Page 33 - Drumul_socialismului_1969_04

Şedinţele unbr comisii
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
permanente ale TELEX

Marii Adunări Naţionale

La Palatul ,Marii Adunări irca dc la Budapesta dc la 17
Naţionale au avut loc miercuri, martie 19G9.
0 aprilie, a.c. şedinţele de lu­ Tn cadrul şedinţei, tovarăşul ÎNTREVEDERE
cru ale unor comisii perma­ Ccorgc Macovcscu, prim-ad- M, MALITA — !
nente. junct al ministrului afaceri­
Comisia pentru politică ex­ lor externe, a prezentat o in­ J. STANOVNIK |
ternă a Marii Adunări Naţio­ formare.
nale, întrunită sub preşedinţia In urma discuţiilor puilalc, Miercuri dimineaţa, j
tovarăşului Miliai Dalea, pre­ comisia a avizat favorabil a- Mircea Maiiţa, şeful de- j
şedintele comisiei, a examinai eest document, hotărînd să-l legaţiei române la cea j
din însărcinarea Consiliului supună cu avizul său Consiliu­ de-a 24-o sesiune a Co- ;
de Slat Apelul statelor parti­ lui dc Stat al Republicii So­ misiei Economice O.NU. ;
cipante la Tratatul dc ia Var­ cialiste România. pentru Europa, a avut o i
şovia către toate statele euro­ ☆ întrevedere cu fanez Sta- j
pene pentru intensificarea e­ Comisia pentru probleme dc novnik, secretarul execu- i
tiv al comisiei. La discu- J
forturilor îndreptate spre în­ apărare, prezidată de tovară­ ţii a asistat, de aseme- j
ţ^~ >1101 UI Mr. «38 — JOI 10 aprilie 1569 — t Pili. 3D Utili — IP1BI BIOIÎŢlll: Om, sil. Or. Peliu Emza Hr. 35 — Tel. 1275. /317, 8317 ^ tărirea păcii şi securităţii în şul Vasilc Patilincţ, preşedin­ nea, ambasadorul Nico- t
tele comisiei, a examinat din
Europa, adoptat la Consfâlu- însărcinarea Consiliului dc lac Ecobescu, şeful misiu- J
nii permanente a Repu-
Stat documentele privind per­ blicii Socialiste România i [
la Geneva. Cu acest pri-
Nonl sistem de salarizare fecţionarea structurii şi a or­ Jej, au fost discutate pro- j ;
ganelor de conducere ale Tra­
tatului dc la Varşovia, adopta­ bleme privind actuala se- I
te de statele participante la a- siune, precum şi aspecte
ccst Tratat. în cadrul Consfă­ ale participârii României
tuirii Comitetului Politic Con­ la activitâţile Comisiei E­
P îrg h ie im p o rta n ta sultativ. care a avut loc la Bu­ conomice O N U . pentru
dapesta.
Europa.
Gcncral-coloncl Ion Ioniţă, • (Relatări despre lucră­
ministrul forţelor armate, a rile Comisiei Economice :
prezentat o informare. o O N U. pentru Europa, !
pentru d e z v o lta re a diate, a informării şi a dezba­ in pogina a IV- a) j
Pc baza documentelor stu­
terilor. Comisia a avizat favo­
rabil aceste documente, liolă- j IMPORTANT
rînd să Ic supună cu avizul j Pentru ţârânimea
a c c e le ra ta său Consiliului dc Stal a) Re­ j cooperatista,
publicii Socialiste România.
i pentru toţi
j locuitorii satelor
a ind ustriei lo ca le ÎN PAGINA A 3-A ; In curînd

: apare ziarul
Creşterea j „SATUL SOCIALIST'',
salarizare oferă posibilitatea
Partidul şi statul nostru a-
corela o atenţie deosebită co­ PETRU BOTA unui cîştig orar de 7,35, 7,70. traficului rutier j cotidian de mare tiraj,
interesării materiale. factor vicepreşedinte 8,10 şi 8,50 lei, plus sporul de \ editat de Uniunea Naţio-
de primă importanţă în asi­ ol Comitetului executiv acord ce i se cuvine, în func­ obligă la j nalâ o Cooperativelor A-
gurarea progresului şi dezvol­ ol Consiliului populor ţie de indicele de realizare a \ gricole de Producţie,
tării multilaterale a tuturor al judeţului Hunedoara noimei. In ce priveşte sala­ sporirea j In paginile ziarului,
■ramurilor economiei naţiona­ rizarea personalului tehnie- j veţi putea citi articole, re-
le. Acest luqru este demon­ administrativ. noul sistem siguranţei i potlaje, anchete, foile-
strat; cel mai pregnant in do­ prevede, în afară dc salariul j toane, interviuri, note ca­
cumentele Congresului al IX- constituie numai o îmbunătă­ de bază, încă cinci gradaţii ; re tratează cele mai di-
le'a şi ale Conferinţei Naţio­ ţire a salariilor, cl oferă po­ ce pot fi acordate de condu­ circulaţiei j verre aspecte ale agri-
nale a Partidului Comunist sibilitatea conducerii unităţi­ cătorul unităţii, ţinînd cont -------- 1---------- 1 ; culturii noastre coopera­
Roman, care conţin măsun şi lor dc a remunera mai bine de calităţile şi contribuţia a­ tiste, ale vieţii satului, in­
soluţii concrete privind îm­ angajaţii, în funcţie de cali­ dusă de fiecare salariat i formaţii din ţarâ şi de
bunătăţirea în continuare a tatea şi cantitatea muncii de­ încadrarea diferenţiată alit i peste hotare, comentarii
sistemului de cointeresare puse. de a stimula spiritul de a muncitorilor cit şi a perso La mina Lupeni j externe.
materială, ca verigă impor­ inventivitate şi de introduce­ nalului tehnic-administrativ Dispozitiv de ! Ziarul „SATUL SOCfA-
tantă în ansamblul măsurilor re a noului în procesul de duce şi Ia stabilizarea cadre­ Primele cantităţi | LIST" apare de cinci ori
privind perfecţionarea condu­ producţie. Se creează astfel lor Astfel. în condiţiile în îndoit ţevi j ■ pe sâptâminâ in 4 pagini, ;
cerii şi planificării economiei posibilitatea încadrării în -1 caic un salariat se transferă învăţăminte pre­ ! iar simbâta in 6 pagini. j
naţionale, corespunzător con­ dinlr-o unitate în alta în inte­ de trufandale Ia propunerea maistrului ; Preţul unic al unui e- [
diţiilor noii etape de dezvol­ trepte de salarizare a munci­ resul serviciului, sistemul dc Hans Theil şi a lăcătuşului ; j xemplar — 30 de bani. j
torilor şi 5 gradaţii la perso­
tare socialista a României. nalul tehnic - administrativ. salarizare prevede posibilita­ loan Sulea vechiului sistem de I : Abonamentul lunar — ;
Inscriindu-se pe coordonate­ tea menţinerii şi. după caz. a La unităţile de legume şi îndoit ţevi i-a fost adaptat 1 | 8 lei ; trimestrial — 24 j
le importanţelor măsuri stabi­ Legat de acest fapt. pentrLi creşterii treptelor şi gradaţii­ fructe din judeţ au sosit pri­ un troliu cu acţiune pneu- j ţioase din experienţa j lei ; pinâ la sfirşitul anu- j
lite de conducerea de partid, salarizarea muncitorilor, uni­ lor de salarizare pe care le-n , mele noutăţi ale producţi­ matică. O dată cu punerea \ lui — 64 lei. Abonamen- j
icccntn holăiirc a Consiliu­ tăţile vor trebui să ţină sea­ avut. In schimb, atunci cînd ilor agricole timpurii din a­ în funcţiune a noului dispo- j i tele se lac prin factorii ;
lui de Miniştri, prin care se ma ca lucrările ce se înca­ desfacerea contractului de zi tiv a fost posibilă foto- ■ | poştali, diluzorii procen- '■
fiind I primului trimestru
aprobă, începînd cu 1 mai drează în aceeaşi categoric ta­ muncă se face în alte condi- cest an. Deocamdată, peste si rea in acest proces teh- i tuoli, oficiile şi agenţiile i
a c , generalizarea experi­ rifară să fie diferenţiate co­ ţiuni. persoana în cauză poa­ 30 de tone de spanac şi o nologic a unui număr de ! : poştale. ;
mentării noLilui sistem de sa­ respunzător. în funcţie de te fi angajată la o altă unita­ însemnată cantitate de ceapă numai 3 muncitori,
larizare şi majorare a sala­ gradul de complexitate al a­ te numai în treapta, respectiv redus in acelaşi timp ctortul :
riilor în toate întreprinderile cestora Făcînd o exemplifi­ gradaţia de bază, uimind ca verde, turnizalc de către flztc şt timpul necesar cxc- j Conlimund o frumoasă tra­ rea considerabilă a lemnului | „ADMITEREA
de industrie locală ale consi­ care a acestui mod de salari­ in termen de un an să-i poa­ C.A.P. Dobra, Sîntandrei, cutării acestei operaţiuni. j diţie, minerii din Lupfeni — că­ folosit pînă nu demult ca ma­ i IN ÎNVATĂMINTUL
liilor populare, constituie un zare îmbunătăţit, se pot -de­ tă acorda uri număr de heptei, Rapoltu ‘Mare, Deva, Băcia. Experimentarea noului dts- \
puternic stimulent material şi duce cu uşurinţă avantajele respectiv gradaţii, fără ca a- In perioada următoare pozitiv efectuată, la .Centra- \ rora le-a fost decernat Steagul terial dc bază in susţinerea lu­ I SUPERIOR — 1969" j
moral, pentru ridicarea între­ şi cointeresarea muncitorilor. cestey să depăşească treapta ta termică Petrlla a dat re- 5 dc Iruniaşi pe ramură si Di­ crărilor în subteran, a fost po­
gii activităţi la un nivel ca­ Astiel. in actualul sistem dc sau gradaţia de care a bene­ cantităţile dc truîandalc ca­ zultate bune, asignrîndu-sc ] plomă (16 onoare'a Uniunii sin­ sibilă o ctcşll-rc a producţiei A intrat in (iurârii bro- i
litativ superior. Salariile mun­ salarizare, un imincitor de ca­ ficiat la întreprinderea de la re vor fi puse la dispoziţia o tehnicitate ridicată, fiind j dicatelor din ramura miniera eu aproape 63 tone pc zi. Şura „Admiterea in invâ- j
citorilor, inginerilor, econo­ tegoria a VlII-n din ramura care a plecat cumpărătorilor prin unităţi­ şi energie electrică — au în­ Preocupările din primul tri­ ţomîntul superior — 1969", ;
miştilor, tehnicienilor şi func­ de prelucrare a lemnului, este posibilă în acelaşi timp res- j cheiat bilanţul primului tri­ mestru au avut drept rezultat editată de revista învâţâ- i
ţionarilor ocupaţi în industria remunerat cu 5,90 lei pe oră, le de legume şi fructe vor pectarca cu stricteţe a nor- \ mestru cu rezultate frumoase. creşterea productivităţii mun­ mintului superior „Forum". j
locală se vor majora în me­ plus sporul de acord ce i se creşte şl se vor diversifica. melor de tehnica securităţii \ Despic succesele obţinute, de­ cii în diferite lucrări din sub­ Elaborată in lumina Di- ;
die cu 8 0 la suta. cuvine. In noul sistem de sa­ Continuare in pog. a 2-a) muncii. I spre gîndiirilc şi preocupările teran Productivitatea muncii rectivefor C.C. al P.C.R, j
Noul sistem de salarizare nu larizare, aceeaşi categorie dc de viilor ale acestui harnic co­ în primele trei luni ale aces­ din aprilie 1968 şi a Le- j
lectiv am aflat multe lucruri tui an a crescut faţă de ace­ gii învâţâmintului, ea pre- ■
interesante. eaşi perioadă a anului trecut, zintâ actuala reţea a in- ■
Minerii de aici au dat in ajungîndu-sc pină in prezent la stituţiilor de invâţâmînt j
primele trei luni ale anului pes­ 1,565 tone pe post, fiind mar­ superior la cursurile de i
te prevederi 15 100 tone căr­ cată totodată o scădere a nu­ ri, serale şi fârâ frecven- \
bune cocsificabil şi energetic mărului dc posturi pe I 000 to­ ţâ, condiţiile de admite­
— Experienţa acumulată la ne producţie extrasă cu apro­ re, disciplinele pentru
concurs Broşura, apârutn
minn noastră, ne spunea in­ ximativ 10, faţă dc cea plani­ intr-un tiraj de peste
ginerul Vasilc Ciriperu, di­ ficată. 100 000 exemplare, prezin­
rectorul minei, folosirea pe o Prin dotarea lucrărilor din tă, de asemenea, institu­
scară lot mai largă a metode­ subteran cu noi utilaje dc marc tele tehnice cu facultăţi­
lor moderne dc organizare productivitate, s-a obţinut o le şi secţiile care pregă­
ştiinţifică a producţiei şi a creştere a gradului dc meca­ tesc subingineri la cursu­
muncii slnt elemente de bază, nizare. Tăierea şi încărcarea rile de zi şi serale.
care au slat )a temelia rezul­ cărbunelui cu ajutorul haveze-
tatelor obţinute pină în pre­ lor, combinelor şi plugurilor au
zent. Putem spune că prin or­ contribuit în mare măsură la SPRE ŢĂRMURILE
ganizarea ştiinţifică a produc­ creşterea productivităţii mun­ I ALGERIEI
ţiei şi a muncii a fost posibilă cii, fiind posibilă in aceiaşi timp
dirijarea mai judicioasă a fon o folosire cit mai judicioasă a „Petroşani" — nava co­
durilor de investiţii, care au forţei dc muncă mercială de construcţie
ca scop modernizarea procesu­ Extinderea cu precădere a a­ romăneoscă cu cel moi
lui de extracţie a cărbunelui. batajelor frontale mecanizate mare deplasament, îna­
Din totalul ele127 milioane dc din care astăzi se extrage apro­ poiată recent din prima
Ici puse la dispoziţie pc 1969 ximativ 80 la sulă din produc­ sa cursă de producţie, a
pentru dotarea şi menţinerea ţia de cărbune a minei, va a- ridicat din nou ancora,
capacităţii dc producţie a minei îndreptîndu-se spre ţăr­
s-au realizat pină în prezent CORNEL DUMITRU mul Algeriei, de unde va
maî bine dc 25 la sulă. Prin aduce minereu de fier
darea în exploatare a noi fron­ pentru Combinatul side­
C.S. Hunedoara. Vedere de ansamblu a laminorului de sirmâ turi dc lucru şi mecanizarea a­ Continuare în pag. o 2-o} rurgic din Galaţi.
cestora, precum şi prin reduce- In curind, naveî „Pe­
troşani" i se va adăuga
ol doilea mineralier româ­
nesc de
tone:
12 500
LA C A. P. BATIZ J Câlfl Iîlll!ţi ,,QâCă“, i „Anina".
Redactorul Agenţiei „Agerpres"
— S. Lucian s-a adresat Inspecto­
ratului saniiar central de slat ce- Ofensiva împotriva gripei In meci de verificare
rlnd uncie amănunte In legătură
iar campania „hibernează14 cu cazurile frecvente de gripă în­ SELECŢIONATA
registrate in ultimul timp in tArâ
DIVIZIONARA -
lată răspunsurile primite :
— Prelungirea sezonului rece şl este in uşoară creştere faţă dc anii tru tratamentul complicaţiilor). rezistenţei ncspcciticc. o alimenta­ VOJVODINA |
precedenţi, fără sâ aibă un carac­
— Ce măsuri ar fi de recoman­
In ziua de 8 aprilie a c., alit tractoare nc-au fost confirma­ am dat-o ca furaje animale­ variaţiile ctimalicc din cursul aces­ ter epidemic. dat populaţiei ? re raţională, evitarea surmenaju­ NOVI SAD 1 - 2 |
tei primăveri au favorizat creşte­
lui şl un aport suplimentar dc vi­
— Cc măsuri a luai
preşedintele cooperativei agri­ te şi în după-amiaza zilei de 8 lor" (?). rea numărului dc îmbolnăviri prin Sănătăţii * Ministerul — Pentru prevenirea îmbolnăvi­ tamine (vitamina C şl pollvitomi-
cole din Hali/, Gheorghc Mun­ aprilie a.c. eîncl 5 tractoare, in .Aşadar, dacă aveam seminţe, infecţii respiratorii acute. faţă de — in afară de acţiunile profi­ rilor stăruim asupra unor mâsurj ne). Peste 25 000 de spec- î
foarte simple, curcnie, ca : cvila-
aeecnşl perioadă a anului trccul-
Jn caz do boală se va păstra re-
tean, cil şi inginerul Gheorghe loc să fie in brazdă, se aflau dacă tractoarele ar funcţiona In această situaţie n rezultat şi lactice întreprinse pină acum. Mi­ rea vizitării celor bolnavi, evita­ naos in pat, pc timpul perioadei
Miheţ îşi manifestau nemulţu­ la sediu. bine..., dacă . Iată cauzele cai c o creştere a Incidenţei cazurilor nisterul Sănătăţii, prin direcţiile rea vizitelor inutUe şl a aglomera­ febrile, dc la primele simptoinc ale : tatori au urmării miercuri i
de gripă, mal ales in unele locali­
mirea faţă de stadiul lucrări­ Fără a-i scuti cu nimic pc frinează lucrările la C.A.P. tăţi şl judeţe din vestul ţârii. For­ sanitare, a luat măsurile necesare ţiilor, mal ales de către persoane­ bolii, cera cc asigură o vindecare Io Timişoara, pe o vreme ;
lor agricole, invocînd motivul mecanizatori dc răspunderea Baţi/.. Ce s-ar înlîmpla insă mele de boală sint in marca ma­ asigurării asistenţei medicale şl a le' virstnicc, suferinzii dc boli cro­ mai rapidă, prevenirea complica­ : favorabilă, meciul inter- j
nice şl copiii.
ţiilor şl a agravării bolii, precum
unei aprovizionări corespunzătoare
că .numai mecanizatorii poar­ cc lc revine pentru înlirzicren „dacă' munca s-ar organiza joritate a cazurilor uşoare şl me­ cu medicamente a populaţiei (anti- Este. dc asemenea, indicat. In şi împiedicarea răspîndiril virusu­ j naţional de fotbal dintre j
tă vina*. La prima vedere aşa lucrărilor dc sezon, nu pot fi mai bine în cadrul cooperati­ dii. In Capnalâ, numărul de cazuri grlpalc, vitamine, antibiotice pen­ această perioadă, pentru creşterea lui gripal la alte persoane. i echipa iugoslavă Vojvodi- :
s-ar părea. Dacă avem in ve­ trecute cu vederea nici defici­ vei agricole ?
dere că dimineaţa lucrul în enţele înlîlnite în organizarea N. TIRCOB : na Novi Sad şi selecţio- :
cîmp începe de-abia după ora activităţii cooperatorilor Cum - ‘ - : nata divizionară a ţârii :
R, că două tractoare au stat ne­ poate fi explicat oare faptul - - - - - -------~-r— ~ ....... noastre, care se pregâ- I
folosite aproape 10 zile din că şi acum pe mai mult dc 10 teste pentru jocul cu e- l
cauza unor defecţiuni, că două hectare nu se pot efectua ară­ Activitatea zilnică pe care
tractoare nu au bară de trac­ turi din cauză că ingrăşămin- o desfăşurăm în uzină, în fa­ şului ? Am solicitat părerea . chîpa Greciei de Io Ate- !
ne solicită nu numai fizic, ci L IN IŞ T E A O R A Ş U L U I
ţiune, pentru a putea fi folo­ Iclc organice nu sint împrăş­ brică. în mină sau in birou, căpitanului Gheorghe Miliai, no, din preliminariile !
site la diverse lucrări, este les­ tiate. sau că de-abia cu doua şeful serviciului circulaţie, din campionatului mondial. •
ne dc înţeles că şi aceste cau­ zile în urmă s-a procurat o şi nervos La această solici­ cadrul Inspectoratului mi­ Intilniiea o luat sfirşit cu I
ze au contribuit la întirzicreu parte din săminţa dc trifoi ? tare însă se adaugă altele, ş-rtsmbililatc. la insomnii, cn liţiei judeţului Hunedoara. scorul de 2—1 (0—0) în j
a o seric de lucrări agricole Kste uşor dc înţeles, cunoscând care ne tulbură atît munca, loalc consecinţele lor". zi sau din noapte*.........Este toarele, sc produc rateuri, a­ „De multe ori se încearcă un
Mai grav este însă faptul că aceste aspecte, „preocuparea'’ cît şi binemeritata odihnă. Şi, ca o confirmare a aces- uşor dc înţeles cum nc odih­ devărate rafale dc pocnete, argument, care la prima ve­ favoarea echipei iugo- :
semânătorilc SU-29 nu pot fi consiliului de conducere faţă .Munca. în orice domeniu dc Ioi considerente generale, să nim dacă amintim că la ma­ care tc fac să tresari — dere pare plauzibil, pentru a slave prin punctele mar- j
se demonstra că zgomotele tot
folosite, ncnvînd numărul dn dc urgentarea lucrărilor agri­ activitate s-ar desfăşura, cerc cităm două dintre numeroa­ joritatea covîrşitoarc a niaşi- nc sene inginerul Gheorghe mai frecvente din oraş sînt cate de Dakicî (din 11 j
tubLiri complet, deşi unitatea cole. Dar, în loc să scv ia mă­ atenţie, conccnLrai e. Or, zgo­ sele scrisori care sosesc l.i re­ Tudor. directorul general al urmarea urbanizării şi a creş­ m, în min. 47), şi Pejo* •
arc încă de însămînţat cîteva suri pentru mobilizarea coope­ motele care vin din stradă dacţie, semnalînd lot mai des întreprinderii miniere Deva. terii traficului rutier. Fără
zeci de hectare cu trifoliene. ratorilor la transportul şi im- îţi încordează şi mai mult efectul — am spune — nociv, Lingă sediul întreprinderii sc îndoială, este o condiţie, dar viei (90). Pentru echipa j
află o staţie de autobuze.
Deficienţele amintite sînt cu­ prăştierca îngrăşămintelor în nervii ca să-ţi poţi menţine pe care-l au zgomolelc. „In Anchetă Din sfert in sfert dc oră, am­ argumentul nu este credibil, j română a marcat Lucescu \
atenţia — spunea dr. Con­
noscute dc către şeful secţiei vederea executării arături lor. stantin loncscu, şeful Inspec­ faţa blocului A 2 din Gojdu balarea brutală a motoarelor fată de ce : urbanizarea, mo­ : (din penalii în minutul î
I.M.A., Petru Stinca, şi dc co­ s-a găsit o soluţie „ingenioasă", toratului sanitar judeţean A­ — ne scrie un grup de loca­ autobuzelor care pleacă din : Sfl*- |
mitetul de direcţie al Între­ dîndu-se disponibile trei trac­ la rî — s-a tăiai o parcare socială staţie, face să vibreze întrea­ dernizarea, implică şi siste­ Selecţionato divizionară j
prinderii de mecanizarea agri­ toare. ceasta este de fapt o supra­ pentru maşini (care nu a ga clădire. Oare lucrătorii a- matizarea circulaţiei autove­ a jucat in următoarea j
culturii din Haţeg. Dar eic Cu lotul inexplicabilă este si solicitare nervoasă, la caro fosl prevăzută în proiect), pc ccstci întreprinderi nu tre­ hiculelor Maşinile grele şi
contuiuă să persiste, ceea cc tuaţia plantării cartofilor, sînlcin supuşi de zgomotele un loc rezervat unui părcu- nilor care circulă pe arterele buie să fie cruţaţi dc aseme­ componenţă : Râducanu, j
t. .înotă că folosirea cu rantla- (plan 16 ha). Pină în prezent străzii ce răzbat pină la noî. Icţ dc distracţie pentru copii. S. POP Sâtmâreanu (Anca), Boc, ;
m .11 maxim a utilajelor nu sămînţa n-a fost incorporată In cele din urmă poate duce Liniştea noastră, a locatari­ oraşului Deva, tobele dc eşa­ nea zgomot, sâ fie lăsaţi să Don, Deleanu (Moconu), j
stă pica mult in atenţia facto­ pe nici un hectar. Cauza ? „Aş­ lor, este in permanenţă con­ pament au fost „curăţate" de lucreze în linişte ?". Ghergheli, Dinu, Nâstu- :
rilor răspunzători de această teptăm să ne sosească sămîn- la nevroză astenică, manifes­ turbată dc maşinile caic vin amortîzoarclc dc sunet. Şofe­ Sînt intr-adevăr zgomotele Continudrr iri pag. a 2*o) rescu, Dembrowski, Do- 1
situaţ;e. Neajunsurile organi­ ţa — ne spunea preşedintele tată sub diferite forme, la şi pleacă ia toate orele din rii ambalează exagerat mo­ de neînlălurat din viaţa ora­ mide (Tufan), Lucescu. \
zatorice din cadrul secţiei de Noi am avut ceva săminţâ dar