Page 38 - Drumul_socialismului_1969_04

ORUMUL SOCIALISM UL

„C IT M AI M ULTE S U C C E S E IN C O N S T R U C Ţ IA S O C IA L IS T A , IN ÎN FLO R IR EA PA TR IEI'

O rg a n iz a r e a ştiirsfs- 120400® ooă peste plan

f B W a V Aceasta este o expresie cc cată de angajament ? Fap­
Isca v izea za înmănunchează activitatea tul este greu de crezut, dacă
întreprinderii . A v i c o l a " avem in vedere optimismul
Mintia pe primul trimestru. ce domneşte aici. Sau e vor­
o b ie c tiv e m a jo re Despre alte amănunte ne-a ba de altceva care avizează
angajamentului ?
nivelul
vorbit inginerul Emil Bâilă,
SUBREDACŢIA MOBILA A ZIARULUI „DRUMUL SOCIAUSMUIUI" IN FERMELE Şl ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT DIN JUDEŢ tehnologul şef. Oricum, ceva nu e în re­
gulă.
— Am început bine anul,
Reporteri : A. DAVID, C. ARMEANU, N. TlRCOB Fotografii i V. ONOIU Obţinerea unei eficlenţe gospodăresc, iar consumul prlntr-o grijă mal accentua­ Hunedoara se află în în­
economice ridicate consti­ de furaje pentru obţinerea trecere cu toate celelalte ju­
tuie principalul obiectiv ce a 1 000 bucăţi ouă şi a unui tă faţă de condiţiile de adă- deţe De ce să tratăm super­
stă in faţa întreprinderilor kg de carne să scadă cu cir­ poslire şi hrânire a păsări­ ficial propriile noastre posi­
agricole de stat. In această ca 60—70 kg şi respectiv lor. Am continuat îmbună­ bilităţi ?
1 - direcţie, organizarea ştiinţi­ 1,2—1,3 kg. tăţirea raţionalizării în hră-
nlre, ceea ce a dus la spo­
Un alt obiectiv îl repre­
fică a producţiei şi a mun­
cii ocupă un loc de maximă zintă confecţionarea unui rirea producţiei pe fiecare
însemnătate, acţiunile ce se recondlţlonator de furaje. pasăre. In sectorul gospodă­
R E L A Ţ I A : creşterea producţiei şi re­ Faptul că la alimentare se resc a fost Introdusă pe sca­
Iniţiază
avînd drept
scop
ră mai largă electrificarea şl
pierde aproximativ 15 la su­
Descurcaţi-vă! ducerea cheltuielilor pe u­ tă din cantitatea de furaje, mecanizarea Aceasta mal a­ Ia
les la operaţiile de hrănire,
de
a determinat consiliul
nitate de produs.
consihy! de administraţie—fermier Inginerul Dumitru Fîntî- Asemenea preocupări ma­ administraţie şi colectivul ce alimentare cu apă, aerisire.
se ocupă
de
organizarea
Am fost informaţi că ac­
nă, directorul LAS. Sintă- jore se întîlnesc şi la I.A.S. ştiinţifică să înscrie pe a­ ţiunile întreprinse pe aceas­ datorie
.Avicola" Mintia. Directorul
Fiind antrenate în întrecerea pentru îndeplinirea in mod exemplar şi depăşirea măria-Orlea, ne-a relatat o întreprinderii, ing. Gheor- genda de lucru, ca o acţiu­ tă linie vor găsi un cîmp
indicatorilor de plan prevăzuţi pentru acest an hotârîtor al cincinalului, întreprinderile situaţie incredibilă. Despre ghe Diaconescu, şi tehnicia­ ne deosebit de importantă, tot mai larg de aplicare,
agricole de stat din judeţul nostru s au angajat să obţină importante cantităţi de pro­ ce este vorba? Unitatea nul Gheorghe Candin, care reducerea risipei la clemen­ ceea ce va spori şi mai mult
duse peste prevederi şi un beneficiu mai mare cu 750 000 Iei faţă de cel stabilit. înfăp­ dispune de o capacitate de se ocupă de problema amin­ tul ce ocupă principala pon­ producţia unităţii. Altfel Mecanizatorul Anton Vin-
tuirea angajamentului este nemijlocit legată de modul cum sînt sprijinite fermele dc că­ lngrăşare a 1 350 bovine, tită ne-au făcut cunoscute dere în structura preţului de spus. la I.A.S. Mintia se în­ (an lucrează de 0 ani ca
tre consiliile de administraţie ale întreprinderilor. dar acum în îngrăşătorii slnt cîteva din obiectivele aflate cost trevăd posibilităţi pentru o tractorist la I.A.S. Sintămă-
abia 1 100 animale, din care ria-Orlea. L-am întilnit zi­
Pentru a cunoaşte cum conlucrează consiliile dc administraţie cu fermierii, subre- în fazele de studiu şi de Acelaşi obiectiv este vizat depăşire considerabilă a sar­
dacţia noastră a adresat citorva şefi de fermă întrebările : Cc probleme deosebite s-au o parte vor li livrate in cu- realizare şi prin confecţionarea de cinilor de plan în anul 1969. lele trecute pregătind tere­
ivit, care necesitau intervenţia consiliului de administraţie, cum aţi fost sprijiniţi in rlnd Pentru completarea e­ Pe un prim plan se situ­ buncăre sub adăpători la Plecînd de la datele ce nul pentru insăminţatul po­
rezolvarea lor şi cum apreciaţi că trebuie să fie relaţia : fermier—consiliu de admi­ fectivului, întreprinderea a ează introducerea mecaniză­ ferma nr 3. In plus, se a- ne-au fost furnizate, subre- rumbului pe ogoarele fer•
nistraţie ? lată răspunsurile primite : primii repartiţie să achizi­ rii alimentării cu furaje şi slgurâ prevenirea unor boli, dacţia noastră pune alături mei nr. 4 Unirea.
ţioneze animale de la „In­ ceea ce face posibilă redu­ două categorii de cifre pen­ „In ultimii ani, contribu­
dustria cărnii" Turnu Seve- apă în cadrul fermei nr. 3, cerea pierderilor provocate tru a se trage concluziile ţia mecanizatorilor la spori­
unde păsările se cresc
în
Ing. SABIN BLADA Ing. ELENA BENCHE SIMION TEODORESCU rin. In primul trimestru al sistem gospodăresc Aplica­ prin mortalităţi. La îmbună­ care se cuvin. Iatâ-le : In rea producţiei agricole este
şeful fermei nr. 3 Deva şeful fermei nr. 2 tehnician 1 la ferma nr. 4 anului, la I AS. nu s-a li­ rea acestei măsuri a început tăţirea condiţiilor de îngri­ primul trimestru, au fost da­ din ce în ce mai substan­
a I.A.S. Bîrcea de la I.A.S. Mintia o I.A.S. Orâştie vrat nici un animal din cele parţial. Prin introducerea jire a păsărilor contribuie şl te peste plan 1 204 000 ouă. ţială — ne-a spus comunis­
100 planificate. materializarea unui alt o- In luna aprilie, se estimează
Cu şeful fermei, ing. Ion mecanizării se asigură creş­ tul A. Vinţan. Numai In ac­
In timpul care a trecut de Angajamentul nostru In FJntînă, membrii subredac- Situaţia a fost adusă în re­ terea substanţială a produc­ biectlv. Este vorba de con­ o depăşire a planului cu tuala campanie, personal
cind au fost create, consi­ întrecerea socialistă din a­ tioi noastre n-au pulul sta petate rînduri, în scris şi tivităţii muncii, reducerea fecţionarea aspiratorului de 200 000 de ouă. Angajamen­ voi incorpora in sol sămin-
liile de administraţie au do­ cest an este să realizăm de vorbă In ziua de 8 apri­ verbal, la cunoştinţa condu­ consumului de furaje şt a praf portativ, ce se va fo­ tul anual al întreprinderii se ta pe 150 de hectare desti­
vedit ca sînt binevenite. De 50 000 pui peste plan $1 să lie a.c. Era Învoit (în plină cerii Trustului zonal I.AS pierderilor de păsări, apro­ losi la dezinfecţle. opreşte la 500 000 de ouă şl nate culturii porumbului.
regula acţloneazB cu opera­ reducem mortalitătile cu campanie agricolă ?l). L-am Timişoara. Ba mai mult, au pierea acestor indicatori de Este de remarcat că în ca­ o depăşire a beneficiului cu
tivitate în soluţionarea pro­ 7 la sulă. Consiliul de ad- avut deci ca interlocutor pe venit şi unii reprezentanţi ai cei realizaţi in combinat. drul acţiunii de organizare 150 000 lei. Anul acesta, mai mult de­
blemelor curente şi de ime­ ministrolie ne-a ajutat şi tehnicianul S. Teodorescu, trustului Ia# Sîntâmâria-Or- Previziunile, exprimate prin ştiinţifică a producţiei şl a Ce se întimplă în realita­ cit in alţi ani, eforturile
diată actualitate. Ferma ne ajută ori de cîte ori se locţiitorul şefului de fermă, lea, dar răspunsul a fost a­ intermediul cifrelor, sînt muncii la I.A.S „Avicola" te ? Se scontează in urmă­ noastre sint îndreptate spre
noastră a fost sprijinită simte nevoia pentru rezol­ secretarul organizaţiei de celaşi : „Descurcaţi-vă cum semnificative în acest sens. Mintia, s-au înscris proble­ toarele 3 trimestre pe o ră- realizarea obiectivelor stabi­
să-şl rezolve unele probleme varea unor greutăţi bază PC.R. puteli". Aşa se face că dele­ Astfel, se scontează .ca nor­ me de a căror rezolvare de­ mlnere în urmă în privinţa lite in întrecerea socialistă.
de mare acuitate, cum au Personal am simtlt acest — Ce angajamente are gaţii I A S. Smtâmâria-Orlea ma de îngrijire să crească pinde în mare măsură creş­ îndeplinirii planului, pînă se Comuniştii din cadrul fer­
fost procurarea seminţei de ajutor atunci cind a fost ferma ? umblă prin alte judeţe să de cel puţin două ori pe fie­ terea beneficiului întreprin­ mei noastre au devenit su­
cartofi, punerea la punct a vorba de procurarea aşter­ ! i — Să depăşim planul pro­ achiziţioneze animale. Asia care muncitor din sistemul derii. va ajunge la depăşirea indi­ fletul întrecerii. Această pre­
loturilor seminciere etc. So­ nutului necesar în hale, a- ducţiei globale cu 4 la su­ în timp ce „Industria cărnii4' zenţă activă se concretizea­
cotesc, de asemenea, că a provizionorea la timp şi In ta. Deva livrează animale pen­ ză in aceea că toate lucră­
soluţionat bine şi alte pro­ caniităti îndestulătoare cu — Alte obiective? tru lngrăşare In alte jude­ rile din campanie au fost
bleme printre care aceea a furaje, procurarea puilor de — Nu le ştiu... Tovarăşul ţe (?!). executate la timp şi de bu­
raţionalizării activii Ştii fer­ o zi pentru repopularea fer­ Inginer... Nu ar fi posibil oare ca nă calitate, c<l in anumite
melor din Lăpuşnic şi Bîr­ mei. — Dar consiliul de admi­ Trustul LAS. Timişoara să zile am lucrat in schim
cea. La noi In unllale sprijinul nistraţie, cum vă sprijină ? acorde mai mult sprijin In prelungite pentru a ne
Consiliul nostru are fn ve­ — La noi n-a fost cazul. rezolvarea problemei amin­ cadra in epocile optime
dere şl rezolvarea unor consiliului de administraţie Treaba merge bine Consi­ tite ? anumite defecţiuni ale t
osie
concret şi operativ.
probleme ce privesc per­ liul ajută fermele unde sînt Un alt caz care solicită o toarelor şi maşinilor le
spectiva, extinderea activi­ Poale că aceasta se dato- greutăţi mai mari Intervenţie mal operativă remediat pe loc, fără a
tăţii de studiere a unor as­ reşte şi faptului că şeful de Nu contestăm faptul că din partea trustului este şl cere sprijinul atelierului
fermă face parle din consi­
pecte concrete, lucru care treburile in cadrul fermei redistribuirea urgentă a u- tre prinderii'.
este demn de luat in consi­ liu, iar problemele în care nr. 4 a LAS. Orăştie nu lllajelor date disponibile. Cu alte cuvinte, mecani­
derare înllmpinăm greutăţi nu sînt Astfel, de la I.A.S. Bîrcea zatorii sînt prezenţi la dato
amînale de pe o zî pe alta, merg bine şi sîntem de a­
O latură care cred că a cl sini discutate pe loc, îm­ ceeaşi părere cu tovarăşul nici pînă acum nu au fost rie in aceste zile de cam
cîştigat în amploare este a­ preună cu directorul Între­ Teodorescu că consiliul de preluate 2 tractoare şi 3 re­ panie. Ei sint ho/ăriţi ca
ceea a lărgirii otribuliilor şl prinderii şi ceilalţi membri administraţie trebuie să-şl morci de care întreprinderea obiectivele stabilite in ma­
sarcinilor şefilor de ferme, ai consiliului. îndrepte atenţia spre fer­ nu are nevoie deşi ele au fost rea întrecere să le materia­
ceea ce implică, fireşte, spo­ Despre o aşa-zîsă tutelă mele ma! „grele". Nu sîn­ date disponibile de la Înce­ lizeze in sporuri substanţia­
rirea răspunderii şî a iniţia­ tem de acord însă ca secre­ putul anului. Ca şi în pri­ Mecanizatorii Gheorghe Voinescu şi Viorel Răbdat, de (a I.A.S. Orăştie, îşi aduc o con­ le de recoltă.
tivei din partea acestora, măruntă nu e cazul să vor­ tarul organizaţiei de partid mul caz, indicaţia „Descurca- tribuţie de seamă la asigurarea unei temelii trainice recoltei, latâ-i în fotografie, lucrînd Io pre­
înlocuirea tutelei mărunte bim pentru că ea nu şi-a să nu cunoască angajamen­ ţi-vâ cum puteţi" nu-şi mai gătirea patului germinativ pentru cultura cartofilor.
ru posibilitatea de afirma­ găsit, loc în activitatea de tele colectivului fermei în are locul. Ea trebuie substi­
re a iniţiative! îndreptată pînă acum. Despre sprijin care lucrează, să nu poată tuită cu un ajutor concret,
spre Îndeplinirea sarcinilor preciza modul In care se efectiv. Este în Interesul
nu poate fl decît un fapt concret, da. Cu asta sint de materializează sprijinul con­ trustului şl al fiecărei uni­
salutar. acord. siliului de administraţie. tăţi vizate.
r - 4
- 2 --------------------- DAR CHEL­
SE VA
Ritm de melc Anticipa­ TUIELILE PE RECUPERA
ţie la un UNITATEA
Ia executarea bilanţ DE PRODUS? tehnică a I A S Bîrcea a rămas datoare
In primul trimestru, ferma nr. 4 zoo­
cu pesle 5 000 litri lapte. In legătură cu
această situaţie, ne-am adresat tovarăşu­
Ferma zootehnică din Câlan se prezin­
investiţiilor La ferma nr 2 a I AS tă la sfîrşitul primului trimestru al anu­ lui Marin Craiu, şeful fermei.
lui cu un bilanţ bogat în realizări. Veni­
— Cum aţi încheiat primul trimestru în
Orăştie 11 intîlnim pe şeful
acesteia, inginerul Nicolac turile planificate au fost depăşite cu peste privinţa realizării sarcinilor ?
20 000 lei, concomitent cu reducerea sub­
— Planul de venituri pe primul trimes­
Ilinca, pe care îl rugăm să stanţială a cheltuielilor.
In vederea ridicării efici­ de realizare a investiţiilor a ne prezinte un tablou su­ Principala contribuţie la înregistrarea tru a fost îndeplinit
enţei economice a activităţii fost de abia 5 la sută din mar al realizărilor pe pri­ acestor rezultate a revenit fermei de vaci — La producţia de lapte ..
unităţilor o importanţă deo­ planul anual. Situaţia apa­ mul trimestru. cu lapte. Producţia totală a fost mai mare — Avem o diferenţă de circa 5 000 de
sebită o prezintă punerea la re cu atît mai de neînţeles — Stăm bine. Sarcina de cu 195 hi lapte faţă de cea stabilită De­ litri Ştiţi, e chestiune de o zi, o zi şî un
timp în funcţiune a obiecti­ dacă se are în vedere faptul plan ne-am depăşit-o cu 30 păşirea s-a înregistrat ca urmare a obţi­ sfert de muncă. Asta se recuperează cu
velor şi atingerea parametri­ că în cadrul planului de in­ tone de carne Aceasta se nerii unui spor mediu de producţie pe siguranţă.
lor proiectaţi. Faţă de ce­ vestiţii este înscrisă şi darea datorează sporurilor în cap de vacă de 59 litri faţă de prevederi. — Totuşi, cum explicaţi rămînerea în
rinţele respective se consta­ in folosinţă în acest trimes­ Aspect dintr-o hală de păsări de la I. A. S. „Avicola" greutate ce le-am obţinut. Important de reţinut este câ o atenţie urmă ?
tă o serie de râmînerl în ur­ tru a atelierului mecanic a Mintia. La categoria de purcel In­ deosebită s-a acordat creşterii producţiei — In mare parte se explică prin furajul
mă. Că aşa stau lucrurile cărui construcţie a început tre 20—30 de kg, sporul pla­ de lapte marfă, aceasta reprezcntînd peste slab in substanţă nutritivă Am avut un
ne-o dovedeşte procentul de In anul trecut. nificat a fost depăşit cu 85 la sută din cantitatea totală obţinută. dezechilibru în albumină digestibilă. Dar
numai 12 la sută din planul Procentul de executare a 7 grame pe flecare, iar Ia Astfel a fost posibil ca sarcina de livrare au fost luate cîteva măsuri care să evite
anual de investiţii realizat investiţiilor in cadrul I.A.S, îngrăşăminte care „zac“ cea de peste 30 de kg, de­ să fie depăşită cu aproape 8 procente, repetarea situaţiei. Avem 500 hectare în-
în primul trimestru de către este mult diminuat de către păşirea a fost de 11 grame. ceea ce echivalează cu 12 600 litri lapte. sâmînţate cu perene vechi şi noi, 50 hec­
întreprinderile agricole de întreprinderea agricolă de Se poate spune deci câ preocuparea lu­ tare însâmînţate cu mazăre, 30 hectare cu
stat din Judeţul nostru. în stocuri In această perioadă planul crătorilor din fermă pentru a da viaţă
stat .Avicola" Mintia. La a- de venituri a fost Întrecut lucernâ, 20 cu sfeclă furajeră şi vom însă-
Intre cauzele ce au deter­ ceastâ întreprindere din pla­ cu 200 000 de lei. angajamentului luat în întrecere începe mînţa circa 200 hectare cu porumb masă-
minat un asemenea ritm ne­ nul anual de 106 000 lei pre­ Rolul fertilizării terenului în sporirea recoltelor Cu alte cuvinte se contu­ deja să-şi arate roadele Angajamentul de verde şî siloz. Toate acestea vor asigura
corespunzător de lucru pe văzuţi la investiţii in primul nu poate fl pus de nimeni la îndoială. Cu toate rează un bilanţ pozitiv. a obţine o producţie medie anuală de o hrană consistentă animalelor.
lapte mai mare cu 50 litri pe cap de vacă
un prim plan se situează pri­ trimestru nu s-a utilizat nici acestea, apare paradoxală situaţia cind mii de tone Cum explicau rezultatele faţă de prevederile planului, este deja în­ Nota redacţiei :
mirea cu întîrziere de la or­ o sumă. Ba mai mult, nici de îngrăşăminte organice stau nefolosite, iar fermie­ bune de pînă acum ? făptuit, existind posibilitatea ca el să fie Apreciem exactitatea cu care tovarăşul
ganul tutelar (Trustul zonal pînă în prezent nu s-a soli­ rii se pling de faptul că producţiile sînt scăzute din cu mult depăşit. Intre factorii care au Craiu ştie să dezvolte cauze, dar ne ex­
I.A.S. Timişoara) a planuri­ citat deschiderea finanţării cauza fertilităţii reduse a solului. — Prin preocuparea spori­ contribuit ia sporirea producţiei, ne spu­ primăm dezacordul cu faptul câ nu şi-a
lor de investiţii. Ja bancă. Bunăoară, la I.A.S .Avicola" Mintia, se află în tă a întregului colectiv de nea ing. Nicolae Marta, şeful fermei, un folosit meticulozitatea şl în căutarea căi­
Principala pondere în ca­ Cunoscînd stadiul întîrziat stoc peste 3 000 tone îngrăşăminte rezultate de la a face tot ce-1 stă In putin­ loc principal îl ocupă firânirea raţională lor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan
păsări. Această cantitate, care creşte în fiecare zi,
drul obiectivelor prevăzute şî ritmul lent în care se e- este pusă la dispoziţia fermelor cu profil vegetal din ţă pentru a se achita con­ şi diferenţiată a animalelor, organizarea pe perioada de care vorbim. Se vede trea­
a se înfăptui în acest an o xecutâ investiţiile în cadrul cadrul judeţului nostru In afară de ferma nr. 7 a ştiincios de sarcinile ce-1 Judicioasă a reproducţiei, permanentizarea ba că şl dumnealui face parte din acea
ocupă construcţia silozului întreprinderilor agricole de I.AS. Bîrcea, care a ridicat 220 tone (destul de pu­ stau în fată. Şl, această şi ridicarea calificării îngrijitorilor. categorie a interlocutorilor noştri care
pentru cereale de 10 000 to­ stat este de aşteptat ca în ţin fată de necesar), nu s-a mai găsit nimeni să ape­ preocupare s-a concretizat Nu trebuie scăpat din vedere însă că ştiu să devină din cale-afarâ de optimişti
în cîteva fapte. Cu mijloace
ne de la I AS. Orăştie. Din cel mai scurt timp consili­ leze la binefacerile îngrăşămintelor organice, a căror proprii am construit cîteva preţul de cost pe hl de lapte se situează atunci cind este vorba de perspectivă şl
cele peste două milioane lei ile de administraţie să ia influentă asupra recoltelor se resimte 3-4 ani conse­ peste nivelul celui planificat, ceea ce ne­ deosebit de circumspecţi cînd este vorba
destinaţi realizării silozului, măsuri în vederea urgentării cutiv In schimb, se fac cheltuieli destul de mari cisterne mobile pentru a­ cesită o atenţie deosebită din partea lu­ de stadiul la zi al îndeplinirii sarcinilor
mestecarea
furajelor.
A­
lucrare ce se execută In lucrărilor. In acest sens este pentru procurarea de îngrăşăminte chimice. Luînd ceasta ne permite o distri­ crătorilor fermei pentru asigurarea în mai de plan şî a propriilor angajamente.
continuare şi trebuie dată în de dorit ca atît organul tu­ în considerare eficienţa economică, se găsesc sufi­ buire dirijata a furajelor, mare măsură a furajelor din producţie Am fi fost bucuroşi să scriem câ ferma
proprie Se va obţine pe această cale, o
funcţiune In trimestrul III, pl- telar cit şi constructorul să ciente motive sâ-i determine pe şefii fermelor să nu realizarea unui amestec op­ dată cu creşterea producţiei de lapte, şî o nr 4 a I.A.S. Bîrcea şl-a depăşit cu 5 000
nă la începutul lunii aprilie urmărească cu toată răspun­ neglijeze folosirea îngrăşămintelor organice Avind tim şl evitarea pierderilor. reducere însemnată a cheltuielilor pe uni­ de litri sarcina de plan pe primul trimes­
s-a utilizat numai Î4 la su­ derea îndeplinirea la timp în vedere aceste considerente, nl se pare cel puţin De asemenea, au fost puse tatea de produs — condiţie de bază în ri­ tru De ce să fie necesară recuperarea de
tă. Rămînerea în urmă îşi a obiectivelor stabilite şi uti­ ciudată afirmaţia şefului fermei nr. 7 a I.A.S Sîn- In funcţiune o slatle cen­ dicarea gradului de rentabilitate a uni­ la trimestru la trimestru ?
găseşte explicaţia în dipsa de lizarea cu maximă eficienţă tămăria-Orlea : .Mai avem şi noi îngrăşăminte or­ trală de încălzire a apel şl tăţii.
preocupare a constructoru­ a fondurilor destinate inves­ ganice în stoc, dar ne-am făcut planul la fertili­ un punct de sterilizare a de­
lui — Trustul de construc­ tiţiilor acestui an. zare" ! ■ şeurilor de la abator şl a
ţii Deva — pentru asigura­ subproduselor lactate pen­
rea forţei de muncă şi ur­ tru sporirea dozei de prote­ Z T \ — Nu-i iarba bună 7 — — Aţi primit, probabil, şi
gentarea lucrărilor pe şan­ ine în ralia de alimentare. l-am întrebat pe ing. Dumi­ un răspuns 7
tier. Eforturi şi... eforturi — Ce angajamente aveţi [SEMNAU tru Fintlnă, directorul între­ — Problema e in studiu
Cu realizări nesatisfâcâ- pentru anul 1969 şl cum le V • J prinderii. Problema e in studiu, de­
toare se prezintă şî I.A.S vedeţi realizate? Din contră. E foarte bu partamentul nu se grăbeşte
Bîrcea. Deşi întreprinderea Grajdurile I.A.S, Bîrcea au de vaci pe care le au în pri­ stalaţiile de muls automat nă. Noi avem I jro capete să dea un răspuns prompt,
nu are de executat un volum fost înzestrate cu Instalaţii mire. Directorul întreprinderii, ing — Ne-am angajat să li­ taurine la îngrăşat şi 1500 iar circa 1 800 de hectare de :
prea maro de lucrări, reali­ complete pentru muls auto­ — Nu sînt bune ? Mlhai Varvarichi, şi şeful vrăm 50 tone de carne pes­ Păşuni... de oi. Singurii beneficiari ai păşune vor continua să... hi- |
te plan şi să depăşim be­
zările sînt do numai 33 la mat. Statul a făcut în acest — Ba da, dar ne răpeşte fermei, dr. Marin Craiu, se ierbii grase sint insă numai berneze, E oare aceasta o so- j
sens eforturi băneşti consis­ timp mai mult mulsul auto­ mulţumesc să accepte tacit neficiile planificate cu oile. Taurinele nu le putem
sută. Este oare cazul să mal tente. Subredacţia noastră mat. această situaţie, să treacă cu 150 000 de lei Modul în trimite pe munte. luţie, mai ales acum, cînd j
amintim că şi aceste obiecti­ mobilă a vrut să se convin­ — In marile ferme s-a vederea peste acest capitol care am început anul, dar disponibile — Cu alte cuvinte, restul animalele ies din stabulaţie. j
iar numeroase alte unităţi a­
ve considerate „mărunte" îşi gă asupra felului cum sînt demonstrat contrariul. Tot­ al mecanizării, procesului de mai ales cum am încheiat suprafeţei o categorisiţi ca gricole din judeţul nostru j
folosite aceste aparate Şi odată, se reduce şi efortul producţie în zootehnie. Noi păşune... disponibilă.
au un rol bine determinat în O suprafaţă de 2153 de
s-a convins : cei 5 Sngriji- fizic. considerăm că ar fi cazul să primul trimestru, ne dau hectare de păşuni de munte — Da. Am şi inaintat un duc lipsă de păşuni 7 Poate \
asigurarea şi îmbunătăţirea tori-mulgâtori interogaţi de­ — E adevărat, dar .. se revizuiască atitudinea tu­ dreptul să nutrim convinge­ că departamentul I.A.S. din j
desfăşurării procesului de spre productivitatea acestor Acest ,dar“ voia să însem­ turor celor care sînt impli­ e ceva ! De atît dispune in studiu departamentului de cadrul Consiliului Superior !
resort pentru a ni se aproba
producţie ? aparate, ne-au răspuns cu ne că majoritatea îngrijito­ caţi în reducerea eforturilor: rea depăşirii propriilor an­ prezent I.A.S. Sin turnă ria-Or- închirierea squ cedarea sur
len. Numai cu anul acesta
Râmineri în urmă se con­ ele nu sînt folosite nici mă­ rilor depun .eforturi" susţi­ de la director şi pînă la ul­ gajamente. plusului. al Agriculturii are totuşi o \
stată şi la I.AS. SîntămSria- car la jumătate din loturile nute pentru a nu folosi in­ timul îngrijitor-mulgâtor. se vor folosi circa 280 ha. altă părere ! \
Orlea, unde procentul lunar