Page 37 - Drumul_socialismului_1969_04

Şedinţa comună a Consiliului de Stat PROLETARI DIN TOATE ŢĂR/LE, UNIŢI • VĂ|

şi Consiliului de Miniştri

ale Republicii Socialiste România

La 10 aprilie 1909, Consi­ tilineţ, şi raportul Comisiei general al C.C. al Partidului tă apreciere modului în care
liul de Stat şi Consiliul de Marii Adunări Naţionale pen­ Comunist Român, preşedinte­ delegaţia Republicii Socialiste
Miniştri ale Republicii Socia­ tru politica externă, prezen­ le Consiliului de Stat, de to­ România, personal tovarăşul
liste România s-au întrunit tat de preşedintele comisiei, varăşul Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceauşescu, şl-au în­
în şedinţă comună, sub pre­ tovarăşul Mihai Dalea. Exa- preşedintele Consiliului de deplinit mandatul încredinţat
şedinţia tovarăşului Nicolae minînd din însărcinarea Con­ Miniştri şi de ceilalţi membri de conducerea partidului şi
Ceauşescu, preşedintele Con­ siliului de Stat documentele ai delegaţiei Republicii Socia­ statului.
siliului de Stat. adoptate la Consfătuire, cele liste România la Consfătuire, Consiliul de Stat şi Consi­
Preşedintele Consiliului de două Comisii le-au avizat fa­ apreciind că ea răspunde în­ liul de Miniştri au adoptat in
Miniştri, tovarăşul Ion Gheor- vorabil. tru totul politicii externe a unanimitate Hotârîrea cu pri­
ghe Maurer, a prezentat in­ Au luat cuvîntul tovarăşii : partidului şi statului nostru, vire la aprobarea documente­
formarea cu privire la lucră­ Gheorghe Gaston Marin, Ma­ pusă în slujba intereselor fun­ lor referitoare Ia perfecţiona­
rile Consfătuirii de la Buda­ nea Mânescu, Ion Stănescu, damentale ale poporului ro­ rea structurii şi organelor de
pesta a Comitetului Politic Ion Iliescu, Gheorghe Apostol mân, a prieteniei, alianţei şi conducere ale Tratatului de la Experienţa primului trimestru
Consultativ al statelor parti­ şi Janos Fazekas. colaborării multilaterale cu Varşovia şi Hotârîrea cu pri­
cipante la Tratatul de la Var­ toate ţările socialiste, a cauzei vire la aprobarea Apelului Locuinţe desti­
şovia. Au % fost ascultate In După discuţiile care au n- păcii, destinderii şi colabo­ statelor participante la Trata­
continuare raportul Comisiei vut loc, Consiliul de Stat şi rării internaţionale în Euro­ tul de la Varşovia către ton­ nate minerilor Rezerve imporfanfe
Marii Adunări Naţionale pen­ Consiliul de Miniştri au apro­
tru problemele de apărare, bat în unanimitate activitatea pa şi în lume te statele europene.
prezentat de preşedintele co­ desfăşurată de lovarăşut Consiliul de Stat şi Consi­ In încheiere a luat cuvîntul i Grija ce se acordă creării •;
misiei, tovarăşul Vasile Pa- Nicolae Ceauşescu, secretar liul de Miniştri au dat o înal­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu. î viaţă pentru minerii Văii Ji- j în sporirea pro­
; de condiţii lot mai bune de ■
ului, se concretizează şl in ! i U N M ESA J
creşterea continuă a fondu- î î AL S E C R E T A R U LU I
au I
C u v în ta re a to v a ră şu lu i Ini de locuinţe Recenl cons- ; ductivităţii muncii \ j G E N E R A L A L O .N .U .
lucrările de
începui
U TH AN T
cu ;
Irucţie la două cămine
cile 300 de locuri pentru ti- l In mesajul adresat Co­
neri netamillşti de la Petro- ■ Munco entuiioslâ desfăşurata de colectivele din uni­ misiei Economice O.N.U. |
N IC O L A E C E A U Ş E S C U şani şi mina Dîlja. La Petri- ; tăţile industriole în perîoodo primului tfimeslru ore un j ;• pentru Europa, care şi-a j j
substanţial corespondent în depăşirile obţinute Io prin-
la se pun temeliile unui bloc j
incepul lucrările miercuri
nou cu 164 de garsoniere. In [ cipolii indicatori de pion în îndeplinirea ongojomentelor j la Geneva, secretarul ge- j
oraşul minerilor de la Lupeni i osumote în întrecere In această perioadă, in judeţul • neral ol Organizaţiei Na- î
la şedinţa comună a Consiliului de Stat • iac pregătiri pentru începe- ■ Hunedoara s-au realizat peste prevederile planului în­ i ! ţiunilor Unite, U Thant, j ;
s-au terminat fundaţiile şl se i
semnate contitâţi de produse concretizate in depăşirea
s-a pronunţat pentru ies-
i rea glisării la un bloc lurn ' planului producţiei globale cu 28 369 000 lei şi cu I pectarea strictă a prin- i
85 783 000 lei la producţia marfă vindutâ şi incasatâ,
şi a Consiliului de Miniştri i cu 88 de apartamente Productivilateo muncii pe un soloriot o lost depă­ i O.N.U., subliniind că din i
universalităţii
cipiului
Noua configuraţie tirbanls- i
şită, dar trebuie să facem observoţia că ea reprezintă
: liră a localităţilor miniere ; numai 0.4 Io sulă. comparativ cu planul, în timp ce de- ! aceostă organizaţie ar
trebui sâ Iacă porte Re-
Stimaţi tovarăşi, constituţionale Acesta este pentru a se putea realiza paşi lelalte ţări socialiste, consi- : din Valea Jiului s-a irabogă- ; pâşireo pionului producţiei globale omintită moi sus re­ publica Populară Chineză l \
Consider că şedinţa comu­ un lucru deosebit de impor­ înainte în această direcţie Fe­ derind că în situaţia cînd e­ î ţii in primul trimestru cil ; prezintă 0.9 procente. Acest decola) destul de pronunţot şi toate celelalte ţâri ca- j
nă a Consiliului de Stat şi a tant pentru viaţa naţiunii lul cum a fost primit acest xistă 14 ţări socialiste, siste­ l 276 de apartamente care au î între proporţio realizării unuia şi celuilalt indicator scoo- re nu sint în prezent
Consiliului de Miniştri, care noastre şi ţin să subliniez că apel de către opinia publică mul socialist îşi poate afirma : losl terminale şl predale Io- ; te în eviden|o faptul că in multe întreprinderi s o utilizat . membre ale acestei or- ;
a dezbătut documentele adop­ ea nu reprezintă o poziţie de şi multe cercuri conducătoare din plin forţa şi combativita­ : catarilor din cele 1215 pla- : forţa de muncă suplimentară. : gonizaţii. „Sînt ferm con­
tate la Budapesta, are o im­ conjunctură ci o orientare din Europa demonstrează jus­ tea numai prin colaborarea nlflcale pcnlru 1969 Seporînd contribuţio celor doi foc tor i core influen­ vins, a subliniat U Thant
portanţă deosebită. permanentă în activitatea sta­ teţea acestei aprecieri a noas­ şi prin unitatea tuturor aces­ ; Cu acestea numărul apar- ; ţează volumul producţiei globole — productivitatea mun­ . in mesojul său, că parti- j
Această importanţă rezidă, tului nostru. Noi apreciem că tre. demonstrează că apelul tor ţâri In acelaşi timp, con­ ; tamcnlelor dale In folosinţă i cii şi numărul mediu scriptic al solarioţîlor — un colcul : ciparea tuturor ţârilor lu­
în primul rînd, în faptul că documentele militare semnate este bine venit şi că avem form politicii noastre, conform în localităţile Văii Jiului din I arotâ că numai 57 la sută din producţia realizotă peste mii in Organizaţia Naţiu- }
subliniază atenţia pe care )a Budapesta corespund prin­ datoria să acţionăm ferm pen­ însăşi hotâririi adoptate cu 1950 şl pină acum (rece de pion se dotoreşte depăşirii pionului productivităţii mun nilor Unite şi în organis- !
partidul, guvernul. poporul cipiilor politicii noastre tru a contribui la înfăptuirea privite la securitatea în Eu­ : 17 000, la care se mai adaii- ■ cii şi restul de 43 la sută este urmarea angojării şi mele sale specialitate
nostru o dau documentelor a­ şi de aceea noi am con­ dezideratelor pe care le cu­ ropa, vom acţiona şi în viitor : gă cămine pentru nclamilişli ; folosirii de personal peste prevederile pionului. esle foarte necesară''.
doptate, atît celor care se re­ siderat necesar să le a- prinde. pentru a dezvolta colaborarea : cil citeva mii de locuri Dacă o bună porte din întreprinderile industriole olc
feră la perfecţionarea şi îm­ doptâm. Aceste documente Hotârîrea pe care a luat-o cu toate statele, fără deosebi­ judeţului ou rcoliiot şi depăşit pionul producţiei globole IN P R O B E D E LA R G j
bunătăţirea conlucrării arma­ au făcut obiectul analizei Co­ şi in această privinţă Consi­ re de orînduire socială in condiţiile încadrării în prevederile planului forţei de : i
telor statelor participante la mitetului Executiv al CC al liul de Stat şi Guvernul Re­ Vreau să informez Consiliul muncă sou în condicile realizării unui număr Cea de-a zecea navă
Tratatul de la Varşovia, cit şi P C R , care le-a aprobat in publicii noastre, apelul solemn de Slat şi guvernul că în | Tinerii — sub cel pioniiicot. printre core I E.C. Poroşeni. din seria cargourilor des- •
a Apelului pentru o consfă­ unanimitate Adoptarea lor, către toate guvernele europe­ cursul vizitei recente în Tur­ I R.E.H.. C C V J . C S Hunedooro, Uzino „Victoria" Că- < tinate transportului de j
tuire a popoarelor din Euro­ de asemenea. în unanimita­ ne pe care il adresăm, vor e- cia am putut constata la i în frunte lan. întreprinderea „Viscozo" Lupani, I M C Bîrceo, cherestea, ce se conslru- :
pa : in acelaşi timp, impor­ te. de către Consiliul de Stat xerciLa. fără îndoială, o in­ conducătorii acestei ţări — ţa­ „Marmura" Simerio etc., Io alte întreprinderi insă de­ iese lo Şantierul naval J
tanţa acestei şedinţe constă şi de către guvernul ţârii sub­ fluenţă pozitivă în direcţia ră avînd altă orînduire so­ păşirea pionului producţiei globale a fost posibilă numoî din Galaţi, a părăsii che- i
în faptul că ea exprimă con­ liniază. o dată în plus, hotârî­ dezvoltării colaborării între cială şi aparţinind altui bloc prin folosireo unui număr sporit de solorioţi. indicolorul iul de armare, plecînd în
secvenţa cu care aplicăm ho- rea întregii noastre naţiuni de popoarele europene, pe calea militar — dorinţa de a găsi Tinerelul din Orăşllc — î productivităţii muncii râminmd sub nivelul celui al pro­ j probe de larg. Pe şantier :
târîrile stabilite de Conferin­ a veghea In respectarea cu înfăptuirii securităţii Aceas­ căi de dezvoltare a colabo­ ne comunică tovarăşul Tra- * ducţiei globole şi al numărului mediu scriptic. O atare^ sînt în lucru alte 12 na- j
ţa Naţională a partidului nos­ sfinţenie a acestor principii. ta pune în faţa Ministerului rării atît în domeniul relaţii­ i lan Morarii, secretarul co- i situaţie se întilneşte Io I. F. Devo şi Haţeg. Intreprin- : ve din această serie, co- :
tru. de Marea Adunare Naţio­ Desigur, tovarăşi, prin a­ de Externe, a celorlalte orga­ lor bilaterale, cît şi în rezol­ miletului orăşenesc U.T.C. ! dereo forestieră Petroşani (core a îndeplinit productivi­ mandate de firme strâi- j
nală Ea dovedeşte că proble­ ceasta noi ne luăm obligaţia ne de stat sarcini noi şi cre­ varea problemelor internaţio­ : — esle mereu în fruntea ac- : tatea muncii numai în proporţie de 98 lo sută. numărul
mele de interes deosebit pen­ de a respecta semnăturile pe dem că ele se vor achita cum nale, a problemei păcii în Eu­ (lunilor de muncă voluntar- • mediu scriptic fiind depăşit cu 4,7 lo suta). Fabrica de
tru activitatea partidului, gu­ care le-am pus pe aceste do­ trebuie de aceste importante ropa şi în lume Am putut patriotică pentru înlnimusc- j conserve Holeg. Inlreprîndereo de legume şi fructe Deva
vernului, statului. poporului cumente, ca pe ţoale tratate­ îndatoriri constata aceeaşi dorinţă, tovă­ i ţarea oraşului. Un fenomen cu lotul nesotisfocâlor opore în indus­ PEN TRU
nostru sint emanaţia organe­ le încheiate de ţara noastră, Aş dori să subliniez, tova­ răşiei la alte guverne cu ca­ Pînă în prezent lineril au i tria locotă, unde depăşirea producţiei globole (45 000 TR A N SP O R TU L
lor constituţionale în drept să şi de a acţiona pentru per­ răşi. că consfătuirea care a re am avut contacte în ulti­ participat, alături de vîrsf- i lei) o fost influenţată exclusiv de depăşirea numărului D E U TILA JE G R E L E
ma vreme, am ajuns la con­
hotărască şi să adopte ase­ fecţionarea continuă a forţe­ avut loc în martie la Buda­ cluzii similare şi cu alţi re­ i nici. la întreţinerea parcului ; mediu scriptic, iar pe seama productivităţii muncii, pro­
pesta, constituie o manifesta­
Vagonul de marfă
de
menea acte. lor noastre armate şi a cola­ re a unităţii ţărilor socialiste prezentanţi ai diferitelor state din oraş. plantarea de pomi i ducţia globală or fi trebuit să scodă cu peste 440 000 145 tone, pe 10 osii — \ j
lei. Aceostă situaţie provine în cco moi mare măsura de
ornamentali.
întreţinerea :
Aceasta demonstrează o da­ borării militare cu statele par­ participante la Tratatul de la europene şi de pe alte conti­ parcului de la şcoala gene- ; lo întreprinderile de industrie locală din Hunedoara şi produs nou al Fabricii de \
tă mai mult că am pus capăt ticipante la Tratatul de la Varşovia, demonstrează că a- nente. Remarc aceasta pentru ? rală. Orâştie. Lo l.l.I. Hunedooro. depoşireo pionului produc­ vagoane din Arad — esle j
a sublinia încă o dală că a­
lunci cînd se acţionează
în
practicilor cînd asemenea do­ Varşovia, pentru a ridica ca­ spiritul principiilor marxist- doptarea Apelului pentru Pentru perioada urniăloa- ■ ţiei globale cu 0.9 Io sută o fost urmată de depăşirea destinat Ironsportului de j
cumente de importanţă naţio­ pacitatea de luptă a ţării leniniste, principii care- stau securitate europeană, chema­ ! re, pe agenda lor de lucru j planului fof|^' dc muncă, cu 3 Io sută Evident că în agregate şi utilaje grele j |
mari
de
şi
dimensiuni.
nală majoră nu erau adopta­ noastre, fiind gata de a ne la baza relaţiilor dintre ţările rea pe care noi o adresăm : sc află înscrise alte acţiuni, j Acest vagon este fobri- i
te de organele constituţiona­ îndeplini obligaţiile in cazul socialiste, se pot găsi soluţii statelor pentru colaborare paş­ ca: amenajarea unei baze j EMILIAN ROVENJA cat şi intr-o altă variantă, :
nică, are un ecou pozitiv în
şef de serviciu lo
sportive şl a unei terase in j
le ; şi în viitor vom acţiona în unui atac imperialist împotri­ tuturor problemelor, chiar ce­ întreaga lume şi că există parc, sprijinirea cooperatori- i Dirccţio judeţeană de statistică cu o capacitate de 140 •
tone. El are platforma de
acest sens. vom respecta cu va vreunui stat participant la lor mai complicate, se poate şanse să obţinem succese în lor în munca de irigaţii. In- ; încărcare scufundată, fiind ! I
sfinţenie holărîrile stabilite de Tratatul de la Varşovia. asigura realizarea colaborării această direcţie. Guvernul ro­ tensificarea tuluror acllvllă- ; astfel apt pentru trans- \
partid, de Marea Adunare In ce priveşte Apelul adre­ şi unităţii ţârilor socialiste. In mân îşi propune să acţioneze ’r ţilor dc muncă voluntar- pa- j (iloniinooti- m pog. o l-a) portul utilajelor de mare j
consecvent şi energic in a­
ţ triotieă.
Naţională — forul suprem al sat la Budapesta pentru secu­ acest spirit partidul, guvernul, ceastă direcţie şi hotârîrea u­ gabarit.
puterii de stat — astfel ca a­ ritate în Europa, el are o im­ stalul nostru sînt hotărîte să nanimă de astăzi este încă o Aceste realizări fac \
supra problemelor privind se portanţă deosebită pentru că acţioneze şi în viitor, dezvol- confirmare a voinţei organe­ parte dintr-un plan mai \ :
lor noastre de stat. a poporu­
diversificare a
larg de
curitatea ţării, activitatea de intervine într-un moment în tind relaţiile cu ţările socia­ lui nostru de a nu precupeţi producţiei, pe care il au \
politică internaţională, să nu care, după aprecierea noas­ liste, membre ale Tratatului nimic în lupta pentru pace de îndeplinit anul acesta
poată decide decît organele tră, există condiţii favorabile de la Varşovia, cit şi cu ce­ şi prietenie între popoare. constructorii de vagoane. i
La Arad, de exemplu, ur- :
meozâ sâ se fabrice onul : j
acesta 7 tipuri noi de
HOTÂRIRE HOTÂRIRE vagoane de marfă, de uz : ■
industrial şi de călători.
cu privire la aprobarea Apelului cu privire la aprobarea S U C C E S E SP O R TIV E
RO M A N EŞTI
statelor participante documentelor referitoare la şoară un turneu interna­
La Catania se desfă­
ţional de tenis la care
participă şi jucătorii ro­
la Tratatul de la Varşovia perfecţionarea structurii mâni Ion Tiriac şi Viorel
Morcu. In turul doi, Ion
către toate statele europene şi a organeioi ‘ de conducere Tiriac l-a învins cu 7— 5,
Wool-
6—4 pe englezul
dridge, in vreme ce Mar-
ale Tratatului de la Varşovia cu a pierdut cu 1—6,
Consiliul de Slat şi Consi­ rea păcii şi înfăptuirea secu­ 0—6 la polonezul Gasio-
liul de Miniştri ale Republi­ rităţii europene constă în dez­ relt.
cii Socialiste România, ascul- voltarea relaţiilor multilatera­ Consiliul de Stat şi Consi­ ale Republicii Socialiste & .
lînd informarea preşedintelui le, economice, politice, tehni- liul de Miniştri ale Republi­ România, să ia măsurile ne­ La Mannheim au con­
Consiliului de Miniştri, tova­ co-ştiinţifice şi culturale între cii Socialiste România, ascul- cesare pentru ca forţele ar­ tinuat întrecerile turneu­
răşul Ion Gheorghe Maurer, toate statele continentului, in­ tînd informarea preşedintelui mate să poată să-şi îndepli­ lui de baschet pentru ju­
şi raportul Comisiei Marii diferent de orinduirea lor so- Consiliului de Miniştri, tova­ nească obligaţiile ce le revin, niori dotat cu trofeul „Al-
Adunări Naţionale pentru po­ cial-politieă Temelia sigură răşul Ion Gheorghe Maurer. în temeiul Tratatului de la bert Schiveitzer". Selecţio­
litică externă, prezentat de a dezvoltării cooperării rodni­ şi raportul Comisiei Marii Varşovia, în cazul unui atac nata României a obţinui
preşedintele Comisiei, tovară­ ce între state, a eliminării Adunări Naţionale pentru armat in Europa, împotriva o nouă victorie, de data
şul Mihai Dalea, hotărăsc să germenilor de neînţelegere şi problemele de apărare, pre­ unei ţări membre a Tratatu­ aceasta in faţa echipei
aprobe activitatea şi poziţia disensiuni, a întăririi încrede­ zentat de preşedintele Comi­ lui .. Austriei cu scorul de 76—
reprezentanţilor Republicii rii reciproce, rezidă în res­ siei, tovarăşul Vasile Patili- Pornind dc la premisa că 56 (34—17).
Socialiste România la Consfă­ pectarea neabătută a dreptu­ neţ, hotărăsc să aprobe acti­ atita timp cît există N.A.T.O.,
tuirea Comitetului Politie lui fiecărui popor de a-şi ho­ vitatea şi poziţia reprezentan­ este necesară menţinerea Tra­ 3-3Efl
Consultativ al statelor parti­ tărî singur soarta, a princi­ ţilor Republicii Socialiste tatului de la Varşovia. Consi­
cipante la Tratatul de la Var­ piilor suveranităţii şi inde­ România la Consfătuirea Co­ liul de Stat şi guvernul român In aşezările Apusenilor, de­ lui, la înfrumuseţarea lui. „F.u tului ci, din frumuseţile locu­ chea am luat-o la dreapta, iar
şovia, ţinută la Budapesta, pendenţei naţionale, egalităţii mitetului Politic Consultativ îşi exprimă convingerea că spre care Geo Boyza spunea că din şcoală am îndrăgit şi ciu­ rilor şi a oamenilor. restul dansatorilor la stingă,
precum şi Apelul statelor par­ in drepturi, neamestecului în al statelor participante la documentele adoptate la con­ două lucruri le-a dus faima — tul şi jocul. Mi-e drag şi să Există in Luncoiu dc Jos nu dar acum sint numai cu „o­
ticipante la Tratat către toate treburile interne, avantajului Tratatul de la Varşovia, ţi­ sfătuirea din martie, vor con­ oamenii şi aurul — moţii sint recit, l-am îndrăgit pe Coşbuc numai artişti amatori pentru chiul critic“ Că nu-i spectacol
statele europene pentru inten­ reciproc România nutreşte nută la Budapesta, precum şi tribui la dezvoltarea colabo­ neîntrecuţi valorificatori ai pentru eă jtoezia lui parcă e care participarea a devenit la care să nu observi eă mai
sificarea eforturilor îndrepta­ convingerea că dezvoltarea co­ statutul Comitetului miniştri­ rării militare a statelor parti­ tradiţiilor. Intr-unui din aces­ ruptă din viaţa satului' — pasiune, trebuinţă, ci şi nenu­ trebuie ajutat eite ceva". Mir-
te spre întărirea păcii, secu­ laborării europene a fost şi lor apărării ai statelor parti­ cipante la Tratat, la întărirea te sale — la Luncoiu de Jos — mărturiseşte, cu faţa îmbujo­ măraţi animatori ai vieţii cul­ cca Trifan, artificierul, se ocu­
rităţii şi colaborării in Eu­ rămîne unica alternativă rea­ cipante la Tratatul de la Var­ capacităţii lor de apărare îm­ tineretul se dovedeşte un en­ rată, Doiua Benea, iar Ileana turale Profesoara Olivia Riş- pă dc afişe (.că ciite scrie mai
ropa. lă la politica cercurilor agre­ şovia, noul statut a! forţelor potriva unui eventual atac tuziast purtător al bogăţiei fol­ Tod, ce-i vrednică şi la alesul
sive. militariste şi revanşar­ armate unite şi al comanda­ militar imperialist, în intere­ cuţa se simte obligată de in- frumos afişele decît el ?’), de
Consiliul de Stat şi Consi­ mentului unificat şi celelalte clorice. Concursul al IX-lea al firului de tort pentru covorul treaga-i fiinţă să ajute, să se organizarea spectacolelor în
liul de Miniştri ale Republi­ de de încordare in relaţiile in­ documente avînd ca scop per­ sul cauzei păcii şi socialis­ formaţiilor artistice dc ama­ înflorit ţesut la război, şi la ocupe dc grupul vocal, să cu­ deplasare („sc înţelege eu or­
cii Socialiste România îşi ex­ ternaţionale, de menţinere a fecţionarea în continuare a mului în lume. tori a găsit in sat mai mulţi joc, spune simplu : „Vin la joc leagă şi să redea prin el cele tacii acolo, la Dealul Felii, in
primă acordul cu privire la divizării Europei în blocuri structurii şi a organelor de artişti ca niciodată. De multă privinţa deplasărilor. îi în­
pregătirea şi ţinerea unei militare, de continuare a conducere ale organizaţiei de­ Preşedintele vreme moţii din Luncoiu de deamnă să facă mobilizare si
Conferinţe europene în pro­ cursei înarmărilor. fensive a Tratatului de la Consiliului de Sloi, Jos şi-au dovedit pasiunea ei). De cite ori il întreabă soţia :
blemele securităţii şi colabo­ In abordarea problemelor NICOLAE CEAUŞESCU pentru joc şi cint pe scenele .Ce cauţi, om in toată firea,
rării în Europa Largul ecou europene trebuie să se por­ Varşovia căminelor, dar — după cum
pozitiv al Apelului în opinia nească de la realităţile post­ Consiliul de Stat şi Consi­ Preşedintele spun localnicii — niciodată seară dc seară, la cămin ?", el
publică din Europa şi din belice, de la inviolabilitatea liul de Miniştri însărcinează Consiliului de Miniştri n-au fost mai mulţi, mai talen­ COMORILE SPIRI­ se scuză : „O mai ajut pe Alu-
lume, primirea favorabilă din graniţelor, de la existenţa ce­ pe ministrul Forţelor Armate ION GHEORGHE MAURER taţi şi mai activi ca acum. Su­ mca". Aluuica c fiica sa, direc­
partea cercurilor guverna­ lor două state germane şi ne­ ita de jocuri moţeşti a adus toarea căminului cultural, în-
mentale, precum şi din par­ cesitatea normalizării relaţii­ pe scenă 24 dc adolescenţi, fie­ văţătoarca Aluna Mariana Ma-
tea a numeroase partide poli­ lor cu acestea Avînd in ve­ tinereţii, iar in paşi mobilita­ TUALE ALE SATULUI tesesik, pc care o îndrăgesc
care purtind fu obraji ftoarca
tice, organizaţii obşteşti, per­ dere că existenţa grupărilor ŞEDINJA CONSILIULUI DE STAT toţi pentru hărnicia şi dragos­
sonalităţi de cele mai diferite militare opuse constituie o tea şi viqurozitatea ţarinei şi tea cu care se ocr/jwt dc mun­
concepţii politice, filozofice şi sursă principală de neîncre­ a invirtitei din partea locu­ ca culturală. „Nu pentru acea
religioase, subliniază însem­ dere şi încordare, un obsta­ ne a Marii Adunări Naţiona­ lui. Cintecele grupului vocal, jumătate dc normă activez, ci
nătatea acestei iniţiative, ara­ col in calea unei largi coope­ In ziua de 10 aprilie ac., a le Consiliul a aprobat prin­ pcnlru cu îmi place. Dc mică
tă că ea vine în întîmpinarea rări europene, România, îm­ avut loc la Palatul Republicii cipiile pe baza cărora va fi ale soliştilor, au indemnat şi că mi-e drag, şi-i tare frumos mai îndrăgite cintccc locale, mi-a plăcut şi dansul şi cîn-
aspiraţiilor de pace ale po preună cu alte state socialiste, şedinţa Consiliului de Slat, elaborată reglementarea cu nevestele să urce pe scena jocul n o s t r u Cile asemenea învăţătoarea Ana llicş Hin toa­ tecuf. şi-apoi salul nostru c a-
poarelor, răspunde unor ce­ se pronunţă, aşa cum s-a arâ- prezidată de tovarăşul Nicolae privire la modul de exercita­ concursului, iar taraful —• mai mărturisiri nu nc-ar putea fa­ te nc ajută° — spun artiştii ; tit dc bogat în folclor şi arc
rinţe şi preocupări actuale ale Ceauşescu, preşedintele Con­ re a atribuţiilor de control numeros şi cu un repertoriu ce Cornelia Benea, Nicolae bibliotecara Eugenia Steopan, atilca talente, că ar fi păcat să
vieţii internaţionale Situaţia Preşedintele siliului de Stat ce-i revin potrivit Constituţiei, mai bogat ca niciodată — c. Dud, Nicolae Benea, Cornel j>e care tinerii au ales-o a 0-a nu le valorifici
din Europa îndreptăţeşte să Consiliului de Stat, La şedinţă au participat mi­ precum şi cu privire la modul mindria salului. Aproape toţi Ivon, Elena Dud, Gheorghe oară secretară a comitetului lată despre ce oameni scria
se aprecieze că există posibi­ NICOLAE CEAUŞESCU niştri şi preşedinţi ai unor co­ in care comisiile permanente is mineri. Despre Avram d u ­ Cristian, Rodica Benea, Nico- U.T.C din comună, „e sufletul Geo Bogza că duc faima Apu­
lităţi reale ea. prin eforturi misii permanente ale Marii ale Marii Adunări Naţionale elau, artificierul din Dealul lac Poenaru, Gheorghe Benea, în munca culturală", medicu­ senilor, iată cîţiva dintre .con­
comune, să se înainteze cu Preşedintele Adunări Naţionale. îşi vor desfăşura activitatea Fetii, care le conduce taraful, Avram Ciuclan, zeci şi zeci de lui Octavi.an lăncii nu-i nsca structorii" acelei punţi tainice,
succes pe calea destinderii, Consiliului de Miniştri Consiliul de Stat a exami­ Consiliul de Stat a analizat oamenii au numai vorbe de artişti amatori din Luncoiu de pă“ o deplasare. întrebat : „l)e întinse peste veacuri, ce nu
spre înfăptuirea securităţii eu­ ION GHEORGHE MAURER nat sarcinile care-i revin ca activitatea de rezolvare a ce- laudă. Jos. ce, doar nu faceţi parte din lasă să se piardă comorile spi­
ropene. urmare a hotărîriîor Plenarei Există la Luncoiu de Jos Rodica Benea, fata ce ştie nici o formaţie ?~ răspunde : rituale ale poporului nostru,
Republica Socialistă Româ­ C C al P CR , din 11 martie multe nume care şi-au cşlîgat mai bine ca oricine să potri­ ,/4m /ost, cu ani in urmă in ce duc cu fală prin sate „portu
a c şi a prevederilor Consti­
nia apreciază că principala ( C o ^ ' u a ^ n:tpag,,_ a tuţiei, astfel cum acestea au (Continuo* in pog. o . «•«) preţuite în rindul localnicilor vească stihul, le-a dăruit ne­ formaţia de dansuri. E drept şi cintu moţesc
pentru dăruirea cu care parti­
versuri,
numărate cinlcce şi
modalitate pentru consolida­ fost adoptate la ultima sesiu­ cipă la valorificarea folcloru­ culese şi redate cu pana sufle­ că, ta un concurs, cu cu pere­ LUCIA LICIU