- cu-n băiat din vecini — zice.
tîndu-şi îngheţat de frig, cu o Venea cl acasă". Aşadar, un
privire pustie, tatăl care se în faţa societăţii lucru obişnuit în familia Nis­
cinstea cu prietenii Peste pu­ tor. Fiecare cu ale lui Ciuda­
ţin, il căuta şî soţia, cu un alt te obiceiuri ! Ce va fi mai
copil, mai mic, în braţe. Po­ tirziu, se pare că nici unul
vestea s a repetat şi în seara un orti capabil, conştiincios Un consens deplin, într-o sociale datorate şi impuse din­ dintre soţii Nistor nu se în­
următoare. Acesta era obiec­ aici unde munceşte, se poate aspră şi dreaptă judecată De­ colo de poarta uzinei, a fa­ treabă. deşi ar trebui s-o facă.
tul discuţiei tovarăşilor săi de schimba pînâ într-atît dinco­ plin justificate şi simţăminte­ bricii espre comportarea aces­
muncă Adunarea a fost scurtă. lo de poarta fabricii, acasă. le de ruşine ale lut Nicoruţ, J j o r ă — chiar dacă dife­ D tor copii pot fi întrebaţi
WJTxistă o oră, o anumită
Părerile oamenilor au co­ Copiii urmează exemplele bu­ in timpul şi după aflarea pă­ — deocamdată — numai
incis într-o firească înţelegere. ne sau rele pe care lc dau rerii tovarăşilor săi. Dar erau rită — cînd copiilor li părinţii Dar, în aceeaşi seară,
Unanimitatea opiniilor îşi â- părinţii Atunci?*. Oprea loan, lucruri pe care le ştia, le ştia se spune un necesar şi util
vea izvorul în certitudinea câ şef de echipă era contrariat : sigur, iar ruşinea, dublată de „noapte bună", dincolo de ca­ de 16 martie, pe străzi, în ho­
educarea unui copil este o o­ „mă mir de Nicoruţ. Doar îl durere, trebuia să le fi avut re copiii nu mai au ce cău­ lurile cinematografelor, la ore
bligaţie de mare responsabili­ cunosc bine şi nu-mi putea în clipa cind fiul său il aş­ ta în stradă sau în alte locuri tîrzii au mai fost găsiţi şi alţi
tate, la care concură — evi­ trece prin gînd câ ar putea fi tepta zgribulit de frig la uşa publice. Şi totuşi, îi mai întil- copii lonuţ loan, Olteanu
dent — mai mulţi factori. în astfel cu propria sa familie". bufetului, atunci cînd soţia, nim pe unii în asemenea
prim plan situîndu se totuşi Moraru Nicolae şi Pandia Du­ cu privirea mustrâtor-rugătoa- locuri, la ore nepotrivite pen­ D. BALEANU
răspunderea părinţilor. mitru, conducători auto, şi-au re il chema acasă ! Nu este tru ei La cofetăria „Garofiţa"
manifestat şi ei dezacordul : de ajuns ca la locul de muncă Moior CORNEL IŞTOC
Maroiu Aurel, şef de de­ din Hunedoara, la o astfel dc şeful miliţiei
pozit, spunea : .o asemenea „surprinzător şi regretabil câ să se spună despre un om oră, rătăcit printre mese. a municipiului Hunedoara
lipsă dc grijă faţă dc copii un tovarăş de-al nostru ne fa­ „bun" capabil, pentru ca în fost găsit un copil de 6 ani,
trebuie cît mai aspru sancţio­ ce sâ-t privim astăzi cu alţi ccl de-al „doilea 8" al zilei care priveşte, priveşte în sus
ochi, deloc îngăduitori. Cum să trebuiască să-l judeci pen­ cu o precoce şi explicabilă
nată. Nu pot să înţeleg cum il vor privi mai tirziu, pro­ tru faptele sale, pentru neîn- curiozitate. „Haide acasă So­ (Continuare in pag. o 3*o>
Aspect de la montarea turbinei nr. 1 a Termocentralei de la Minlio Şi, în curînd, Nicoruţ, pe care-I ştiu ca pe priii săi copii ?“. cadrarea în obligaţiile etico- rin, la mămica...*, i s-a spus.
„steaua de pe Mureş11 va lumina. Foto : V. ONOIU
— —»■ ■ ■■