Page 40 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 40
OHUMUL SO C IA L UI
V.,v
H O T Â R I R E
cu privire le aprobarea Apelului statelor
GENEVA Vietnamul de sud
participante la Tratatul de la Varşovia
Lucrările Comitetului
SAIGON 10 (Agerpres). —
către toate statele europene In ultimele 24 de ore avioanele deltei fluviului Mckong şi în
sudul regiunii septentrionale.
celor 18 state americane „B-52" au bombar teatrul luptelor din Vietnamul
Comcntînd situaţia de pe
dat regiuni situate la nord-est
ferinţei itatelor europene, ast vire la organizarea conferin şi nord-vesl de Saigon, unde sc de sud. agenţia France Presse
fel ca aceasta să răspundă aş ţei şi este receptiv faţă de presupune că Frontul Naţional remarcă faptul că acum se
(Urmare din pag. I) îndreptate pentru dezarmare de Eliberare ar avea concen R. P. Bulgaria
teptărilor şl speranţelor na orice propuneri semnalează mai puţine cioc
ţlunilor europene, intereselor spre înfăptuirea securităţii şi trate forţe dc luptă. niri între F.N.E. şi trupele a-
progresului social şi cauzei colaborării pe continent. GENEVA 10 — Coresponden delegatul american •— nu poa lJe de altă parte. agenţia mcncano-saigonezc. Comanda SOFIA 10. — Corespon
lat in Declaraţia de la Bucu păcii în lume. Consiliul de Consiliul de Stat şi guver tul Agerpres. Horia Liman, te reduce şi elimina pericolul dentul Agerpres, Gh. leva,
reşti din iulie 1966 şi cum Stat şi Consiliul de Miniştri nul Republicii Socialiste transmite : Joi a avut loc la unui război nuclear Delegatul Associated Press informează mentul american consideră to transmite : La Sofia s-au
s-a reafirmat în recentul Apel, ale Republicii Socialiste România adresează tuturor Geneva şedinţa Comitetului ce sovietic a evocat, apoi, apelul că unităţi ale F.N.E. au atacat tuşi că Frontul Naţional dc E- deschis lucrările celei de-a
împotriva divizării lumii în România au însărcinat Minis statelor europene, guvernelor, lor 18 stale pentru dezarmare. ţărilor socialiste cu privire la cu focuri de mortiere si rache liberarc „este în măsuţă să
blocuri militare, a cursei înar terul Afacerilor Externe, mi tuturor factorilor interesaţi Primul care a luat cuvintul a securitatea europeană, apreci te cîteva baze şi puncte stra patra consfătuiri a repre
mărilor, pentru desfiinţarea nisterele şi departamentele fost şeful delegaţiei mexicane, ind că o conferinţă europeană tegice ale trupelor americano- treacă oricînd la operaţiuni o zentanţilor organelor guver
bazelor militare străine, pen corespunzătoare să ia măsuri în asigurarea păcii în Euro Alfonso Garcia Rables. Evo- ar contribui la Îndepărtarea saigonc/.c, în special în . zona fensive". namentale de turism din
tru înfăptuirea unor măsuri concrete în vederea continuă pa şi care pot concura la suc cînd Tratatul de la Tlatelolco primejdiei unor noi conflicte Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.
cesul conferinţei preconizate,
de dezarmare, în primul rînd rii acţiunilor ţării noastre în chemarea solemnă de a ac de denuclearizare a Americii în Europa şi înlăturarea forţei Germană, Polonia, Româ
de dezarmare nucleară. nia, Ungaria şi Uniunea So
dreptate spre întărirea păcii ţiona cu toată hotărirea pen Latine el a propus crearea şi în relaţiile dintre state. vietică.
Consiliu) de Stat şi guver şi securităţii în Europa, reali tru instaurarea unor relaţii a altor zone denuclearizate în Conducătorul delegaţiei eti
nul României îşi exprimă zării propunerilor cuprinse în de bună vecinătate, dezvolta alte regiuni ale lumii. Aceasta, opiene, Afework Zelleke a ce Din ţara noastră, la con
convingerea că pentru pregă Apelul către toate statele eu rea încrederii şi înţelegerii a spus vorbitorul, ar facilila rut să se abordeze de Îndată sfătuire participă o delegaţie
tirea şi reuşita Conferinţei ropene. reciproce. Prin eforturile uni destinderea internaţională, ar dezbaterea proiectului de de condusă de Petrache Trofin,
statelor europene, care ar pu Statele semnatare ale Ape te ale statelor europene, ale limita proliferarea armelor nu militarizare a fundului mărilor vicepreşedinte al Oficiului
tea deveni un eveniment re lului, prezentînd propuneri cu tuturor forţelor iubitoare de cleare si ar reprezenta o con şi oceanelor, precizînd însă că Naţional dc Turism.
marcabil în viaţa continentu privire la căile de conlucra pace. să facem din Europa, tributie la cauza păcii. Refcrin- obiectivul principal al comite
lui. este necesară crearea unui re în vederea pregătirii şi leagăn al civilizaţiei moder du-se Ia programul de lucru al tului ar trebui să fie măsurile
climat de încredere, colabora convocării Conferinţei europe ne, un continent al convieţui conferinţei, el a apreciat că o reale de dezarmare nucleară.
re şi înţelegere reciprocă, ceea ne. s-au declarat dispuse să rii paşnice şi colaborării rod contribuţie substanţială au a R.S. Cehoslovacă
ce presupune ca toate statele discute orice alte propuneri nice, în interesul afirmării dus-o în dezbateri propunerile
să se abţină de la demon în acest sens Guvernul ro personalităţii şi propăşirii fie delegaţilor României şi Italiei. Guvernele U R.S.S. şi S.U.A. PRAGA 10 (AgerpresJ. —
straţii şi acte de forţă, inclu mân este gata să examineze cărei naţiuni, al consolidării La Oslrava a fost prezenta
siv efectuarea de manevre cu toată atenţia sugestiile al păcii şi progresului în întrea Şeful delegaţiei sovietice A. au căzut de acord să înceapă tă o expoziţie de autoutili
militare pe teritorii străine tor state din Europa cu pri- ga lume. A. Roşcin şi-a exprimat convin tratative la 14 aprilie la Vie- tare româneşti, organizată
sau la graniţele unor state, gerea că problema încetării na referitoare la folosirea de întreprinderea cehosloia-
de la orice acţiuni de natură experienţelor nucleare subtera exploziilor nucleare In sco că ,/Vfotofcou*' şi de între
să determine un regres în ne poale fi soluţionată în mod puri paşnice, anunţă agenţia prinderea română dc co
viaţa internaţională europea Şedinţa constructiv, pronuntîndu-se Îm TASS, Delegaţia sovietică va merţ exterior „Autotractor",
nă. Mai mult decît oricînd, se potriva principiului de a se e fi condusă de academicianul Au fost prezentate tipuri de
impune din partea factorilor fectua inspecţii la fota locului. E. Fedorov, Iar cea america
de răspundere ai ţărilor eu Consiliului de Stat De asemenea, el a afirmat că nă de G.F. Tape, membru al autoutilitare dc diferite ca
pacităţi.
ropene, concentrarea eforturi limitarea producţiei de materi Comisiei pentru energie ato
lor !n direcţia unei politici ale fisionabile — propusă de mică a S.U.A.
constructive, înfăptuirea de părare a secretului de stat,
paşi concreţi şl măsuri efec (Urmare di a pag. 1) precum şi a răspunderii di
tive pentru continuarea şi recte a salariaţilor, cărora,
prin natura serviciului, le sint D e cla ra fia m inisfrului
dezvoltarea procesului de des
încredinţate astfel de secrete.
tindere, pentru intensificarea renilor, reclamaţii lor şi sesiză In continuarea lucrărilor ITALIA Incidente grave
contactelor şi colaborării în rilor ce i-au fost adresate în sale, Consiliul de Stat a rati de ex te rn e fra n ce z
anul 1968 şi a subliniat nece
cele mai variate domenii, pen sitatea ca toate organele de ficat următoarele acorduri in
WASHINGTON 10 (Agerpres). — Ministrul afacerilor
tru îmbunătăţirea continuă a stat să acorde atenţia cuveni ternaţionale : externe al Franţei, Michel Debre, a subliniat 'intr-un dis
dintre
— Acordul cultural
atmosferei politice în Eu tă soluţionării operative şi te guvernul Republicii Socialiste între polifie şi muncitori curs la Clubul naţional al presei din Washington, că „nu
ropa meinice a petiţiilor oamenilor poate fi edificată o Europă durabilă fără o înţelegere. cu
muncii şi să se ocupe de va România şi guvernul Regatu
înfăptuirea securităţii euro naţiunile europene din Răsărit, înţelegere care poate fi nu
lorificarea cit mai eficientă a lui Maroc ; ROMA 10 — Coresponden glia. Magazinele, şcolile şi în în vederea redresării situaţiei
pene şi organizarea Conferin propunerilor şi sesizărilor a — Acordul de colaborare tul Agerpres, Giorgio Pastore, treprinderile din oraş au fost economice a regiunii. De ase mai o consecinţă a unei îndelungate destinderi".
Cooperarea naţiunilor europene, a continuat ministru!
ţei statelor continentului, co cestora cu privire la rezolva culturală şi ştiinţifică dintre transmite : In localitatea ita închise, iar trenurile au fost menea, guvernul a acceptai francez, trebuie organizată .fără a pune în cauză persona
respund intereselor tuturor rea problemelor vieţii de stat guvernul Republicii Socialis liană Battipaglia, situată la blocate datorită faptului că cererea ca detaşamentele su litatea vreuneia din ele". El a adăugat că „orice mecanism
şi obşteşti, la îmbunătăţirea te România şi guvernul Re sud de Napoli. au avut loc demonstranţii au ocupat gara.
popoarelor ; orice progres pe plimentare dc poliţie trimise artificial, adică orice autoritate sau organizaţie cu preten
muncii în toate sectoarele de publicii Africa Centrală ; miercuri incidente grave între
calea pregătirii şi organizării activitate. — Acordul de cooperare e- forţele de poliţie şi muncitorii Considerind situaţia din But- din localităţile invccinatc să ţii politice, care ar dori să impună orientări fundamentale,
conferinţei este de natură să Consiliul de Stat a adoptat, conomicâ şi tehnică. Acordul care declaraseră grevă pentru lipaglia de o gravitate deose se retragă din oraş. prezintă riscul unei revolte".
bită, Partidul Comunist Itali
favorizeze atît colaborarea in de asemenea, proiectul de de de cooperare în domeniul pe- a atrage atenţia opiniei publi an a trimis la faţa locului o
tre ţările europene, cit şi îm cret privind apărarea secre irolier şi Acordul comercial, ce şi autorităţilor asupra situa delegaţie de deputaţi şi a con
tului de stat. In urma dez dintre guvernul Republicii So ţiei dificile in care se află e
bunătăţirea relaţiilor cu ţările vocat de urgenţă Direcţiunea
baterilor, Consiliul a dispus cialiste România şi guvernul conomia regiunii.
de pe toate continentele, în îmbunătăţirea unor articole, Regatului Haşemit al Iorda Greviştii au organizat o de partidului. Confederaţia Genera CURIER • CURIER • CURIER
interesul destinderii şi conso astfel incit decretul să con niei. lă a Muncii din Italia a invi
monstraţie de protest împotri tat pe reprezentanţii celorlal
lidării păcii în întreaga lume tribuie la întărirea răspunde In încheiere, Consiliul de va hotârîrii dc a se concedia te centrale sindicale să parti
Republica Socialistă Româ rii conducătorilor organizaţii Stat a examinat si aprobat 600 de lucrători ai unei fa cipe la o întrunire pentru a
nia este hotârîtă să-şi aducă lor socialiste în ceea ce pri unele cereri de graţiere care brici de ţigări din localitate. lua, dc comun acord, măsurile
contribuţia la pregătirea Con veşte luarea măsurilor de a- i-au fost adresate. In cursul manifestaţiei, In ca necesare care sa exprime pro Reprezentantul părţii core rientul Apropiat, şl-a între fectind, după cum menţionea
re au participat peste 10 000 testul hotă rit al oamenilor ene în Comisia militară de rupt misiunea pentru a-şi re ză agenţia UPI, întregul tra
de persoane, au avut loc inci muncii faţă de cele întîmplate armistiţiu in Coreea, general- lua postul de ambasador al fic feroviar al Statelor Unite
dente cu poliţia. Două persoa la Battipaglia. maior LI Choon Sun, a trimis Suediei la Moscova, a.anunţat
ne au fost ucise, iar peste 100 Primarul oraşului Domenico 6 scrisoare Comisiei ţărilor un purtător de cuvînt al
rănite. Vicinanza, a declarat că gu neutre de supraveghere a ar O.N.U. Purlătorul de cuvint
Joi dimineaţa populaţia a
O grefă a ficatului a fost e-
C o n f e r i n ţ a d e p r e s ă Rezultatele alegerilor ieşit din nou pe străzile oraşu vernul a luat în consideraţie mistiţiului în Coreea, în care a precizat că Jarring va pu fccluată cu succes la un spi
tea să-şi reia oricînd misiu
cererile sindicatelor şi ale con
americană
condamnă partea
din Somalia lui cerînd ca detaşamentele de ducerii municipale, şi a hotâ- care continuă să introducă in nea încredinţată de U. Thant. tal din Derby, de prof. Calme
a p r e m i e r u l u i G r e c i e i poliţie să părăsească Battipa rit să adopte o seric de măsuri Coreea de sud noi tipuri dc dacă evoluţia situaţiei din O dc la Universitatea din Cam-
armament şt echipament mi rientul Apropiat va necesita bridge, pionierul transplantă
ATENA 10 — Coresponden permise, interzice greva, pre MOGADISCIO 10 (Ager- litar. anunţă Agenţia Centra acest lucru. rilor acestui organ în Marea
tul Agerpres, Al. Cimpeanu, cum şi orice organizaţie ale pres). — La Mogadiscio au lă Telegrafică Coreeană Brltanie. In această ţară au
transmite î Miercuri scara, cărei scopuri nu coincid cu fost publicate rezultatele com • • • fost efectuate pină acum zece
primul ministru al Greciei. acelea ale „formei dc stat şi plete ale alegerilor legislative • • • Cei 6 000 dc muncitori ai transplantări dc ficat, dar ma
Gheorghios Papadopoulos, a regimului social" existent. din Somalia, care s-au desfă societăţii dc transporturi fe joritatea pacienţilor nu au
anunţat, in cadrul unei con Primul ministru a făcut cu şurat la 26 martie. Liga tine Conducerea grupării politi roviare „Illinois cenlrat rail- supravieţuit.
ferinţe dc presă, că guvernul noscut, dc asemenea, că au ce Neo Iao Haksat a dat pu
a hotărît aplicarea, cu înce fost constituite mai multe co retului somalez, Partidul pri blicităţii o declaraţie, transmi road'E cu sediul (a Chicago, • • •
pere dc la 9 aprilie, a trei ar mitete compuse din jurişti şi mului ministru Mohamed să dc postul de radio Patel au încetai luciul, paralizind
ticole din Constituţia adopta funcţionari superiori, avînd ca Ibrnhim Egal, a cîştigat 73 Lao, în care cere guvernului activitatea societăţii in 14 La Spitalul metodist din
tă printr-un referendum in scop elaborarea unor proiecte din cele 124 locuri în parla american si pună capăt ime state ale S.U.A. Houston a fost efectuată o
1968. a căror aplicare fusese de legi in haza noii constitu ment. Ibrahim Egal va fi, du diat şl fără condiţii bombar Intre timp conlînuă nego trasplantarc dc plămfn, cea
suspendată „pină la crearea ţii. Printre proiectele pe caic damentelor asupra zonelor cierile inlrc societăţile dc de-a 15-a din lume. Donato
condiţiilor necesare pentru a aceste comitete sint chemate pă toate probabilităţile, însăr eliberate din l.aos. In decla transporturi feroviare şi sindi rul, lin tinăr în vîrstă dc 16
plicarea lor". Este vorba dc să le elaboreze se numără cinat cu formarea unui nou raţie sc arată in continuare calul acarilor, care revendică ani, a decedat fn urma unei
articolul 1.7, prevăzind inter ccl privind secretul corespon guvern că „în vederea reglementării majorarea salariilor. In cazul hemoragii cerebrale. Pacien
dicţia percheziţiei la domici denţei, dreptul la recurs, ale problemei laoţicne, guvernul că această revendicare nu va tul, Joc Bunch din San Anqe-
liu. „în afara cazurilor pre gerea deputaţilor şi formarea american trebuie să pună ca fi satisfăcută, cci 13 000 dc lo (statut Texas), fn vîrstă de
văzute dc lege", articolul 18 de partide politice. Premierul păt intervenţiei sale în Laos". membri al sindicatului vor 37 de ani, sc simte bine după
cu privire la reuniunile publi Papadopoulos a declarat că. operaţie. Aceasta este cea
ce şî articolul 19 care sc re după elaborarea proiectelor declara grevă la 14 aprilie, a- dc-a (reia transplantare dc
feră Ia dreptul dc asociere respective, acestea vor trebui plămin. efecluală la spitalul
„în conformitate cu legile sta să fie aprobate de guvern îna Procesul Sirhan La Santiago de Chile s-a metodist din Houston Cei
lului". Ultimul articol, nepre- inte de a căpăta putere de le deschis reuniunea experţilor lalţi doi pacienţi au decedat
clzînd cc gen de asocieri sint ge şi a putea intra in vigoare. Comisiei speciale latlno-ame- UN ALT OM-MAIMU- la 27 şi respectiv 18 zile după
LOS ANGELES 10 (Ager ricane de coordonare. Parti ŢA A FOST DESCOPE intervenţia chirurgicală. Pri
pres) — Prezentînd miercuri cipanţii au adoptat o declara RIT IN COI UMBIA ma operaţie de acest gen a
rechizitoriul în procesul asa ţie în care se pronunţă împo fost făcută in 1963 ta Centrul
re rasială a guvernului în sinului fostului senator Ro- triva atitudinii Statelor Unite BOGOTA 10 (Ager
R. S. A . instituţiile de invăţămînt bert Kennedy, procurorul a faţă de Peru ca urmare a ho- pres) — Un alt om mai medical al Unjvesilăţii din
Mississippi.
superior. La rindul lor, stu cerut juriului să-l declare vi tărîrli acestui guvern de a ex- muţă a fost descoperit
denţii universităţii Witwat- novat pe Sirhan Bishara Sir propria instalaţiile societăţii intr-o grotă din regiunea
ersvand din Johannesburg han de omor de gradul întîi. nord-amerlcane „Internati .Caii, în Columbia El • • •
Manifestaţii au organizat o demonstra El a exprimat convingerea că onal Petroleum Company". măsoară 1.50 metri înăl
Clifford Alexander.
preşe
ţie ai cărei participanţi pur Sirhan a decis ,1a rece şi în Ziarul „Clarin", care publică ţime şi este acoperit cu dintele Comisiei federale pen
împotriva tau pancarte cu inscripţii i mod calculat" sâ-1 ucidă pe declaraţia scrie că S.U.A. nu un par roşcat Ca şi cel tru asigurarea dc posibilităţi
„Educaţia nu are de a face senator şi a pregătit acest act au dreptul „să adopte măsuri descoperit la Popayan, egale la angajarea salariaţi
rasismului cu culoarea pielii", „Nu este criminal în mod conştient. economice şl politice de con- în departamentul Ca ucu, lor, şl-a prezentat demisia.
suficient să fii alb pentru a Procurorul nu a cerut însă strîngcre faţă de Peru". acest om-maim uţâ nu Inlr-o scrisoare adresată pre
avea calităţi". pedeapsa capitală. poate scoate decît sune
PRETORIA 10 (Agerpres). In timpul prezentării rechi te guturale. El a fost in şedintelui S.U.A., Richard
Studenţii de la universita Această luptă a sudenţi- zitoriului, acuzatul l-a între ternat intr-un spital din Nlxon, el arată că încercări
tea din oraşul sud-afnean lor este condusă de Uniunea rupt pe procuror cu strigăte Caii unde va fi exami le sale de a lichida discrimi
Grahamstown au organizat Naţională a studenţilor afri ireverenţioase. El a fost scos Dr. Gunnar Jarring, repre nat de o echipă de an narea rasială în acest dome
un miting de protest împo cani, care numără 25 000 de din sala de şedinţe la ordinul Marele zid chinezesc, şerpuind peste munţi. zentantul special al secreta tropologi. niu au fost paralizate de lip
triva politicii de discrimina membri. judecătorului. rului general al O.N.U. In O- sa unui sprijin corespunzător
din partea guvernului. Alex
ander a menţionat la o con
ferinţă de presă că numai a
Se vorbeşte atît de mult — Există una, să fie pe Oamenii de ştiinţă şi specialiştii în grefele de nul trecut comisia condusă de
despic crimele săvîrşite pe V I C T I M E A L I N T A T E depsiţi toţi cei ce sînt je inimi, apreciază că incclarea din viaţă, la spitalul el a primit 15 000 de plingeri
străzi şi despre drepturile fuiţi. Ar şti atunci ce li se metodist din Houston, a lui Haskell Karp, nu tre in legătură cu practicile dis
criminalului, îneît prea pu întîmplă dacă se lasă jefuiţi, buie să estompeze interesul considerabil ce-1 repre criminatorii.
ţină atenţie se acordă victi şi a doua oară nu s-ar mal zintă pentru viitorul chirurgiei cardiace „premiera
melor crimei. Aşa îneît s-a întîmplă. mondială" dc înlocuire totală a unei inimi umane
format un curent de opinie îngăduitoare, în care totul că devin victima unei cri are un dosar la poliţie, s-ar — De ce doresc oamenii cu una din plastic. Specialiştii sint unanim dc acord
care afirmă că tribunalele este permis, răspunse Apple me ? putea ca Judecătorul sâ-1 să devină victime, domnule că pacientul n-a putut rezista mult timp la şocul La două tuni după ce dic
noastre se poartă prea blînd baum. Victimele crimelor nu — Vorbiţi ca şi cum apa defavorizeze la pronunţarea profesor ? operaţiei, fiind vorba de două intervenţii cardiace Ia tatorul paraguayan Strocssner
cu victimele şi că multe din par s& se preocupe de con ratul Juridic din ţara noas sentinţei. — Cine ştie ? Probabil că un interval de numai 60 de ore. Ca şi Louis Wash- afirma emfatic că „presiunile
acestea nu sint pedepsite secinţele actelor lor. Se tră ar favoriza victimele în — Cred că în ţara noastră sînt în goană după senzaţii. kansky. primul om cu inima grefată, Karp nu a sfnt de domeniul trecutului",
pentru că au permis săvirşi- plimbă pe străzi după că loc de persoana care a co oamenilor le pare mai râu Joacă un rol şi plictiseala, supravieţuit acestei intervenţii, dar, la fel ca primul un episod de larg răsunet în
rea unei crime împotriva derea nopţii, expun bijute mis crima ? de victimă decît de persoa dar eu cred că factorul cel operat al dr. Christîan Barnard, el va fi, fără îndo opinia publică readuce fn ac
lor. Prof. Heinrich Apple- rii în vitrinele magazinelor na care a comis crima. mai important este că victi ială, urmat dc alţi pacienţi care vor supravieţui cu tualitate practica torturilor
baum, criminolog, protestea sau îşi păstrează registrele — Da, puteţi spune aceas mele cred că pot să se plim siguranţă prin îmbunătăţirile ce vor fi aduse inimii folosită de poliţie. Partidul
ză cu indignare împotriva de casă acolo unde le poate ta încă o dată. be pe străzile oraşelor fără artificiale. opoziţlonist llberal-r.idfcal a
acestei situaţii, argumentînd vedea toată lumea. După pă — Ştiaţi cumva că in une să li se intîmple nimic. De Este considerat drept un progres faptul că timp denunţat asasinarea unui
că dacă poliţia nu va u r rerea lor, asemenea lucruri F O I L E T O N le state, victimele crimelor îndată ce vor afla însă că dc două zile, un om a trăit cu o proteză din mate membru al său, Juan Jose Fa-
mări victimele actelor cri sînt permise în Statele Uni primesc compensaţii ? nu-şi mai pot permite acest rial plastic în locul inimii. Oamenii dc ştiinţă sînt ria, arestat in perfectă stare
minale, numărul crimelor te, fără să păţească nimic. — Este greu de crezut, am lucru, veţi constata o scăde dc părere că prin îmbunătăţirile ce vor fi aduse de sănătate şi supus unui „In
din ţara noastră va conti Priviţi, de exemplu cum de ART BUCHWALD spus eu. re simţitoare a numărului cordului artificial, se poate spera că intr-un viitor terogatoriu" special. La şase
nua să crească. sînt alintate victimele cri — Dar este totuşi adevă crimelor. apropiat, mulţi pacienţi îşi vor prelungi viaţa la fel zile după arestare, cadavrul
Răspunzătorii crimelor din melor în ţara noastră. De în rat. Binevoitorii şi cei slabi — Sună foarte rezonabil ca şi cei care în prezent supravieţuiesc cu ajutorul
S.U.A sint victimele. Da dată ce sînt lovite în cap, de Inimă consideră că vic ce spuneţi, domnule profe unor rinichi artificiali. său era predat rudelor, pur-
ră ele nu ar îngădui să este chemată o ambulanţă — Da. aşa se întîmplă. In timele crimelor nu sînt în sor. Credeţi că americanii tind urme evidente de tortu
fie iefuile, problema crimi care-i transportă la spital. timp ce toată lumea se ţelese şi că dacă ele ar fi sînt dispuşi să vă dea as ră.
nalităţii ar fi rezolvată, a- Dacă cotizează la asigurările preocupă de victimă, sărma tratate mai bine, ar înceta cultare ?
firmâ Applebaum. nul criminal este tîrît la po de a mai deveni victime.
sociale, majoritatea notelor liţie. i se întocmesc actele Dar statisticile nu vin în — Ar trebui, deoarece ele
— Desigur, domnule pro lor de plată vor fi plătite. mentele criminale au înce
fesor. dor de ce credeţi că de dare în Judecată şi numai sprijinul acestei afirmaţii.
tribunalele se poartă cu Ştiu că vor primi şi o com dacă are noroc este eliberat Cu cit victimele sînt tratate put să se sature de atitudi
pe cauţiune.
poate
El îşi
blîndeţe faţă de victimele pensaţie din partea patroni cu mai multă blîndeţe, cu nea tot mai îngăduitoare fa
pierde locul de muncă dacă atît numărul crimelor creşte. CURIER • CURIER • CURIER
crimelor ? lor în perioada de convales patronul său află despre ce — Şi care este soluţia, tă de victime în ţara noas
— Trăim într-o societate cenţă. Ce au de pierdut da le întîmplate şi, dacă mal domnule profesor ? tră.
^ -
TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hune doara-Devfc