Page 34 - Drumul_socialismului_1969_04

MUSIUL SOCIALISMULUI ,

Necesităţii de a îmbunătăţi mg Zaharia Farcaş Subli­ treprînderii, fată de rezulta­ dă de fiecare dată ce pro­
necontenit pregătirea politică niind necesitatea exploatării tele ei bleme îi preocupă, care sînl
şi ideologică a comuniştilor, raţionale a utilajelor în con­ Un fapt pozitiv în activita­ aspectele pe care nu le cu­
a oamenilor muncii — cerută strucţii, lectorul a făcut re­ tea lectorilor şi a conducerii nosc şi acestea să fie expli­
cu insistentă de dinamismul feriri directe la sarcinile ce celor două şcoli uzinale de cate pe înţelesul lor Din a-
societăţii noastre socialiste — revin J.CSH privind folosi­ partid din municipiul nostru ceastâ cauză, unele dezbateri
îi răspunde şi preocuparea de rea metodei „drumului cri­ a fost receptivitatea fată de au fost destul de sărace în CINEMA
a găsi in învăţâmîntul de tic" în vederea realizării tu­ tot ceea ce intervine nou şi conţinut, lipsite de combativi­
partid noi forme şi mijloace turor indicatorilor de plan. important în politica econo­ tate, unii dintre cursanţi cum
menite să conducă la realiza­ De asemenea, în expunerea în mică Astfel, tematicile şco­ sint Petru Rotea, Petru Cuc, DEVA : A (iii peniru a trăi
rea acestui important dezide­ legătură cu dezvoltarea indus­ lilor uzinale au fost actuali­ Constantin Ciulpan şi alţii, (cinematograful „Patria”) ; Prim a­
rat Ţinînd seama de reco­ triei in perioada 1966—1970 zate cu documentele plenarei au reţineri, nu i-au parte la vara pe Odor („Arta”) ; şi ME-
IIU-
RIA : Noaptea („Mureşul”)
mandările conducerii partidu­ făcută de Nicolae Chindler din 16—17 decembrie 1968, cu discuţii NEDOARA : Expresul colonelului
lui. încă din anul 1967 în ca­ s-a pus accent pe sarcinile ce sarcinile care izvorăsc din cu- Se ştie că, oricît de bine Von Ryan („Flacăra”) ; Paşa („Si-
drul municipiului Hunedoara revin CS Hunedoara în di­ vîntarea tovarăşului Nicolae realizate ar fi lecţiile, oricît dcrurgistul”) ; CALAN ; Madc în
s-a înfiinţai la C S.H. o şcoa­ recţia sporirii numărului măr­ Ceauşescu la adunarea electo­ de reuşite ar fi seminaiiile. Iliily („11 Iunic“) ; PETROŞANI :
învăţătorul („7 Noiembrie”) ; Ma­
lă uzinală de partid, iar din cilor de otel, a sortimentelor rală din Capitală, precum şi acestea îşi vor atinge pe de­ rele şarpe („Republica”) ; LU­
1968 şl la 1 C S H , ambele cu de laminate, a producţiei de cu hotărîrile conferinţelor ju­ plin scopul numai dacă sint PENI : Heroina („Cultural**) ; LO-
profil economic. oţeluri de înaltă calitate, re­ deţeană şi municipală de însoţite de o pregătire indi­ NEA : Judoka, agent secret („Mi­
nerul”) ;
Vremea păglnllor („7
încadrarea cursanţilor la ducerea consumului de cocs partid. viduală temeinică a cursanţi­ Noiembrie”) ; AN1NOASA ; Prnş-
şcolile uzinale de partid lor, de un studiu propriu, a- tln de nur („muncitoresc”) ; PA-
s-a făcut ţinîndu-se sea­ dincit. Lecţiile conturează ca­ ROŞENI : Duelul lung („Energia”);
PETniLA : Silfide (ari — seriile
ma de nivelul ideologic al drul general al unei teme, I şi Ii („Muncitoresc”) ; VUL­
cursanţilor, de gradul lor de schiţează logic succesiunea CAN : Vin cicliştii („Muncito­
cultură generală. In plus, la Problemele ideilor, susţin anumite teze resc") ; URICANI : Columna, seri­
grupele de seminar, pentru a importante. Ele constituie, a­ ile I şi II („7 Noiembrie”) ; O-
RAŞTIE : Veşnic inlir/.iat
(„Pa-
înlesni desfăşurarea în pro­ şadar, o primă etapă a unui iria”) ; Şapte oameni dc aur („Fln-
funzime a dezbaterilor, s-a proces ce se cere a fi cflra,‘) ; GEOAGIU-RAI : Căderea
căutat să se asigure colective economice actuale continuat şi aprofundat. Ce se Imperiului Roman, seriile I şl II ;
din aceleaşi locuri de muncă, face în intervalul dintre lec­ HAŢEG : Ziua tn care vin peştii
(„Popular”) ; BRAD : O fală ciu­
astfel îneît problemele aduse ■ ţii şi seminarii pentru a în­ dată („Steaua roşie”) : GURABAR-
în discuţie, atunci cînd se fac treţine trează, activă, preocu­ ZA : Jurnalul unei femei Sn alb
referiri la activitatea între­ parea pentru studiu a cursan­ („Minerul”) ; ILIA : Columna —
prinderilor respective, să-i în dezbaterea şcolii ţilor, pentru a le stimula şi seriile I şi II („Lumina”).
mobilizeze la dezbateri fruc­ sprijini eforturile ? Din pă­
tuoase, ia un rodnic schimb cate. in cadrul şcolilor noas­ RA D IO
de idei tre uzinale, mai este încă de
Scopul principal urmărit in lucrat în acest domeniu. PROGRAMUL I ; 0,05-0,30 Mu­
desfăşurarea programului de uzinale de partid O recentă analiză făcută în zica şi actualităţi ; 0,30 Odâ lim-
b)l române ; 10.00 Madrigale ; 10.1U
învăţămînt al şcolilor uzinale cadrul biroului comitetului Ours de limba rusâ ; 10.30 Me­
a fost orientat in direcţia în­ municipal de partid asupra lodii populare ; 11.05 Ora specia­
ţelegerii în profunzime a conţinutului şi desfăşurării listului. Ştiinţa conducerii între­
preocupărilor celor mai ac­ ln dezbaterea pe grupe de se­ Comiletele de partid de la învăţămintului de partid a EXPERIENŢA prinderii ; 11.25 Muzică uşoară ;
II. 45 Sfatul medicului. Cum pon­
tuale ale partidului în dome­ minar care a avut loc pe C S H şi I.C.S H s-au preo­ subliniat, printre glie măsuri, te, fl evitata Îmbolnăvirea rini­
niul economic şi social-cultu- marginea acestor teme. cupat ca lectorii care predau necesitatea ca organele şi or­ chiului ; 11,50 Cotele apelor Du­
ral Astfel. în faţa cursanţilor cursanţii Vosile Nicolae, Izi- la şcolile uzinale, cei care ganizaţiile de partid să asi­ nării ; 12,Ol) Muzică uşoară ; 12,20
s-au făcut expuneri pe teme dor Zamâ, Ştefan Olaru, E­ conduc dezbaterile, să fie se­ gure un control şi o îndruma­ Cronica teatrală dc Valcnlln Sil­
vestru ; 12,30 Inlilnire cu melodia
cum sint : principiile de bază lena Mililaru şi alţii au adin- lecţionaţi din rîndul cadrelor re mai concretă şi să urmă­ PRIMULUI TRIMESTRU populară .şl Interpretul preferat ;
ale conducerii şi planificării cit aceste probleme cu munci de răspundere, cu o rească cu mai multă atenţie 13,10 Avanpremieră cotidiană ;
economiei naţionale ; organi­ In discuţiile purtate la te­ bună pregătire politică-ideo- felul în care cursanţii studia­ 13.21 Muzică uşoară ; 14.io Emi­
zarea ştiinţifică a producţiei ma : „Conferinţa Naţională a logică şi profesională, cu ex­ ză materialul . bibliografic, siune literara pentru şcolari :
14.30 Concertul zilei ; 15,05 Mu­
şi a muncii ; dezvoltarea 'in ­ P C R. despre aplicarea prin­ perienţă în munca de propa­ cum sint ajutaţi de lectori în pentru îmbunătăţirea calităţii Dc o mare importanţă pen­ zică uşoară ; 1S.15 Bibliotecă dc
dustriei siderurgice şi sarci­ cipiului centralismului demo­ gandă aşa cum sint dr ing. aprofundarea ideilor esen­ cărbunelui. Nu este deloc îm­ tru remedierea acestor neajun­ literatură română ; 15.30 Cintâ co­
nile ce-i revin pe anul 1969 ; cratic în conducerea econo­ Aron Uea, ing. Traiars Gheor- ţiale. (Urmare din pag. 1) bucurător că 11 brigăzi de suri sint măsurile care au (ost rul Conservatorului „Clprlan Po-
h .OO
iiiinbescu” ;
Radiojurnal.
statul socialist român — miei'’, vorbind despre posibi­ ghiţă, Mihai Botişteanu, Am arătat doar citeva din producţie nu şi-au realizat pla­ preconizate Au luat deja dru­ Sport. Buletin meteorologic : iG.in
stat suveran, independent litatea reală de afirmare a Gheorghe lacob, Zaharia Far­ aspectele privind dezbaterea nul trimestrial Se poate amin­ mul adîncurilor peste 1 530 Muzică uşoară de Ion Voslicscu :
şi unitar, conţinutul su­ democratismului in economie, caş, Uie Androne şi alţii problemelor actuale in cadrul sigura o creştere continuă a ti in acest sens brigada condu­ slilpi hidraulici şi 3 000 grinzi III. 30 Antena tineretului. Radio —
veranităţii în socialism ; efi­ cursanţii au reliefat orienta­ Cu toate acestea, unele dis­ şcolilor uzinale de partid. Pe productivităţii muncii şi depă­ să de Vincze Iosif, care nu a metalice Folosirea pc o scară Cenaclu A.T. ; 1G.5S Radiopublîcl-
late ; 17,00 Pagini din opereta „Lâ-
cienţa economică a exploată­ rea ştiinţifică a partidului in cuţii din cadrul şcolilor uzi-’ viitor, in scopul înlăturării şirea sarcinilor de plan Pri­ realizat planul la lucrările de lot mai mare a susţinerii meta­ saţl-mâ să cinl“ de Ghcrase Dcn-
rii utilajelor în construcţii- vederea constituirii unui ca­ nale au arătat că nu întot­ neajunsurilor ce mai există, mele trei luni ale anului au pregătire decît in proporţie de lice a început să-şi arate roa­ drino ; 17,15 Ce e nou In judeţut
montaj etc. Atît în expuneri, dru organizatoric adecvat, a- deauna s-a asigurat un nivel este necesară o mai mare su- marcat o depăşire a producţiei 80.9 la sulă. dele. realizîndu se în, ultimul dv. ? ; 17.30 Recital dc operă Mt-
cit şi in dezbateri, se remarcă Iribuirea judicioasă a compe­ teoretic corespunzător dezba­ pieţe şi operativitate, o cores­ dc cărbune cu peste 3 700 tone timp o economie de 2 192 metri iclllc Constantincscu ; 17,45 Re­
economică ; 10.03 Muzică
vista
grija de a încadra tema tra­ tenţelor pe diferitele verigi terii unor probleme actuale pondenţă mai strînsă cu rea­ la abatajele frontale din secto­ De o mare importantă pen­ cubi material lemnos, care a­ populară ; 10.30 Gazeta radio ;
tată în contextul actual al preo­ ale economiei, măsuri caic ale politicii economice a parti­ lităţile vieţii din partea con­ rul V, precum şi la cele din tru viitor este eliminarea în­ sigură o reducere a preţului de 19.00 o melodie pc adresa dum­
treruperilor, unele reglementa­
neavoastră ; 19.20 Sport ; 19.30 Cin-
cupărilor partidului, de a apre­ permit afirmarea iniţiativei dului ln special la IC S H . ducerii şcolilor uzinale, a lec­ sectorul III, unde sporul de te. altele nu, care răpesc o cost la materiale de 0,27 Ici pe tecc şl jocuri ; 19.50 Muzică uşoa­
cia şi înţelege fiecare feno­ oamenilor muncii, a interven­ nu au fost suficient sublinia­ torilor şi conducătorilor de producţie a fost de 2 684 tone mare parte a timpului afectat tona de cărbune ră ; 20,05 Teatru radiofonic serial.
ţiei lor active în viaţa între­ te neajunsurile cele mai ca­ seminar pentru a ridica con­ ..La răscruce de vinturl” dc E-
men înlr-un spirit nou, ac­ Desigur, rezultatele obţinute fiecărui muncitor La ora ac­ Dezvoltarea succeselor obţi­
prinderii Orientarea discuţii­ racteristice în activitatea co­ ţinutul şi eficienta expuneri­ nute pe linia depăşirii planu­ mily Brontc. Scria a iv-a. „O
tual. Ne oprim, pentru exem­ lor in acest spirit a dat dez­ lectivelor de muncă şi măsu­ lor şi dezbaterilor. ln primul trimestru al anului tuală întreruperile ncreglemen- lui de producţie prin valorifi­ eăsillorlc silită” ; 20.35 Concert dc
Onmcnl dc
late sînt lotuşi destul de mari,
muzică uşoară ; 21.05
plificare, la expunerea pe te­ baterilor un caracter educativ, rile ce se impun a fi între­ Iac cinste minerilor din Lupeni cu toate măsurile luate pentru carea rezervelor legale de îm­ .scamă. „Nicolae FIlLmon” ; 21.25
Dar, există încă resoarlc
ale
ma «Eficienţa economică a a dezvoltat spiritul de ini­ prinse în continuare Lectorii IOAN RUSAN producţiei care reprezintă im­ revizia şi întreţinerea diferi­ bunătăţirea aprovizionării cu Milne, ln emisiunile muzicale; 21.35
De )a muzica uşoară Io jazz ; 22.00
seminalii
si conducătorii de
exploatării utilajelor în con- ţiativă al cursanţilor faţă nu au reuşit să se apropie directorul Cabinetului portante rezerve în vederea telor utilaje. materiale, revizuirea periodică Radiojurnal. Buletin meteorologic.
strucţi l-montaj", expusă de dc activitatea economică a în- mai mult de cursanţi, să va- municipal de partid creşterii productivităţii muncii, Deficientele semnalate în bu­ a maşinilor, constituie garanţia Spori ; 22.40 Moment poetic ; 22.45
Meridiane melodii. Emisiune de
Hunedoara
na gospodărire a lemnului dc îndeplinirii cu succes a sarci­ Maria loina : 23.30 SAptămina
mină şi în general a materiale­ nilor viitoare. turll ungare ; *23.50 Muzică 1
Sînlem convinşi — ne spunea
lor se face simţită şi astăzi Nu­ directorul minei — că realiză­ râ ; 0.05—5.00 Estrada nocturn
mai aşa se poale explica fap­
BUN SOSIT, FALSTAFF a Liniştea tul că la lemnul de mină con­ rile obţinute, experienţa acu­
specific variază între
sumul
mulată, se vor materializa în
23.9 metri cubi şi 31.4 metri
cubi pe l 000 de tone cărbu­ noi succese pe care minerii din
Dintre cele zece comedii ale lut Sha- ccaslă reprezentaţie dc o alta, a omului ne extras. Această situaţie a Lupeni le închină cu drag eve­
kespearc, „Nevestele vesele din Windsor contemporan, pentru care burghezia, for­ oraşului avut repercusiuni şi asupra nimentului de marc însemnătate
ocupă un loc aparte. Unii dintre comcn- ţa molrică acelui de-al. XVI-lea veac, pare la preţului dc cost. în structura ce va avea loc curind in viaţa
tatorii poetului de pe Avon susţin chiar fel dc anacronică, cum părea Falstaff căruia s-au produs modificări tării : 25 de ani dc la elibera­
că istoria lui sir Falstafj şi a doamnelor pentru aceasta Tocmai dc aceea, osatura xemple „Nu este noapte — importante, acumulindu-se în
Ford şi Page este o veritabilă farsă. Ade­ spectacolului se bazează pe interdepen­ ne-a declarat un locatar ol primele două luni ale acestui rea României dc sub jugul las-
vărul este că o aplecare foarte atentă a­ denţele dintre personaje, acestea evidenţi­ (Urmare din*pag. 1) blocului AB 18 din cartierul an o depăşire de 580 000 lei. cist. 11.00 Limba germană. Lecţia 50 (re­
supra textului demonstrează prezenta u­ ind conflictul bipolar dintre cele două ti­ Gojdu, — în care sâ nu fim luare) ;
nui Falstaff mistuit uneori nu numai de puri de societăţi. Spectacolul accentuează cele de transportat marfă, treziţi de zbieretele şi urletele 11.30 Pentru elevi. Consultaţii la
viciile care-l fac ridicol, ci şi de sentimen­ latura umană a protagonistului. Falstaff sînt scoase de pe artera prin­ unor cheflii. De ce trebuie să limba română (clasa n Vlll-n).
tul tragic al existenţei risipite, amplificat in viziunea sa intimă, este un om trist, cipală a oraşului şi dirijate le suportăm noi. sutele de fa­ Gramatică ;
dc trecerea irevocabilă a timpului Un ast­ care-şi dă seama de inutilitatea lui. Cele spre centură Excepţie face milii care ne odihnim, capri­ 12.00 Închiderea emisiunii < •
ciile ? Pentru că au băut pes­
fel de Falstaff, magistral, ne-a oferit cu două personaje titulare, Mrs. Page şi Mrs doar traficul internaţional. te măsură ?". Pe deplin justi­ Dezvoltarea nea(ă ;
doi am î/i urmă Orson Wclles. Ford, vor apare şi ele mai nuanţate Ast­ Zgomotele stridente din oraş 17.30 Telex T.v. ;
Cel care citeşte sau vizionează această fel, doamna Page va fi o fiinţă mai luci­ sînt însă urmarea stării teh­ ficată indignarea „Fără să 17.35 Pentru elevi. Consul
fermecătoare piesă, nu poate scăpa de da. mai burgheză, pe cind doamnei Ford. nice necorespunzătoare a ma­ fîu rău intenţionat — spunea chimie (clasa a Xli-a)
senzaţia că „Nevestele vesele din Wind­ de esenţă snobă, ii place viaţa şi nu i-ar şinilor — mă refer la siste­ un alt locatar — cred că pro­ accelerată Hidrocarburi — slru
sor' este de fapt un poem shakespearcian displace ideea unei aventuri galante, de e mul de eşapare a gazelor — iectantul s-a străduit să ne proprietăţi (lecţie dc
scutească de linişte A ampla­
travestit. Cert este că Omul din Stratford posibil, cu un nobil. Un personaj la tel şi a incorectitudinii, aş zice, sat terenurile de joacă chiar 10,05 Limba rusă. Lecţia 5< ;
şi-a scris piesa în grabă, neavînd timp s-o de interesant va fi şi doctorul. Caius. care, a lipsei de respect de care lingă geamurile blocurilor, de 18.30 Studioul pionierilor ;
facă pe de-a-ntregul versificată. Spre no­ grafie mizanscenei ingenioase, va evolua dau dovadă unii şoferi Din altfel ca şi staţiile de par­ 19.00 Telejurnalul dc scară. Buleti­
rocul nostru trebuia sd se grăbească teri­ in paşi de dans, ce-i completează caracte­ fabrică, maşinile sosesc cu care Sint de acord că tere­ a industriei locale nul meteorologic ;
bil şi nu a avut vreme să excludă din rul. In aceeaşi linte se înscrie şi figura sistemul de eşapare prevăzut nul de construcţie trebuie ra­ 19.30 „Tinereţe fără bălrlncţc”. Sc-
„proza" sa ritmul poeziei, care i-ar fi ce­ Preotului. Regia tinde să realizeze un cu amortiz.oare de sunet care, ţional folosit Dar pe seama Icctlunl din spectacolul An­
rut un efort considerabil, ,4 şa se face că spectacol m genul teatrului — loial Ra­ periodic, trebuie curăţate. Dar locatarilor ? Dacă s-ar parca samblului dc cinţece şl dan­
ritmul versului shakespearcian se iveşte cordarea diferitelor genuri de spectacol din comoditate, şoferul fie că numai autoturisme, gălăgia an, se ridică la 3 200 000 lei. suri „Clocîrlia” ;
< Unda copleşitoare a acestei bogăţii ritmi­ va crea o reprezentaţie in care dansul se scoate amortizoarele, fie că le tot n-ar fi atît de mare. Noap­ (Urmare din pagi 1) salarizare cere însă din par­ 20.00 Scară dc teatru. „Ltina dez­
Introducerea noului sistem dc
mereu dindărutul replicilor neuersificaic.
curăţă prin.
rateuri, ori pur
dc
E u g e n
moşteniţilor”
îmbină cu cintecul, versul eu proza, pan-
tea, însă, cartierul Gojdu se
Q t ce se resimte mai cu seamă in frazele tomima cu teatrul clasic. Astfel, scena cu şi simplu, desfiinţează toba transformă într-un imens ^ga­ tea comitetelor de direcţie ale O’Ncllf ;
I— fanfaronade ale cavalerului „mult la trup", zinclc va prilejui o evoluţie coregrafică de eşapament". raj, unde po(i întilni toate ti­ întreprinderilor de industrie 22,15 Antologic contemporană ro­
< ingropind maiestuos feudalismul. Fiindcă (scena hanului) un recitat al cinlccelor de Şi aceasta, pe seama liniştii purile şi toate categoriile de Un alt mijloc de stabiliza­ locală, realizarea anticipată a mânească ;
U I această idee are o maximă importanţă is­ circiumă. Omogenitatea reprezentaţiei se. miilor de cetăţeni care tre­ maşini grele". Nu numai car­ re a cadrelor, oferit de noul unor măsuri pregătitoare 22.35 Telejurnalul dc noaplc ;
torică. Shakespeare, deşi rivnea acel bla­ va realiza prin subordonarea tuturor ele­ buie să suporte, vrînd, ne- tierul Gojdu arată aşa La fel sistem de salarizare îl consti­ Consemnăm cu satisfacţie că 22,45 închiderea emisiunii.
zon cu lance, era totuşi un exponent al li­ mentelor aceluiaşi scop: impunerea unei vrînd, consecinţele comodităţii se prezintă şi cvartalul 23 Au­ tuie acordarea sporului de in toate unităţile din jude­
nei noi clase, aflate in plină ascensiune viziuni proaspete in care filozofia şi es­ şoferilor Şi, mai trebuie a- gust ca şi alte multe străzi vechime neîntreruptă în ace­ ţul nostru acestea sînt înfăp­ Vremea
< — burghezia — in detrimentul alteia — tetica au un rol egal. minlit un aspect, acela al am­ ale oraşului. eaşi unitate. In acest sens tuite, astfel că noul sistem
OS nobilimea — care ocupa obiectiv locul se­ Scenografia lui Aurel Florca susţine plasării unor staţii de autobu­ In blocul IC5 stăm de vor­ s-au stabilit, pe tranşe de ve­ de salarizare poate fi aplicat
cund al unei noi structuri sociale. plastic ideile regizorale Fundalul înfăţi­ ze Cităm spre exemplificare bă cu o gospodină „Am co­ chime, cote procentuale de la in bune condiţiuni. PFNIRU 24 ORP
3 la 10, în funcţie de vechi­
staţia fixată chiar la poarla
După „Dona Juana*. colectivul artistic şează un castel feudal (simbolul castelului maternităţii. Pe lingă faptul pii mici, dar nu ei îmi fac mea neîntreruptă în serviciu, Conştiente de răspunderile Vreme frumoasă, dar rccc noap­
din Petroşani montează „Nevestele vesele de ceaţă este grăitor) pe cînd platoul sce­ că în mod inevitabil se dis­ necazuri, ci un diesel care care se adaugă la salariul ta­ care le revin, colectivele do
din Windsor0, această sclipitoare comedie, nei va fi inchis de o suită de arcade, în truge zona verde (a cărei a­ manevrează vagoane în gară. rifar. salariaţi din întreprinderile de tea. Cerul vn fl variabil, mai muli
senin noaptea. Viului va sufla slali
a c avind in centru celebrul personaj pe care Iregilă cu perdele, care simbolizează slra menajare a costat bani), sta­ Are o sirenă de scoală şi mor­ In condiţiile aplicării nou­ industrie locală din judeţul din sud-csl.
nostru sînt hotărite să răs­
o . l-am salutat in titlul nostru. Constantin lificurile sociale. Decorul va fi deci'func­ ţia este o permanentă sursă ţii Iar mecanicul, parcă în­ lui sistem de salarizare, a Temperatura maximă va fl cu­
Dicu, directorul de scenă al reprezenta­ ţional şi modern, renunţind la aspiraţia adins. noapte de noapte, ne pundă acestor noi măsuri,
Z ţiei a ales un text prestigios pentru con­ absurdă a teatrului naturalist dc a marca de zgomote care tulbură liniş­ trezeşte cu semnale exagerat creşterii ponderii salariului luate de conducerea de partid prinsă intre 13 şi 17 grade, iat
tea pacienţilor, a noilor năs­
< firmarea propriilor calităţi regizorale, pre­ cu o falsă veridicitate locul acţiunii. cuţi. activitatea cadrelor me­ de lungi după ora 24 De ce tarifar in totalul cişligului, şi de stat, cu realizări tot mai temperatura minimă va fl cuprin­
prin includerea celei mai mari
să Inlrf minus l şi 2 grade.
cum şi pentru afirmarea valenţelor artis­ In locul unui astfel de decor, spectatorii dicale Poale se va spune că nu se ţine seama că în apro­ părţi a adausurilor variabile bune în producţie Datoria
tice ale colectivului. Piesa lui Shakespea- vor contempla o metafora scenografică s-a intenţional sprijinirea ma­ pierea gării sînt locuinţe, un actuale, cit şi a majorării sa­ noastră este de a cinsti prin
fapte aceste noi dovezi
de
rc, in viziunea lui C. Dicu, va purta am­ care se integrează organic in structura melor şi a gravidelor, care cartier întreg, că dorm oa­ lariilor. o deosebită importan­ grijă şi încredere manifestate PENTRU URMĂTOAREI P
2 ZII P
meni, copii ?
prenta prismei contemporaneităţii. Intr-o spectacolului. vin la maternitate. Dar cu ce ţă capătă întărirea răspunde­ de partid şi guvern, inlcnsifi-
convorbire care a avut loc intre directo­ Distribuţia va fi următoarea : Falstaff preţ ? Ne luăm permisiunea de a rii pentru îndeplinirea sarci­ cîndu-ne eforturile pentru a Vreme frumoasă cu cerul mai
rul artistic al teatrului, prof. Petru Stoi- — D. Drăcea ; Shalloio — A. Zecii; Ford In cadrul discuţiei purtată repeta întrebarea gospodinei, nilor stabilite, prin legarea căuta şi găsi cele mai efi­ mult senin.
can şi semnatarul acestor rinduri, s-au — N. Nicolae ; Page — V. Haşegamt ; Pis­ cu dr Constantin lonescu, in­ dar o adresăm direct factori­ directă a cuantumului sala­ ciente mijloace şi soluţii pen­ Vintiil va sufla slab din sud-csl
prefigurat citeva dintre viitoarele caracte­ tol — 1. Ştefan ; Mrs Ford — C. Teo­ terlocutorul s-a referit şi la lor răspunzători de liniştea riului plătit de realizările e- tru reorganizarea şi perfec­ Temperatura in uşoară creştere
ristici ale viitorului spectacol. Lentila cri­ dorii ,* Mrs. Page — C. Tăulu odihna atît de necesară refa­ oraşului. Aspectele ridicate de fecliv obţinute In aceste con­ ţionarea tehnologiilor de fa­ Maximele vor ri cuprinse ţntre U5
cetăţeni în cadrul anchetei nu
tică a lui Shakespeare, cea care condamnă cerii forţei de muncă şi atît sînt noi. Ele sint cunoscute diţii, îndeplinirea integrală a bricaţie, pentru îmbunătăţi­ şl 19 grade, iar minimele Intre I
feudalismul perimat, va fi dublată în a- AL. COVACI de des conturbată. de mult timp dar se aşteaptă, sarcinilor stabilite constituie rea calităţii tuturor produse­ şl 3 grade.
— Acest aspect poate fi ar­ nu se ştie ce şi cine, care să un criteriu obligatoriu pentru lor, pentru folosirea cit mai
gumentat cu prea multe e- vină să facă linişte in oraş acordarea în întregime a sa­ eficientă a mijloacelor de pro­ PR0NGEXPRES
Se dă vina pe urbanizare, pe lariului tarifar. ducţie din dotare. Avem crea­
asociaţiile de locatari care nu De îmbunătăţirea noului te toate condiţiile pentru a ne Concursul nr. 15 dîii 9 aprilie
organizează jocul copiilor, pe sistem de salarizare in indus­ aduce o contribuţie sporită la 1969 :
Extragerea I :
Lui Dan Rebreanu nu-i plac 0 \J A Vi traficul rutier... Dar pe por­ tria locală din judeţul nostru valorificarea resurselor inter­ 40. 24. 17, 5, 6, 21.
ne din fiecare întreprindere,
beneficiază un număr de pes­
povestirile. El iţi prezintă doar carte pe saptamina ţile garajelor ies maşini care te 3 400 salariaţi. Fondul dc iar în realizarea sarcinilor dc Fond dc uremii: 400 594 lei.
faptul aşa cum îl întilneşti merg — însă cum ? —, în salarii suplimentar corespun­ plan să dăm dovadă de un Extragerea a Il-a : 3, 41. 45.
ia prima vedere în totalitatea miezul nopţii, chefliii trec ne­ zător îmbunătăţirii, numai pe înalt simţ de disciplină şi de 22. 18. 32, 35.
Iui, nedefinit ca formă şi ne­ stingheriţi pe lingă oamenii cele 8 luni rămase din acest îndeplinire a datoriei. Fond dc premii: 326 379 Ici.
în DACĂ VRII SA FII BARBAT
semnificativ ca intenţie, lâsîn- ordinii — care întorc capul
du-te pentru o clipă faţă şi se fac că nu văd —, pro­
iectanţii amplasează unde gă­
faţă cu un lucru pe care l-ai sesc un spaţiu cit de cît li­
mai văzut şl pe care l-ai mai de D a n R e b re a n u ber — e vorba de metri —
trăit cel puţin o singură dată amenajări ce constituie adevă­
După ce faza primului contact rate surse de zgomot, maşini­
a fost stabilită, el iţi propune se inlimplă insă ca în proce­ bărbat", ne-a aniÎQtit dc cele- cotit dc cuviinţă că este cazul le trec prin centrul oraşului,
sâ-i devii asistent la operaţia sul investigaţiei, din ardoare hi ul „If" al scriitorului en­ sâ încercăm să prezentăm con­ scolind detonaţii ca la declan­
pe care se pregăteşte s-o facă şi numai din ardoare, să am­ glez Rudyard Kipling, un alt ţinutul acestor acte de crea­ şarea unei canonade de arti­
şi pentru care pe nesimţite puteze o bridă a unor relaţii, „dacă", ce respectă aceleaşi ţie In primul i ind pentru a lerie. şi nu le opreşte nimeni
te-a introdus în laboratorul sau să secţioneze capilarila- condiţii, tic data aceasta insă nu scuti pe cititor de plăcerea De ce nu se aplică legea ?
său personal. Cu răceala şi tca unui sentiment, punîndu-tc mult mai dure şi mai lipsite ineditului şi, în al doilea, pen­ Pentru că odihna este un
meticulozitatea unui anatomist astfel în situaţia neplăcută ca. dc romantismul unei epoci nu tru că lucrările lui Dan Ke- drept al fiecărui cetăţean şi
îşi începe investigaţia, călău- pe măsura lccturării, să des­ dc mult dispărute. Volumul breanu nu se pol povesti. Ele sînt legi care o apără Liniş­
zindu-se după o metodă pro­ coperi agonia unei vieţi sin- începe cu un prim apel la co­ trebuie trăite o dală cu par­ tea noastră, a oraşului. nu
prie am zice, care ignorează gerînde, ce-ţi aminteşte prin pilărie in „Drumul spre pinul curgerea rindurilor, cu mo­ este o problemă deloc minoră
orice parametri limitativi, eâu- lenta culorii violetul amoru­ cu raci” şi „Milu şi hoaţa" a- mentele in care autorul Ic Ea tine de relaţiile civilizate
tînd, dîsecînd, dislocind totul, rilor bodlleriene. Fără a fi in­ croşînd brusc problematici ma­ provoacă a-i fi partener, pe dintre oameni, de respectul
cu o pîisiune vorace, nestăpâ­ să nimănui tributar Nici lui, jore. plantate în postulatele drumul descoperirilor sale Li­ reciproc, în ultimă instanţă
nită, pînă în momentul in earc nici fantasticului lui Poe, nic; cotidianului, ca schiţele „Săl­ teratura noastră, atît de mult este o problemă deloc mino­
din amestecul acesta incîlcit sensibilităţilor exagerate ale ciile vara", „Iarba", „Cabina apreciată pentru valorile pe ră. căreia trebuie să i se a­
de date, pasiuni şi caractere lui Kafka, pe caic însă le po­ unsprezece'* sau „Asigurin- tare le-a creat pînă acum. ar corde importanţa cuvenită. Li­
răsare viaţa splendidă în nudi­ sedă în egală măsură, dar la du-1 pe Panail" Aşa cum am putea oricînd să-i acorde per­ niştea oraşului trebuie să fie
modul inedit. După cum ştie amintit, zimbetul maliţios nu misul dc liberă trecere scrii­ opera colectivă a organelor
tatea ei, şi fantastică prin re­
să şi glumească Dar aşa cum lipseşte în „Farsa cu piciorul torului Dan Rebreanu, in cli­
velaţiile creatorii. Abia acum vei constata in final, zimbetul dc pui" sau atunci cind trage pa in caic acesta i-ar solicita locale, a factorilor de răspun­
îţi cedează obosit instrumen­ lui sc adresează pînă in cclc un semnal de alarmă in schi­ dreptul, pc deplin justificat, dere din întreprinderi şi insti­
tele cunoaşterii, lăsîndu-te pe din urmă unui anumit sens. ţa dc amploare „Un cadou de a păşi bariera dincolo dc tuţii. a fiecărui cetăţean în
pe care dc cele mai multe ori pentru mai tirziu". in care pro­ avele ţări nun i pe cai c nc-am parte, ea este un semn de ci­
tine s-o delaşezi din Invclişclc In cursul zilei de ieri, cooperatorii din Toteşti au terminal de plantat cartofii (55 ha de
nu-l întrezăreşti in desfăşura­ testează pus în fala unui act obişnuit să Ic numim „aura vilizaţie la care, de ce n-am
ci multiple, pentru a o admi­ rea anecdoticii. abjecl de încălcare a demni­ mediocritos". (oamnâ şi 13 ha (impurii). Eî au fost ajutaţi, pentru lermino rea grabnică a acestei lucrări,
ra alături de faptul flasc, Titlul volumului său de schi­ tăţii umane. recunoaşte, cu toii avem pre­ de I.M.A. Haţeg, care le-a pus la dispoziţie 3 maşini de plantai cartofi.
ncinlcresant, amorf Citcodală ţe şi nuvele, „Dacă vrei să fii N-am vrut şi nici n-am so­ LIVIU NICOLA tenţia.