Page 30 - Drumul_socialismului_1969_04

■ DRUMUL SOCIAL

E X IG E N Ţ Ă F A Ţ Ă BRIGADA

DE C O N D IŢ IIL E D E LA

In perioada primului
trimestru din acest an,
DE MUNCĂ SI VIATĂ cooperatorii au obţinut ÎNAINTĂRI
meşteşugari
din Călan
# $ rezultate frumoase in in-
deplinirea sarcinilor. Prin­
tre cei mai buni coope­
în unele parchete date în exploatare nu ratori meşteşugari se nu­
s-au construit cabane, iar unele dormitoa­ mără şi loan Tineja, ca­ Dc fiecare dată cind sc va­ s-au mai ataşat ceva ortaci
(Urmaif din pag. 1) lorifică noi rezerve dc căr­ de brigada noastră. Unul e
re sînt slab amenajate. In condiţii neco- re execută numai confec­
Crăciun Fachiş. Pe el l-am
respunzâtoare locuiesc şi o parte din me­ ţii de bună calitate. bune şi minereu, primii oa­ găsit la Brad Pe Vasite Paş
lor Petroşani, de exemplu, a organizat canizatorii de la I M.A. De asemenea, în meni care vor înfrunta a- ca l-am adus din Cîmpeni,
dincimile sint minerii de la
controale obşteşti în toate Unităţile mi­ unele întreprinderi, s-au desfiinţat punc­ înaintare, specializaţi in con­ iar Nicolae Petre a venit din
niere pe linia protecţiei muncii, urmăreşte tele sanitare pentru deservirea salariaţi­ strucţii de puţuri şi galerii. Moldova. Au dorit să lucreze
cum este asigurată aprovizionarea tehni- lor, iar majoritatea din cele existente, au O meserie grea, dar frumoa­ cu not la înaintare. Ce era să
co-materială a formaţiilor de lucru, secu­ un orar nepotrivit. să şi deosebit de importantă. le facem dacă s-au ţinut scai
ritatea transportului în subteran, rezol­ Mai mulţi participanţi la plenară s-au dc brigado noastră ? f am
varea propunerilor făcute de salariaţi. oprit asupra lipsurilor care există în ana­ Am cunoscut mai deunăzi
Consiliul municipal Hunedoara se preo­ liza stării de morbiditate de către medici o astfel dc brigadă formată luat !.
Pe ceilalţi ortaci i am a­
cupă cu răspundere de condiţiile de mun­ şi conducerile tehnico-administrative. „Cu Este satisfăcător randamentul din numai IC oameni, care
că, calitatea meniurilor la cantine, asis­ o fiţuică de o pagină, pe care sînt trecute de ani şi ani bal la porţile dunat de aici din mină. Toţi
tenţa medieo-sanitară în S.M.S, policlinici cîteva cifre — arăta un participant — nu pămîntului, fn/rtmllnd cu sint buni. Apoi. şeful de bri
şi spitale. Comitetul sindicatelor de la se poate face o analiză temeinică a mor­ răbdare tăria rocilor şi pre­ gadă a frămintal în mină o
I.M Barza a rezolvat, împreună cu comi­ bidităţii, nu se pot Cunoaşte cauzele îm­ siunile marilor adincimi pen­ bucală de pămint şi n a mai
tetul de direcţie, o seamă de probleme bolnăvirilor şi stabili măsuri eficiente de tru a construi galerii şi pu­ scos o vorbă. Cind am pome
privind transportul în comun al muncito­ prevenire". îngrăşătoriilor de animale ? ţuri. nit despre unele fapte mai
rilor, iar comitetele sindicatelor de la Plenara a evidenţiat, intre cauzele prin­ La frontul doi al minei deosebite ale brigăzii a cău
C S.H., I CJS H., U.V. Călan, I.F. Deva şi cipale ale acestor stări negative de lu­ Tcliuc, pe orizontul zece — tat să ocolească răspunsurile,
altele, au Insistat, în cadrul comitetelor cruri, faptul că unele sindicale, deşi cu­ unde am intrat pentru a ne Nu ne-a spus cit a fost de
de direcţie, pentru îmbunătăţirea cazării nosc deficienţele privind condiţiile de intilni cu brigada lui Petru greu la străpungerea tunelu
în cămine şi dormitoarele comune, ame­ muncă şi viaţă ale salariaţilor, le sem­ Intre acţiunile iniţiate în greutate a animalelor valorifi­ cată Faptul că nu s-a asigu­ Crişan — se exploatează din lui Teliuc-Ghclar. Nici dc
najarea vestiarelor şi a grupurilor sociale, nalează doar conducerilor tehnico-adml- scopul valorificării mai depli­ căm toate resursele de furaje, rat o bază furajeră corespun­ plin minereu. Vagonetelc in­ spre cele două echipe care au
eşalonarea judicioasă a concediilor de nistrative, iar acestea — în virtutea iner­ ne a posibilităţilor existente în folosind cu bune rezultate gro­ zătoare în vederea hrănim tră şi ies pe tunel. Undeva, lucrat înaintea lor la tunet
odihnă etc. ţiei uneori — amină înlăturarea lor. Sin­ cooperativele agricole din ju­ sierele preparate cu melasă şi celor peste 200 capete tineret in capătul orizontului, o co­ şi au dat bir cu fugiţii cind
dicatele nu sînt suficient de exigente nici
Referatul şi discuţiile au scos insă in în ce priveşte urmărirea îndeplinirii obli­ deţ pentru dezvoltarea creşte­ uree Astfel am reuşit să rea­ bovin ee se vor livra în acest livie ne duce in jos pe un au intilnit presiunile mari
evidenţă o seamă de lipsuri in munca gaţiilor reciproce din contractele colecti­ rii animalelor şi ridicarea ren­ lizăm in medie un spor zilnic an, se reflectă în utilizarea puţ cu diametru de 5,20 m e­ ale muntelui. A tăcut.
sindicatelor şi a comitetelor de direcţie. ve, a modului cum sînt asigurate condi­ tabilităţii sectorului zootehnic, de 0,8—1 leg pe cap de animal, zilnică a 5 kg concentrate tri. La 75 dc metri adincimc N-am putut afla mai mul
Dat fiind profilul industriei hunedorene, ţiile materiale necesare îndeplinirii anga­ un loc important îl ocupă or­ cu un consum de furaje ce pentru fiecare animal, ceea ce faţă de orizontul zece, se a­ Ic nici de la ceilalţi membri
o parte însemnată din salariaţi lucrează jamentelor luate in întrecerea socialistă, ganizarea îngrăşătoriilor de ti­ nu depăşeşte 7 unităţi nutri­ face ca cheltuielile pe un kg flă brigada lui Crişan. îm ­ ai brigăzii.
in locuri de muncă cu condiţii deosebite, dacă fondurile pentru protecţia muncii se neret bovin. Un începui bun tive. Am constatat însă că ran­ de spor să fie mult prea mari. brăcaţi in impermeabile, mi­ — Sint cam scumpi la vor
pentru care se acordă anual 9,8 milioane cheltuiesc judicios. De cînd sindicatele nu s-a făcut in anii trecuţi, pe damentul cel mai mare se în­ De asemenea, folosirea siste­ nerii rup din stmcă, cu aju­ bă — ne spunea locţiitorul
lei sporuri la salarii, 200 000 zile concedii mai răspund direct de asigurările sociale, baza experienţei dobîndite sta- registrează cind se îngraşă a- mului de retribuire cu plată torul perforatoarelor pneu­ secretarului organizaţiei de
suplimentare de odihnă, in valoare de 12 au neglijat controlul veridicităţii certifi­ bihndu-se ca in acest an să fixă a îngrijitorilor nu consti­ matice, bucăţi mari de pia­ bază PC.R, tovarăşul Gheor
milioane lei, iar pentru alimentaţie de catelor medicale şi astfel, in unele locuri fie extinsă ingrâşarca bovine­ mmale provenite din prăsilă tuie un stimulent în vederea tră. Trăim o oarecare emoţie glie Jeler — dar mari la fap­
protecţie se cheltuiesc peste 2,1 milioane a crescut nejustificat numărul concediilor proprie, sporul realizat cu a­ obţinerii dc rezultate superi­ amestecată cu teamă Cei 450 te
lei. Or, după cum subliniau mai mulţi de boală. Toate acestea sînt, desigur, bine­ lor încă in zece unităţi coo­ celaşi consum de furaje fiind oare. Pentru ridicarea gradu­ de metri care ne despart de De acest lucru nc-am convins
vorbitori, în acest domeniu se merge pe cunoscute de către biroul executiv al Con­ peratiste Se pune însă între­ mai marc cu 0,4— 0,5 kg faţă lui de rentabilitate a ingrâ- „ziuă" şi ritmul perforatoare­ şi noi cind am consultat gra­
panta celei mai mici rezistenţe : se plă­ siliului judeţean al sindicatelor Hunedoa­ barea : ce probleme sc ridică de cel obţinut la tineretul lor sugrumat între pereţii pu­ ficul cu lucrările brigăzii Po
tesc drepturile legale băneşti şi nu se ac­ ra, dar şi aici s-a insistat insuficient pen­ in privinţa obţinerii unei efi- cumpărat de la alte unităţi. şâtorici este de mare însemnă­ ţului creează o atmosferă fan­ lunile ianuarie şi februarie
ţionează cu perseverenţă pentru crearea, tru înlăturarea unor vechi carenţe din sti­ cienţe maxime in cadrul in- Iată de ce ne orientăm să tate ca atenţia consiliului de tastică. Şeful de brigadă ob­ au depăşit sarcinile la inain
peste tot acolo unde e posibil, de condiţii lul şi metodele de muncă ale sindicate­ grâşâtoriilor şi cum sînt ele populăm îngraşătoria cu ani­ conducere al cooperativei să servă teama pe care o încer­ tare şi betonate cu multe pro­
fie îndreptată spre asigurarea
normale de muncă. lor. rezolvate ? Răspunsul este di­ male din prăsilă cooperativei furajelor din producţia coo­ căm şi intervine calm : „N-a- cente. In luna martie au avut
In ultimii ani, la C.S.H.. I.C.S11 şi U.V In concluziile şi măsurile stabilite de ferit de la o unitate la alta. noastre. veţi grijă. Nu se intîmplă ni­ de betonat 14 metri de puf, dar
Călan nu s-a insistat suficient ca noile plenară, s-au schiţat cîteva direcţii prin­ — Asupra rentabilităţii în- Un pas important în organi­ perativei, să se urmărească mic" au făcut 20.
obiective date în funcţiune să fie dotate cipale în care sindicatele trebuie să-şi îm­ grăşârii tineretului bovin nu zarea ingiâşârii bovinelor s-a trecerea la îngrăşat a unui nu­ Omul care ue asigură că
cu echipamente şi instalaţii corespunză­ bunătăţească activitatea, să fie nu numai încape nici o îndoială, spunea făcut şi la C A P. Dobra. Mă­ măr mai mare de animale ob­ uu sc intîmplă nimic lucrea­ Succesele brigăzii sc lin
toare pentru evitarea noxelor, a prafului prezente în întreprinderi şi pe şantiere, Tovieă Manea, preşedintele surile luate de consiliul de ţinute din prăsilă proprie, iar ză de 22 de ani la înaintare. lanţ de ani de zile. Aproape
Din această cauză, la aglomeraloarele de dar să şi acţioneze efectiv pentru crearea C.A.P. Boz Livrînd de la înce­ conducere creează premisa de­ retribuirea îngrijitorilor să A început meseria la Dum- că nu c lună fn care aceşti
la C.S.H. a crescut nepermis de mult con­ dc condiţii cit mai optime de muncă şi putul anului aproape 14 tone păşirii prevederilor planului sc* facă în funcţie de rezulta­ beşti-Uvezeni, apoi a conti­ 10 oameni să nu stabilească
ţinutul de praf în atmosferă, iar la U.V. de viaţă pentru salariaţi Comitetele sin­ carne la beneficiarii interni anual cu aproape 30 tone car­ tele pe care le obţin. In aceas­ nuat-o la Salva-Vişeu. la Di un record. In curînd vor ter­
Călan, numărul de locuri de muncă cu dicatelor trebuie să intervină pentru a se şi externi, unitatea noastră a ne. Intre altele, Ion Muntea- tă privinţă este necesar ca caz, Brad şi aici la Tcliuc îl mina şi aict cu înaintarea, li
condiţii deosebite De asemenea, in ex­ crea condiţii normale de lucru acolo unde încasat peste 150 000 lei ve­ nu, preşedintele cooperativei şi Direcţia agricolă judeţeană, mai despart cîţiva metri piuă
ploatările miniere, construcţii, sectorul fo­ încă mai sînt locuri de muncă deosebite, nituri. Pînă la sfîrşitul anu­ agricole ne-a relatat că, spre împreună cu U J C A P , să rugăm sa ne vorbească de­ la orizontul 12 Apoi briga
restier, din cauza folosirii incomplete a cu atit mai mult în cazul unităţilor şi lui suma se va tripla, avind in deosebire de anii trecuţi, a­ acorde cooperativelor agricole spre el Nc răspunde cu ace­ da va lua cu asalt alte lucruri
unor utilaje şi a slabei preocupări pentru secţiilor noi, să fie exigente faţă de felul vedere că am organizat îngrâ- cum destinaţia animalelor şi unde s-au înfiinţat îngrâşâto- laşi ton calm ; ,.Despre mine şi va stabili desigur noi re
mica mecanizare, există încă multe locuri cum se aplică măsurile de protecţia mun­ .şarea a cîte 50 animale în trei lotizarea lor pentru produc­ rii noi, un sprijin susţinut în nu am ce vă spune. Dacă corduri. Nu vor spune ins
de muncă unde se lucrează manual In cii. cum se rezolvă problemele pe care serii. Succesul in această ac­ vreţi despre băieţi. Sint har­ la nimeni cit le-a fost d
unităţile miniere sînt deficienţe şi în apro­ le ridică salariaţii, să pretindă ca la adu ţiune este hotârit de asigura­ ţie şi îngrâşare, se stabileşte vederea organizării judicioase nici. Cu Lazur Ghcorghe, Mo­ greu intr-un loc sau în altu
vizionarea locurilor de muncă cu mate­ nările grupelor sindicale să participe oa­ rea şi folosirea în hrana tine­ înainte ca viţeii să împlineas­ a activităţii acestora, astfel ravei Alexandru şi Nicolae Vor relata lapidar doar c
riale, vagonete, apă potabilă — mai frec­ meni competenţi din partea conducerilor retului pus la ingrâşat a fura­ că virsta dc 3-4 luni, hrânin- putindu-se obţine o creştere Băicşu. m am intilnit la Bi au terminat lucrările mai rt
vente lâ E.M. Lupeni, EM. Muncel, EM tehnico-administrative O mai mare aten­ du-se in mod diferenţiat, po­ substanţială a producţiei mar­ caz in 1050. Şi acolo am fă pede cu cîteva zile. Atit.
Deva. E.M. Cerlej şi altele. ţie este necesar să acorde sindicatele, pre­ jelor grosiere, precum şi de trivit scopului urmărit fă de carne, cu cheltuieli cit c u t ceva puţuri Cind s-au Aşa sînt aceşti 16 oameni
Privind condiţiile de viaţă, în Valea cum şi comitetele de direcţie, organizării cointeresarea îngrijitorilor prin In contrast cu situaţia în- terminal lucrările am liotă- care bat la porţile pămintii ,
retribuirea lor în funcţie de
Jiului se ridică (pentru a cîta oară ?), cunoaşterii de către salariaţi a actelor rezultatele pe care le obţin. lîInită la unităţile amintite, mai reduse rit să mergem împreună pe lui.
problema cantinelor la unele mine, la Hu­ normative, a legislaţiei muncii. Ja cooperativa agricolă din alte şantiere. Şi, nu ne am N. PANAITESCU
nedoara sînt anomalii în ce priveşte cos­ Sindicatele sînt reprezentate in comite­ — Unitatea noastră a livrat Burjuc se semnalează o seric T. DOBRICEANU mai despărţit Ba, pe parcurs
tul cazării şi deservirii în căminele pen­ tele de direcţie cu drept deliberativ de pînâ la 20 martie a c aproa­ de deficienţe. Din discuţiile cu
a participa la elaborarea măsurilor şt a pe 200 bovine tinere îngrăşate, Ecatcrina Igreţ, şefă de fermă
tru nefamilişti (aici există" la CS.H bu- deciziilor. Ele trebuie şi au deci posibili­
" nuri de inventar pentru cămine* care’stau tatea să determine efectiv comitetele de din care 70 la export — neiâ şi Aurel Brînda, contabil şef.
în depozite, în valoare de peste 4 milioa­ direcţie să "rezolve probleme pe care le ri­ relatat Laurcan Radu, briga­ am reţinut faptul că nu se
ne lei), la I.F. Orăştie, Petroşani şi Haţeg dică munca şi viaţa dier zootehnic la C A P. Si- urmăreşte cu suficientă răs­ Onorarea în termen a
meria Pentru a obţine sporuri pundere ingrâşarca tineretului
cit mai mari de creştere in în condiţii dc eficienţă ridi­
contractelor servaţia că îndepli t
păşirea producţiei
celei vindute şi î
poate fi motiv d«
deplină. Invingînd
lor, trebuie să figureze pe lis­ liecind peste in
ta nr. I de priorităţi a comi­ colectivele de fort
tetelor de direcţie din ramura judeţul nostru au reu>.i
forestieră Persistenţa unor unele sortimente — cherestea
In relaţia producâtor-bene- asemenea neajunsuri. care total, cherestea răşinoasâ,
liciar, şi-au făcut loc în acest duc la folosirea neraţională a cherestea de fag, buşteni to­
răstimp şi unele deficienţe mijloacelor materiale şi a for­ tal — să obţină depăşiri apre­
care au tras înapoi balanţa ţei de muncă exercită o influ­ ciabile. La umbra acestor re­
realizărilor Economia fores­ enţă negativă asupra mersu­ zultate bune, vegetează insă
tieră nu a onorat 71 de con lui înainte al producţiei pro­ neajunsuri care trag înapoi
tracle. Echivalentul valoric al prii, frînează activitatea uni­ balanţa succeselor La lemn
neîndeplinirii integrule a a ­ tăţilor beneficiare din judeţ de mină, s-au „pasat" pentru
cestui indicator esenţial al şi din ţară. trimestrul H 5 138 mc, iar la
planului este egal cu 5 492 000 Fără a ştirbi cu nimic din lemn de celuloză 3 071 mc. Ca
ardoarea, entuziasmul şi res­ urmare a unor deficienţe, I.F.
lei. Eliminarea rămînerii în
ponsabilitatea cu care s-a Deva nu a onorat 5 contracte,
urmă, menţinerea pulsului muncit în multe parchete şi I.F. Orăştie 11, I. F. Petro­
producţiei la nivelul sarcini­ sectoare, trebuie să facem ob- şani 23, iar forestierii din Ha­
ţeg 32 de contracte.
Problema relaţiilor con­
- .......... -...........■ ■ ■ tractuale, direct sau indirect,
se înscrie într-o arie ce vizea­
ză interesele majore ale eco­
După detronarea lui Al I. litlul dc dijmă la tarla Sub J8CC, intitulat: „Despre juris- care prevedea următoarele : nomiei naţionale, afectînd în
Cuza, coaliţia burghezo-mo- această formă, contractul dc dicţiune şi exceuţiune", meni­ „Primarii sînt datori, prin aju­ ultimă instanţă activitatea
şierească a dus o acţiune sus­ salariu, propriu orinduirii ca­ ROLUL NEFAST AL LEGISLA- te să asigure, prin măsuri cu to­ torul consilierilor comunali, a­ comercială externă — impor­
ţinută pentru înlăturarea ori pitaliste, a fost inlocuil cu dij­ tul excepţionale, executarea de tul şi exportul. Din acest in­
anihilarea reformelor lui prin­ mă în produse, dijmă la tar­ către ţărani a unor obligaţii rendaşilor, dorobanţilor, secre­ teres major, decurge obliga­
tarilor să îndemne pe munci­
cipale şi pentru consacrarea la. luate faţă de moşieri. Pentru torii agricoli care au contracte ţia pentru organizaţiile de
dictaturii ei de clasă. Prima Această legislaţie de exploa­ a se inţclcge deplina semnifi­ în conformitate cu legea de partid, comitetele de direcţie,
măsură care se cerea rezol­ tare semifeudală a ţărănimii JIEi BURGHEZO-MOŞIEREŞTI caţie a capitolului mă voi o­ toate colectivele de muncă de
vată, era aceea a reducerii u­ a fost consfinţită prin Legea pri asupra articolului 4, caic faţă a-.şi îndeplini tocmelile la a-şi mobiliza forţele şi rezer­
nor efecte ale legii agrare din tocmelilor agricole din 1866, prevedea : „Nici o tocmeala vremea şi Ia locul unde şi vele, de a nu admite nici o
anul 1864, in scopul intensi­ mod i fi cală prin legea din 7 pentru munca agricolă nu se după chipul cu care s-au legat concesie dc la disciplina con­
ficării exploatării maselor ţă­ aprilie 1872, care a agravat si­ va putea face pe mai mult de prin tocmeli", fn continuare tractuală Sarcinile deosebite
răneşti. Acţiunea aceasta a tuaţia ţărănimii, şi apoi prin IN EXPLOATAREA ŢĂRĂNIMII 5 ani". Acest articol, caro pă­ legea prevedea că in cazul ce stau în faţa colectivelor din
burghezo moşierimii a fost în­ legea din 1882, întocmită in rea a fi in folosul ţăranilor, cind muncitorul nu lucrează industria judeţului, angaja­
treprinsă încă din timpul după tocmeală, primarul pu­ mentele mobilizatoare des­
domniei lui Cuza şi a fost de­ acelaşi spirit Noua legislaţie limitînd durata contractului tea da ordin ca ţăranul să fie prinse din hotărîrea Confe­
săvârşită îndată după înde­ privind relaţiile din agricultu­ rănimea - deci 80 % din muncile agricole încheiate în­ partea autorităţii comunei de muncă agricolă, era menit arestat şi dus cu forţa Ia lu­ rinţei judeţene de partid, re­
părtarea lui, prin legea toc­ ră, dovedea, in acelaşi timp. populaţia larii — de o scrie tre moşieri şi ţărani Astfel, unde domicilia, că era liber in realitate să ducă la o com­ cru, cu toate că prevederile zultatele bune din trimestrul
melilor agricole, din 18 mar­ .şi caracterul formal, ipocrit dc drepturi prevăzute in Con­ în articolul nr. 1 al legii, sc să se tocmească in altă parte. pletă înrobire a ţărănimii Constituţiei garantau dreptu­ 1, experienţa organizatorică se
tie 1866 al prevederilor constituţiei stituţia din 1866. Pe lingă u- arată : „Toate tocmelile dc Practic, această prevedere în­ Articolul admitea o durată de rile tuturor cetăţenilor dc a cer valorificate în mod supe­
burghczo-moşicreşli, intrate în 5 ani a contractului pentru nu fi arestaţi decît în baza
Cu tot caracterul său limi­ vigoare, care declara că apă- ccastâ măsură, stalul burghe- munci agricole, de orice natu­ semna legarea ţăranului de muncile agricole dintre moşier rior, Ia nivelul posibilităţilor
tat, legea agrară din anul 1864 râ drepturile şi libertăţile ce­ zo-moşîeresc a reglementat ra­ ră trebuie să fie legalizate şi moşia din localitate, .asigura­ $i ţăran. Aceasta însemna unui mandat dc arestare Ţă­ şi condiţiilor de care dispune
a zdruncinat relaţiile feudale tăţeneşti. Dar, datorită sără­ porturile dintre moşieri şi ţă­ înregistrate de către autorita­ rea acestei moşii eu forţă dc practic că, in schimbul unui ranul însă era dus la muncă economia judeţului Hune­
din agricultură. Declarînd insă ciei. ţăranul era constrins cco- rani în cadrul învoielilor fă­ tea comunală respectivă" fn muncă ieftină, deoarece auto­ credit primit — fie in bani, de către dorobanţ, deci legea doara
inalienabilitatea lotului de nomiceşte şi extra-cconomiceş- cute pentru lucrarea de către cc priveşte condiţiile acestor rităţile comunale nu eliberau fie in natură — alunei cînd introducea munca forţată, bă­
împroprietărire, insuficient le să sc supună regimului de ţărani a pâminturilor moşie­ legalizări, legea pentru toc-' ţăranului nici un fel de cer­ ţăranul era ccl mai strîmto- tăile şi pedepsele corporale
pentru asigurarea întreţinerii exploatare al moşierilor. Le­ reşti Aceste legi au fost e­ meii de lucrări agricole, din tificat pentru a se angaja în rat, moşierul putea sâ-i ceară Această lege ruşinoasă, care
familiei ţărăneşti, lipsind ţă­ gislaţia aceasta corespundea laborate la cererea moşierilor anul 1866, prevedea : „Numai altă parte, alila timp cit mo­ ţăranului sub ocrotirea legii priva po ţăranul român de a
rănimea împroprietărită de pc deplin relaţiilor de trecere şi arendaşilor, care, după re­ şierul din localitate nu permi­ — o muncă pe mai mulţi ani. se angaja unde voia. care Turneul
islazul necesar pentru creşte­ de la gospodăria feudală la forma agrară din anul 1864, tea acest lucru. In această pri­ scotea pîrile din tocmelile a-
rea vitelor, legea agrară a a­ cea capitalista. Legislaţia a- au adresat nenumărate peti­ vinţă sint edificatoare colo a- După cum sc ştie, obligaţiile grioolc de sub imperiul drep­
sigurat condiţia menţinerii grarâ a guvernelor burghczo- ţii către senat, arâtîndu-şi în­ Momentul râtatc de către unii comenta­ cc li se impuneau ţăranilor a- tului comun, spre a asigura
maselor ţărăneşti în depen­ moşicreşli urmărea să asigure grijorarea că ţăranul eliberat tori ai vremii. R. Rosctli scria, tnnei cînd nu aveau ce minca, executarea imediată şi necon­ „Cotoir-nEul
denţă faţă dc moşieri. Ţăra­ cultivarea moşiilor cu mina de dc iobăgie nu va mai lucra dc pildă, despre subordonarea erau tot atit de împovărătoare, diţionată a voinţei moşierului
nii au fost nevoiţi să cadă )a lucru semiiobagâ, deoarece, pâminiul moşieresc Dc aceea eroic 1907 administraţiei şi justiţiei de incit era cu neputinţă să lc şî care prevedea „îndemnarea"
învoială cu moşierii şi să sl* după cum s-a văzut, înzestra­ ei solicitau măsuri urgente de către moşieri şi arendaşi ur­ îndeplinească în cursul unui la muncă a ţăranului prin do­ ? Formaţia dc muzică iişoa- !
supună cruntei exploatări S-a rea cu utilaj propriu a moşii­ conslringerc. pentru a li se a- mătoarele : „Administraţia şi an şi, astfel, conform contrac­ robanţ a fost condamnată cu : ră a Casei de cultură a sin- ;
ajuns astfel la o formă de ex­ lor boiereşti reprezenta un siguia, prin elaborarea legi­ comuna respectivă poate să le­ Justiţia sint cu desâvîr.şire in tului, i sc măreau obligaţiile asprime chiar dc uniî repre­ : dlcalelor din Petroşani, ce '■
ploatare compatibilă în parte proces treptat lor de tocmeli agricole, forţă galizeze tocmelile locuitorilor miinilc lor, care sint persona­ pe un şir întreg de ani zentanţi ai burgheziei libera­ ; întruneşte 10 arlişli amatori ;
orînduirii capitaliste, realizată dc muncă ieftină pe moşiile de sub jurisdicţiunca sa, ea lităţi marcante în partidele Astfel, noile legiuiri au su­ le. care au combătut pc acei (4 solişti vocali), a între- :
formal printr-un contract pe Tocmai caracterul treptat al lor Moşierii şi arendaşii ce­ poate să legalizeze tocmeli şi politice de la putere, oricare pus po ţărani Ia un regim cu economişti şi politicieni ce î pi'ins, în această primăvară, ;
care ţărănimea trebuia sâ-1 utilării moşiilor cu unelte rcau un sistem de legi. care, a unui locuitor străin, dar este acel partid, ei îşi permit lotul excepţional, care asigura căutau să prezinte această le­ ■ nn turneu prin numeroase i
accepte datorită eonstringerii proprii şi, deci, al introduce­ prin cele mai draconice măsuri, numai in cazul cind acesta ar orice". executarea imediată a obliga­ ge ca fiind o măsură absolut i localităţi din judeţul nostru, j
economice ce se exercita asu­ rii muncii salariate in agri­ să asigure îndeplinirea de că­ înfăţişa un certificat din par­ Şi dacă prefectul, subpre­ ţiilor luate, prin mijloace dc necesară şi echitabilă, fără de • Avind un bogat repertoriu. !
pra ei Acest contract era dc cultură, a determinat statul tre ţărani a unor obligaţii lua­ tea comunei in care locuieşte, fectul etc nu îndrăzneau să conslrîngere. Rezultă deci ră care agricultura ar fi fost in : ales din muzica uşoară ro- i
natură specială, căci moşierul burghczo-moşiercsc să măreas­ te sub presiunea foamei, dar doveditor că este liber a să- se opună moşierului, câutînd pe lingă faptul că ţăranii nu pericol. : mânească şi străină, formaţia j
neavînd numerar suficient că, printr-o seric de măsuri le­ a căror executare depăşea u- virşî asemenea tocmeli" Din dimpotrivă sâ-1 servească cit puteau face învoieli agricole in In aceste condiţii a luat : „Color" a poposit pe scenele j
pentru plata salariilor şi in­ gislative, dependenţa ţărănimii ncori puterile ţăranului. acestea rezultă că ţăranul nu mai bine. cum s-ar fi putut alt loc decil in comuna lor na­ naştere vîlvătaia de la 1907. tealrclor, cluburilor şi case- j
vestiţiilor necesare completă­ faţă de moşieri, să asigure In aceste condiţii, şi din a- era liber să încheie învoieli opune voinţei acestora un ţă­ tală, ei mai erau şi judecaţi care a cuprins marca masă a j lor de cultură din Deva, O- j
rii şi îmbunătăţirii inventaru­ pe calea unor măsuri legisla­ ccste motive, la 18 martie agricole acolo unde vrea, ci ran arendaş ? Era deci clar că in caz de neînţelegere cu mo­ ţărănimii, zdruncinînd din te­ ■ r^$tie, Lupeni. Simcria. Ha- ■
lui. a recurs la soluţia resta­ tive for|ă de muncă semiioba- 18GG, a apărut Jegea pentru numai in comuna în care lo­ autorităţile comunale nu per­ şierul. tot de autorităţile co­ melii orinduirea perimată bur- : ţeg, Călan, Aninoasa unde j
bilirii, în fond, a relaţiilor gă pentru cultivarea pămîntu- tocmelile de lucrări agricole cuia şi totodată că numai co­ miteau ţăranului să încheie munale, in realitate de mo­ ghezo-moşiercascâ. Momentul : s-a bucurat de o caldă pri- l
feudale, prin obligarea ţăra­ Jui moşieresc. şi pentru executarea lor, ale muna respectivă avea dreptul învoieli în altă parte, decît în şier. eroic din 1907 a marcat o pa­ ! mire din partea publicului. I
nului de a lua pămint pentru Spre a înlesni cultivarea pă- rărci principale prevederi con­ dc a legaliza invoîala. Pentru comuna lor Cele mai aspre Dar cele mai semnificative gină impresionantă în marca ! In majoritatea localităţilor !
lucru în dijmă, sau de a mînluluî moşieresc prin sis­ stau, înainte de ţoale, in obli­ ca ţăranul să încheie învoieli măsuri dc conslrîngere împo­ exemple de privare a ţăranului carte a tradiţiilor revoluţiona­ : au fosl prezentate cile două \
munci în schimbul lotului de gativitatea înregistrării şi le­ in altă comună, deci cu alt triva ţăranului sc găseau în de drepturile cetăţeneşti, le re alo poporului român ; spectacole, ambele fiind pri- j
moşie primit în folosinţă, un temul muncii în dijmă, statul galizării de către autoritatea moşier dccit ccl din localitate, capitolul III al Legii pentru găsim in articolul privitor la mile cil meritate aplauze de ;
iot de o întindere egală, cu burghezo-moşicrese a lipsit ţă­ comunală a învoielilor pentru era necesar un certificat din tocmelile agricole din anul executarea tocmelilor agricole, Prof. ION PATRU ALBU ; către iubitorii muzicii uşoa- :
rc.
LTÎIinfliiTlSaftifcgJfcail