Page 28 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 28
i S O C I A L I S M U L U I
■JnjMVHBmr-.'. r‘rT=gsxggjja,ut, w.1 jos - + •,=-=--=--;■-■ - Ag. JT.g/^TOecaa^3W41
Vizita ministrului de externe încheierea lucrărilor
Congresului
al României în U. R. S. S. P.C. din Finlanda
HELSINKI 7 (Agerpres) — l ’olop. membru al C.C. aî
MOSCOVA 7. — Corespon biri oficiale, la care au parti Furleva, ministrul culturii. La Helsinki s-au indiciul lu PC.R, şi secretar al Consiliu
dentă de la Silviu Podinâ : cipat din partea română — N N. Tarasov, ministrul in crările celui dc-al tâ-lca Con lui Naţional al Frontului Uni
La 7 aprilie a sosit la Mos Teodor Marlnescu, ambasado dustriei uşoare, G A. Kise- gres al Partidului Comunist tăţii Socialiste, caic se află in
cova, într-o vizită oficială, la rul României în Uniunea So liov, adjunct al şefului sec din Finlanda. Finlanda ca dv^gaţi ai P.C.R.
invitaţia guvernului sovietic, vietică, George Marin, Ion ţiei relaţii externe a C.C. al Congresul a adoptat progra la Congresul Pr . din Finlan
Corneliu Mânescu, ministrul Covaci şi Ion Anghel, direc P C.U.S., V. F. Promîslov, pre mul partidului şi a a)es Comi da. s-au intilnii cu o delegaţie
afacerilor externe al Repu tori în Ministerul Afacerilor şedintele Comitetului executiv tetul Central al Partidului Co a conducerii Asociaţiei dc prie
blicii Socialiste România. Externe, iar din partea sovie al Sovietului orăşenesc Mos munist din Finlanda. In pri tenie Finlanda — România. în
La gara Kiev, împodobi tică — N. P. Firiubin, adjunct cova, miniştri adjuncţi, func ma sa plenară. Comitetul Cen frunte cu preşedintele acesteia,
tă cu drapele de stat ale al ministrului afacerilor ex ţionari superiori din MAE. tral a ales in funcţia de pre Vilho Siivola.
României şi Uniunii Sovieti terne, I. N. Zemskov, secre al U.R.S.S. şedinte al partidului pe Aaine Cu acest prilej a avut lor o
ce, oaspetele a fost întîmpi- tar general al“ M A E., S. T. Au participat, de asemenea. .Sanrinen. iar în funcţia de se convorbire în legătură cu acti
nat de Andrei Gromîko, mi Astavin, I. A. Iliuhin şi I. I Teodor Marinescu, ambasado cretar general peArvoAalto. vitatea desfăşurată dc Asocia
nistrul afacerilor externe al Marciuk, directori în Ministe rul României in U.RS.S., per A fost ales de asemenea. Bi ţie în vederea promovării re
URS.S-. Nikolai Firiubin, ad rul Afacerilor Externe. soanele oficiale care il Înso roul Politic al C C. al P C. Fin laţiilor dc prietenie între po
junct al ministrului afacerilor In cursul tratativelor, care ţesc pe ministrul dc externe landez poarele român şi finlandez La
externe, funcţionari superiori s-au desfăşurat într-o atmo român, membri ai ambasa O intrcvcderc; care s-a desfăşu
din M A E. al U.RSS Au fost sferă prietenească, tovărăşeas dei române Tovarăşii Ghcorghc Stoica, rat intr-o atmosferă priete
prezenţi, de asemenea, Teo că, au fost examinate stadiul Dejunul s-a desfăşurat in- membru al Comitetului Execu nească, au asistat dr. Mircca
dor Marjnescu. ambasadorul actual al relaţiilor sovieto- Ir-o atmosferă caldă, priete tiv al C.C. al P.C.R.. membru
României in Uniunea Sovieti române, perspectivele dezvol nească. al Biroului Executiv al Consi Bălâncscu. ambasadorul R S.
că. precum şi membri ai Am tării şi extinderii pe mai de liului Naţional al Frontului România la Helsinki, şi mem
basadei române din Moscova. parte a relaţiilor de prietenie Unităţii Socialiste, şi Vasile bri ai ambasadei.
« şi colaborare frăţească dintre
La punctul de frontieră Un- Republica Socialistă România
gheni, ministrul afacerilor ex şl Uniunea Sovietică Miniştrii
terne al României a fost în au făcut, de asemenea. un V 3 E T
tâmpinat de reprezentanţi ai schimb de păreri asupra unor
M A E. al U.R SS. De aseme probleme internaţionale, a
nea. In Kiev a fost salutat de securităţii europene.
D. Z Belokolos. ministrul a A. A. Gromîko, ministrul ® DUPĂ CELE 11 ŞEDINŢE, CONFERIN au fost deja condamnaţi la CURIER • CURIER • CURIER
facerilor externe al RSS. U- afacerilor externe al U.R.S.S., închisoare pe diferite terme
crainiene. a oferit în cinstea ministru ŢA DE LA PARIS A RAMAS IN ACE ne. In timpul marşului au
lui afacerilor externe al Re LAŞI PUNCT fost difuzate manifeste, ce-
Convorbiri la publicii Socialiste România, ® PUTERNICE DEMONSTRAŢII ANTI rind eliberarea soldaţilor con
Corneliu Mănescu. un dejun
damnaţi şi suspendarea pro
Uaskcll
pacientul
La Toronto au luat sfirşit
Ivarp,
M.A.E. al U.R.S.S. la care au participat : V. V. RĂZBOINICE ÎN S.U.A. ŞI CANADA ceselor în curs. parcul I lucrările celui dc-al XX-lca căruia vinerea trecută i a fost nigcricne. anunţă ziarul bri
tanic „Sunday Tclcgrapli".
La New York. în
supleant al
Grişin. membru
In aceeaşi zi, la Ministerul Biroului Politic al C C. al • DESTĂINUIRILE GENERALULUI WEST- central, peste 50 000 de per I Congres al Partidului Comu implantată la spitalul SI.
Afacerilor Externe al U.R.S.S.. P C U S , prim-secretar al Co MORELAND soane au protestat faţă de nist din Canada. Au fost a- Lukc din Ilouston (S.U.A.), 0 9 9
între Corneliu Mănescu. mi mitetului orăşenesc Moscova faptul că guvernul american doptatc o scrie de documen o inimă artificială, a fost su
nistrul afacerilor externe al al P.C.U S., V A Kirillin. vi nu a luat nici o măsură me te in problemele politicii pus luni dimineaţa unei noi Un comunicat militar dat
Republicii Socialiste România, cepreşedinte al Consiliului de HANOI 7 (Agerpres). — prin actele lor de război în nita să reducă angajamentele interne şi externe a Cana operaţii, dc această dată in- publicităţii la Umuahia a
politică a
şl Andrei Gromîko. ministrul Miniştri al U.R.S.S., preşedin Ziarul „Nhan Dan" scrie Vietnamul de sud, unde bom S.U.A. în Vietnam. dei. in rezoluţia subliniază, loeuiirJu-i-sc inima din plas nunţă că forţele biafreze au
Congresului se
afacerilor externe al Uniunii tele Comitetului de stat pen Intr-un articol semnat .Co bardiere strategice de tip ir printre altele, că interesele tic cu o inimă umană. Ace respins, după lupte violen
Sovietice, au început convor tru ştiinţă şi tehnică, E. A. mentator’' că în fata creşte „B-52" lansează zilnic mii de MONTREAL 7 (Agerpres). eaşi echipă dc chirurgi, con te, un atac federal în direc
rii luptei popoarelor din lu tone de bombe asupra oraşe In diverse oraşe canadiene na(:onale ale Canadei cer dusă dc prof. Dcnton Cootcy ţia localităţii Uzuakoli, si
mea întreagă şi din Statele lor, şalelor şi culturilor agri au avut loc duminică mari promovarea unei politici ex ia transplantat inima unei tuată la numai 20 kni dc
Unite, care cer încetarea răz cole, şi unde trupele ameri manifestaţii de protest împo terne înlr-adevăr indepen femei dc 40 dc ani. origina actuala capitală a Biafrci.
boiului din Vietnam, admi cane întreprind operaţiuni dc triva războiului din Vietnam, dente, care să fie exprimată ră din Massachusctls. care In cursul luptelor, apreciate
Scrisoarea reprezentantului nistraţia americană încearcă curăţire, terorizînd şi masa- conjugate cu acţiunile ase prin părăsirea pactului a fost adusă Ia acest spital la Umuahia ca cele mai sin-
geroase dc la încep ului răz
înlr-o stare gravă şi care a
N.A.TO. Delegaţii ia Con
crind populaţia.
mănătoare ce s-au desfăşurat
prin toate mijloacele să liniş
Tot pentru a induce în e
tească opinia publică, făcind roare opinia publică, la cea în numeroase alte ţâri ale lu gres au ales noul Comitet decedat. Cele trei zile în boiului, forjele biafreze ar
Central şi celelalte
organe
fi reuşit să înainteze şapte
care HasUcll Karp a supra
mii. La Toronto peste 10 000
să circule zvonul că conferin
român adresată secretarului grese" şi repelînd că Statele de-a 11-a şedinţă a Conferin străzile principale ale oraşu conducătoare ale partidului. vieţuit cu o inimă artificia kilometri. Comunicatul men
ţa de la Paris a făcut „pro
pc
de persoane au defilat
In prima şedinţă a noului
ţionează, totodată, că solda
lă, au fost apreciate drept
ţei de Ia Paris, reprezentantul
Unite doresc pacea. In reali Statelor Unite a acuzat în lui, purtînd pancarte pe care Comitet Central. William ,.o cursă împotriva morţii", ţii biafrezi continuă să cuce
tate, scrie ziarul, după cele mod calomnios poporul viet era scris : „Puneţi capăt com Kashtan a fost reales secre ai cărei protagonişti au fost rească poziţii in oraşul O*
tar general al C.C. al P.C.
general al 0 . li II. Paris râmîne in acelaşi punct, namez că ar fi intervenit în din Vietnam". Manifestanţii din Canada. pacientul şi, bineînţeles, me werri.
plicităţii Canadei ia războiul
11 şedinţe, conferinţa de la
dicii dc la spitalul St. Luke.
9 0 0
Laos şi în Cambodgia. Este
căci americanii se încăpăţî- de notorietate publică, scrie au transportat un sicriu uriaş Iniţial, prof. Cuolcy decla Activitatea marelui p>
nează să refuze să discute ziarul, că trupele grupării de pe care se putea citi : „V-ar 9 9 0 rase că noul său pacient ar sud-african Durban a fost
NFAV YORK 7 (Agerpres). nă şi Republica Federală a problemele fundamentale, a- place ca fiii voştri să revină putea fi menţinut în viaţă perturbată în cursul ultime
Reprezentantul permanent al Germaniei". A ro< unoasic a- dicâ încetarea agresiunii ame dreapta din Laos au fost în acasă în acest sicriu ?". Un purtător de cuvint al cu inima artificială implan lor două zile, ca urinare a
treţinute şi echipate de State
României la Naţiunile Unite a '■(•Hslă realitate, se arată în ricane şi retragerea totală a le Unite şi că toate atacurile La Ottawn. manifestanţii Uniunii poporului african tată maximum o tună. grevei declarate dc aproxi
adresat secretarului general scrisoarea reprezentantului ro trupelor americane din Viet lansate de aceste trupe îm s-au adunat în faţa clădirii Zimbabvvc (Z.A.P.U.), a fă mativ 3 000 de docheri care
al O-N.li. o scrisoare in legă mân. constituie o premisă a namul dc sud. potriva forţelor patriotice )ao- Parlamentului, iar la Monl- cut o declaraţie la Dar-Es- © a revendică majorarea sala
Salaam arâluul că auioritâ-
tură cu poziţia discriminato abordării eficiente a proble Frazele americanilor cu pri ţiene au fost organizate şi co real, mii de persoane au de j ţilc rasiste sud-rhodesienc. In urma ruperii relaţiilor riilor. Peste 30 dc nave au
rie a Angliei. Franţei si S.G.A. melor păcii şi securităţii euro vire la „dorinţa lor fie pace" mandate de imperialiştii ame monstrat pe străzi, scandînd .sprijinite dc guvernul Repu diplomatice cu Libanul, Ira fost blocate in port,
fată de participarea celor pene au fost contrazise imediat ricani. Din 1964. Statele Uni lozinci împotriva continuării blici; Sud-Africauc. au ela nul a anulat dreptul avioa
două state germane la viata te au trimis în mod făţiş a- războiului din Vietnam. borat un plan dc iniţiere a nelor libaneze dc fa survola 9 9 0
internaţională, po/iţir expusă vioanc să bombardeze zonele iz unor raiduri aeriene împotri teritoriul iranian,) desfiin- După audieri r:*c au du
Hin nou într-o scrisoare recen eliberate din Laos In cursul WASHINGTON 7 (Ager va Zambici Potrivit acestui ţind totodată (oat<\ legături rat H sâplămini. in cursul
tă comună a acestor puteri. ultimilor ani, trupele ameri pres). — Generalul William plan. trupele şi poliţia pre le aeriene dintre oclc două cărora în faţa tribunalului
lui permanent al României se îemipoisciiîa noului guvern cane şi cele saigoneze şi lai- Westmoreland, fostul coman mierului sud-rhodesian. Ian ţâri. Birourile companiei dc din Los Angclcs au compă
In scrisoarea reprezenta ritu
rut 69 dc martori, procesul
dant
trupe
landeze au pătruns fără înce
al
suprem
aviaţie „Iran Air" din Bei
Sinith, au ocupat
întreaga
subliniază că guvernul Repu tare pe teritoriul Cambodgiei lor americane din Viet regiune situată de-a lungul rut. au fost închise, iar per lui Sirtian B. Sirhan. asas-
blicii Democrate Germane — ai Yemcnaîni de Sud şi au masacrat populaţia ci nam. a dezvăluit, într-un frontierei cu Zambia. in sonalul lor rechemat la Te nul senatorului Robcrt Kciv
stat independent şi suveran, vilă. Aviaţia americană a raport dat publicităţii du timp cc intr-o regiune de heran. nedy, a ajuns in faza dezbat
care se afirmă ea un tar tor ADEN 7 (Agerpres) — După In general, apreciază agenţi bombardat în repetate rin duri minică. că Statele Unite au frontieră intre Rhodcsia şi terilor juraţilor. Cei 7 băr
activ in viaţa internaţională o sesiune de şapte zile a Fron ile de presă, tabinetul işi păs teritoriul cambodgian hotărît in 19G5 escaladarea Botswana urinează să ac 0 0 0 baţi şi 5 femei, care fac
războiului din Vietnam „de
— este singurul în drept kj tului de Eliberare Naţională, trează aproximativ neschimba Este limpede, scrie „Nhan oarece guvernul dc la Saigon ţioneze unităţi sud-afrieanc Manifestaţiile organizate parte din juriul acestui uro-
ces vor trebui să hotărască
in memoria liderului popu
reprezinte Republica Democra la Aden a fost dată publicită tă vechea structură, cu excep Dan", că încetarea războiului urma să se prăbuşească în care sc află deja pc terito laţiei dc culoare din S.U.A., dacă Sirhan este sau nu v i
tă Germană in relaţiile inter ţii componenţa noului cabinet ţia a patru noi miniştri : Klv-i- de agresiune în Vietnam con tr-un interval de numai 6 riul rhodesian. novat.
naţionale „Guvernul Republi al Republicii Populare a Ye lid Adbul Aziz, care a primit stituie o cerere urgentă a po luni". In acest raport, gene Martin Luthcr King. care
cii Socialiste România, sc spu menului de Sud. Elementul c- portofoliul justiţiei şi al pro porului american şi a popoa ralul Westmoreland arată că © 9 0 s-au desfăşurat în toate sta 9 9 9
tele din sudul Americiu s-au
relor din lumea întreagă. So
ne mai departe în scrisoare, scnţial al acestei remanieri gu blemelor religioase. Aii Nas- luţia onorabilă pentru State armata saigoneză pierdea în Ziarul „Washington Post" încheiat duminică printr-un
consideră necesar să-si reafir vernamentale. scrie corespon ser Hassani, ministru al admi le Unite este încetarea agre anul 19G5, în fiecare sâptămî- scrie că intenţia guvernului marş pc străzile oraşului A Aproximativ 6 000 de in
me poziţia binecunoscută, po dentul agenţiei Reutcr. il con nistraţiei locale. Mubarak siunii, retragerea totală şi ne nă aproape un batalion de in canadian, exprimată dc pri Manta. capitala stalului donezieni au rămas fără a-
dâpost ca urmare a marilor
trivit căreia una din realităţi stituie faptul că ministrul dc Malnvara. care a primii por condiţionată din Vietnamul fanterie, precum şi controlul mul ministru, Picrrc Tru Gcorgia. Aproximativ 3(100 inundaţii cc au avut loc in
le istorice apărute şi statorni externe. Abdul Lalîf al Shanbi, tofoliul economici, comerţului de sud a trupelor S.U.A. şi asupra unei capitale de dis deau, dc a-şi retrage o mare dc manifestanţi negri şi albi Java dc est. Potrivit ştirilor
cite în urma celui de-al doilea a primit şi portofoliul primului şi planului şi Ayder Abnbaker. ale sateliţilor lor, pentru a lă trict. „După aprecierea mea, parte din trupele sale din au participat la acest marş. transmise dc agenţia dc
război mondial este existenţa ministru, deţinut anterior de deţinător al portofoliului co sa populaţia sud-vietnameză — a subliniat fostul coman cadru) N.A.T.O. staţionate in pentru a protesta împotriva presă Anlara. apele rîului
celor două state germane — preşedintele statului, Mohnm- municaţiilor şi lucrărilor pu să-şi reglementeze singură dant suprem american de la Europa occidentală, a provo războiului şi sărăciei. „Sin- Brantas au inundat 11 lo
Republica Democrată Germa med Kaytan al Shanbi. blice. propriile probleme, conform Saigon — guvernul Vietnamu cat o vie nemulţumire în tc.n aici negri şl albi reu calităţi din această regiune.
programului politic al Frontu lui de sud nu mai putea să rindul persoanelor oficiale niţi pentru a trezi conşliin- Daunele cauzale de inunda
lui Naţional de Eliberare, fără supravieţuiască decît cel mult americane. Potrivit ziarului, ţa naţională in faţa proble ţii culturilor dc orez din
amestec străin, scrie în înche fi luni acestei ofensive mili observatorii din Washington melor sărăciei, rasismului şi districtul Wiilang, din nor
nuci de palmier, cauciuc. Se iere „Nhan Dan". tare şi politice a inamicului, menţionează că hotărirca războiului', a declarat in dul .lavei, se ridică la eirca
E C U A D O R cresc bovine, ovine, caprine, SAN FRANCISCO 7 (Ager dacă Statele Unite nu şi-ar fi tenţiilor S.U.A. „dc a da o cadrul unui miting care a 32 00(1 dc tirc sterline.
Canadei nu corespunde in
iz
sporit angajamentele sale mi
porcine şi lama.
avut Ioc cu acest prilej, pas
aparenţă de unitate Alianţei
torul Ralph Alicrnalhy. li
Din subsolul ţării se ex
menţionează că în urma in
din
trag ; petro/, aur, argint şi pres). — Pentru a treia zi litare în Vietnam". Raportul Atlantice tocmai acum în a derul organizaţiei „Conferin 0 0 0 înarmate
consecutiv, marile oraşe
Două persoane
alte minerale. Industria pro vestul S.U.A. au fost scena tervenţiilor făcute de West junul împlinirii a 20 dc ani ţa conducerii creştine din au pătruns intr-un magazin
In secolul al OCV-lcn pc te Limbile vorbite sint spaniola duce textile, ciment, ţigarete, unor puternice demonstraţii moreland la Washington, nu de la crearea acestui bloc". sud". din cartierul ncwyorkcz
ritoriul Ecuadorului e.rista în majoritate şi limba indi hirtic, paste făinoase, alcool, împotriva războiului din Viet mărul foiţelor militare ame Manhattan şi au sustras bi
imperiul indigen Tahunnli genă quechua. Limba ofici zahăr, rom, ulei vegetal şi al nam La San Francisco, peste ricane din Vietnamul de sud © ® 9 juterii în valoare dc 100 0(10
suyo. Este cucerit de spani ală este spaniola. tele. Se exportă banane, ca 20 000 de demonstranţi au or a sporit de la 50 000 în mai Noi ciocniri au avut Ioc O misiune navală britani dc dolari. Furtul a avut loc
oli in 1532 care-l înglobează Din punct de vedere admi fea, lemn, orez. petrol şi d i ganizat un marş pe strada 19G5. la peste 500 000. în ultimele zile în sudul In că, compusă din aproximativ la citcva orc după cc, dîn-
in viceregelui Peru, iar din nistrativ teritoriul ţării este ferite produse industriale şi principală din oraş, îndrep- Generalul Westmoreland, dici, intre forţele poliţie 40 dc ofiţeri şi mai mulţi tr-un alt magazin fuseseră
1739 in vicercgatul Nuieva împărţit in 20 de provincii. tîndu-se spre baza militară, care deţine în prezent postul neşti şi adepţii creării sta tehnicieni, va fi trimisă in furate bijuterii in valoare dc
Granada. Ecuadorul obţine Capitala statului este oraşul alimentare. unde în luna octombrie anul de şef al Statului major al tului separatist Tclcngtana, Nigeria în sâptâminilc vii 260 000 de dolari. Fn timpul
independenţa in 1822 cind Quito, care are peste 300 000 In economia ţării monopo trecut. 27 de soldaţi au ma forţelor terestre americane, a în prezent o regiune a sta toare. pentru a instrui uni primului furt, hoţii au rănit
intră in federoţie cu Colum de locuitori. Alte oraşe mai lurile nord-americane deţin nifestat paşnic împotriva răz comandat trupele americane tului Andina Pradcsh. Dc tăţi ale marinei dc război trei funcţionari.
bia, iar in 1830 devine repu importante, cu o populaţie poziţii puternice. Şi î» Ecua boiului din Vietnam Peste ju din Vietnam între iunie 19fi4 asemenea, scrie corespon
blică suverană. Umilele sale cuprinsă între 500 000 şi dor, ca şi in alte ţări ale A- mătate dintre aceşti militari şi iunie 1968. dentul agenţiei France Preş-
teritoriale sini cuprinse intre 30 000 de locuitori, sînt : Gn- mericii Latine, au loc nume sc, au avut Ioc manifestaţii
Columbia, Peru şi Oceanul ayaquil, Cucnca, y\mbalo, roase acţiuni prin care popii violente, organizate dc par
Pacific. Suprafaţa sa este de Riobamba, Esmeraldas, Por- laţia cere naţionalizarea în tizanii secesiunii, in urma
263 777 kmp, iar populaţia toviejo şi Machala. treprinderilor străine şi anu Agendă economică cărora au fost arestate 209
depăşeşte 5 milioane locui Agricultura ţării — cea larea concesiunilor monopo persoane, printre care şi o
tori. A/afionaiilufiie care com mai importantă ramură a e lurilor nord-americane, pen serie dc membri ai Adună
pun populaţia ţării sint : me conomiei — produce cacao, tru ca poporul să folosească rii legislative provinciale,
tişi 41 la sută, amerindieni cafea, trestie de zahăr, faso bogăţiile ţării in propriul său o La Praga s-au înche în trecut întreaga viaţi fi
(indigeni) 39 la sută. europeni le, porumb, orez, orz, grîu, interes, pentru propăşirea iat lucrările Comitetului cc- nanciară a Libanului. Pen ee&
10 la sută. ne.dri şi mulatri. tutun, bumbac, fructe, yucca, patriei sale. hoslovaco-iugoslav de cola tru a înlătura consecinţele Richard Ryan, noul avo
borare economică şi lelini- acestui crah, oficialităţile li cat al lui James Lari Ray,
co-ştiinţificâ. Un aspect al baneze au preconizat crea a avut o întrevedere cu
cooperării dintre cele două rea unei noi societăţi, însăr clientul său la penitencia
ţări îl constituie şi realiza cinate cu girarea şi exploa rul din Nashvillc (statul
rea programului dc dezvol tarea bunurilor deţinute dc Tcnncssce). Ray se află de
tare a uzinelor de automo fosta „Intra". Noua societa ţinut aici dc la 10 martie,
bile de la Mlada Bolcslav te denumită „International cînd s-a pronunţat sentinţa
din Cehoslovacia. La aceas Investincnt Co" — societate de condamnare a sa la 99 dc
tă acţiune, firma iugoslavi anonimă libaneză, care a ani închisoare pentru asasi
„Union Englncering" contri fost creată cu participarea narea pastorului Martin Lu-
buie cu utilaje în valoare guvernelor din Quatar, Ku ther Kîng. întrevederea arc
dc 10 milioane de dolari pi weit, precum şi a unei fir loc in cadrul eforturilor pe
ni în 1970. me americane, va intra în care le depune condamnatul
funcţiune in luna aceasta pentru redeschiderea proce
0 Agenţia dc presă sue după cc statutul ci va fi a sului.
deză S.I P. a publicat date probat de guvernul libanez.
le Oficiului central dc sta
tistică, potrivit cărora rit 0 In ultima vreme se ob La 7 aprilie s-a încheiat
mul de dezvoltare a pro servă o sporire a investiţii vizita oficială in Maroc a
ducţiei industriale a Suediei lor nord-americane in eco preşedintelui Prezidiului So
a crescut în I9G8 cu 5 la nomiile statelor din Ameri vietului Suprem al U.R.S.S.,
sută. faţă de 2 la sută în ca Latină. Cea mai marc Nikotai Podgornii. Pe aero
anul )9G7. In industria dc parte a acestor investiţii este port, la plecarea spre pa R. S. CEHOSLOVACĂ. — Praga, „Oraşul de aur", cintat
exploatare a zăcămintelor concentrată in Industriile trie, oaspetele a fost salutat de poeţi şi îndrăgit de turişti, oferă privelişti dintre cele mai
minereului dc fier, produc petrolieră şi minieră, pre dc regele Hassan al II-Iea variate, tn fotografie : Podul Manes peste Dunăre şi castelul
ţia a sporit cu 14 la sută. cum şi in comerţ Anul tre şi dc alte persoane oficiale. din Praga.
Ritmul dc dezvoltare a in cut, cele mai mari investiţii
dustriei siderurgice şi me ale S.U.A. au fost făcute în u
talurgice a crescut pînă la Venezuela — 2,G miliarde
8 la sulă. Creşteri similare dc dolari. Pe locul doi s-au
au avut loc în sectoarele in situat Mexicul şi Brazilia cu
dustriei electrice, construc 1.3 miliarde dolari. Urmea
Aspe«t de la o grandioasă demonstraţie desfăşurată recent într-unul din principalele ţii dc maşini, industriei ali ză Argentina cu 1,1 miliar CURIER • CURIER • CURIER
oraşe ecuodoriene — Guoyaquil ; printre revendicările demonstranţilor se numără : îmbunătă mentare şi uşoare.
ţirea condiţiilor de muncă şi viată, mărirea salariilor, naţionalizarea instalaţiilor petroliere, de dc dolari, Chile cu 900
ţirea condiţiilor de muncă şi viaţă, mărirea
lichidarea poziţiilor monopolurilor nord-americane în economia ţări 0 După cum sc ştie. cra milioane şi Peru cu 600 mi
hul băncii „Intra" a zguduit lioane dolari.
TIPARUL i întreprinderea poligrafici Bunodoara-Deva.