Page 41 - Drumul_socialismului_1969_04

Tovarăşul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!

* NIC0LAE CEAUŞES0U

a primit o delegaţie a Consiliului

Naţional al Inginerilor

şi Tehnicienilor

In ziua dc 11 aprilie a.c. to­ Ştefan Bălan şi acad. Rcnius tarea economiei, ştiinţei şi teh­
varăşul Nicolae Ccauşcscu, se­ Râduleţ. nicii, luptlnd cu devotament
şi abnegaţie pentru desăvirşi-
c 1111)1 UI tir. MO — . SIKBITJ I? ipiilii 1969 — 4 PIC. 90 OUI — «DRESA REOKÎIEI: Deva. str. Oi. Peltu Groza Kr. 99 - Iei. 1279. 2917. 0917 3 cretai general al Comitetului nal al Inginerilor şi Tehnicie­ patria noastră. în
Delegaţia Consiliului Naţio­
rea construcţiei socialiste
Central al Partidului Comunist
Român, preşedintele Consiliu­
lui dc Stat al Republicii So­ nilor a inminat tovarăşului Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu
Nicolae Ccauşeseu, în semn dc
cialiste România. împreună cu omagiu. Lexiconul Tehnic Ro­ a felicitat pc cei prezenţi şi
O ptim ism u l pr im ei tovarăşul Ghcorgho Apostol, cărei elaborare a fost încheia­ creat această lucrare valorou
prin ci întregul colectiv care a
mân. lunare enciclopedica a
membru al Comitetului Execu­
tiv, al Prezidiului Permanent tă. să. exprimindu-şi convingerea
al CC. al l’.C.R.. preşedintele Cu acest prilej, delegaţia că intelectualitatea noastră
Consiliului Central al Uniunii C.N.l T a asigurat conducerea tehnică, ca de altfel întreaga
DECADE TREBUIE Generale a Sindicalelor, a pri­ partidului, pe t o v a r ă ş u l intelectualitate a patriei, îşi va
pune şi în viitor cunoştinţele,
mit o delegaţie a Consiliului
Nicolae Ceauşcsuu personal, că
talentul, puterea dc muncă în
Naţional al Inginerilor şi Teh­
nicienilor formală din prof. intelectualitatea tehnică îşi va slujba înfloririi ştiinţei şi cul­
emerit Constantin Pinculescu. consacra întreaga ei energie şi turii româneşti, propăşirii so­
forţă creatoare pentru dezvol­
CONFIRMAT TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
cietăţii noastre socialiste.
C.N.I.T.,
acad.
preşedintele
SECRETAR GENERAL AL COMITETULUI CENTRAL
LA SFÎRŞETUL LUNII AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN,
PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT
Din îndemnul şl cu sprijinul uă elaborări ale Lexiconului duce şl In continuare întreaga
Partidului şl Statului, cil ajuto­ ca omagiu şi recunoştinţă a In­ ci contribuţie la progresul ma­
Zilele premergătoare fina­ La fel ca în perioadele pre­ mentcle de concentrate de rul Uniunii Generale a Sindi­ ginerilor şl tehnicienilor români terial şt spiritual al ţării şl că.
pentru îndrumarea Şi ajutorul
lului dc trimestru s-au carac­ cedente, colectivele de enei- minereuri complexe, celelalte catelor şl prin îngrijirea Consi­ acordat muncii dc ridicare a In strînsă unitate cu întregul
desă-
popor, va lupta pentru
terizat in întreprinderile ju­ geticîeni şi siderurgişti mani­ unităţi ridică din nou semne liului National al Inginerilor şl virşlrca construcţiei socialiste
cu
de întrebare in legătură
deţului nostru prin intensifi­ festă siguranţă deplină în stă- îndeplinirea ritmică a sarci­ Tehnicienilor, colectivul Lexi­ ştiinţei şi tehnicii in ţara noas­
carea efortului general pen- pînirea proceselor dc produc­ nilor de plan La I M. Barza, conului Tehnic Român a reali­ tră. In ţara noastră, ţelul măreţ al
tnj încheierea în condiţii cit ţie, adăugind noi valori pc zat In ultimii douăzeci de ani Vă asigurăm că intelectuali­ politicii partidului ş( statutul
mai bune a bilanţului econo­ graficele întrecerii La termo­ unde în primul trimestru s-a două elaborări ale primei noas­ tatea noastră tehnică IşI va a- nostru.
mic In majoritatea unităţilor centralele din judeţ, s-au pro­ rămas în urmă faţă de preve­ tre lucrări enciclopedice din
s a acţionat asupra acelor re­ dus suplimentar aproape 14 derile la metal cu peste 20 la domeniul tehnic. CONSILIUL NAŢIONAL AL INGINERILOR
sorturi capabile să „rotun­ sută, procentul pe prima de­ Vă rugăm să primiţi cele do­ ŞI TEHNICIENILOR
jească" zestrea depăşirilor a­ milioane kilowaţi-oră energie cadă a lui aprilie se menţine
cumulate în contul angaja­ electrică. In domeniul produc­ la acelaşi nivel nesatisfâcător.
Inexplicabilă şi fără justifi­
mentelor. iar acolo unde au e­ ţiei de metal, furnaliştii de la
xistat râmineri în urmă, s-au cări plauzibile este şi situaţia Vizifa în fara noastră
de la I M, Hunedoara, unde
depus strădanii pentru recu­ cantitatea de fier în minereul
perarea restanţelor. Oricum marfă abia s-a adus la linia
ar fi privite, eforturile sint dc plutire, iar la cantitatea
lăudabile şl demonstrează o de fier in concentrat s-a ră­ a premierului suedez,
dată in plus că întreprinde­ mas sub plan cu 506 tone.
rile noastre dispun de un a­ Reamintim conducerii I M.
preciabil arsenal de resurse Hunedoara că titlul de între­
pentru obţinerea unor indi­ prindere fruntaşă pe ţară în Tage Erlander
catori economici net superiori întrecerea socialistă primit a­
celor înscrişi în prevederile cum trei săptâmîni, obligă
de plan mai mult ca oricind colectivul La , invitaţia preşedintelui secretar general în M A E., de maşini, Bujor Almâşan,
contele Wilhelm Wachtmeis-
minislrul minelor,
Impulsul general creator, la o muncă stăruitoare pentru Consiliului de Miniştri al Re­ ter, directorul afacerilor poli­ Octavian
atmosfera laborioasă, angre­ îndeplinirea cu rigurozitate a publicii Socialiste România, tice în M.A.E., Olof Lande- Groza, ministrul energiei elec­
narea mai plenară a întregu­ sarcinilor Ion Gheorghe Maurer, vineri trice, Mihai Suder, ministrul
lui potenţial al colectivelor în Pe ansamblu Ia minele din după-amiază a sosit în Capi­ nius, şeful protocolului M.A.E., economiei forestiere. Ştefan
Bălan, ministrul
învăţămân­
buna funcţionare a mecanis­ Vale-A Jiului si‘ualia pare nor­ tală. într-o vizită oficială, pri­ şi de alte persoane oficiale tului. Pompiliu Macovei, pre­
mului producţiei nu trebuie Hunedoara şi Cftlan au ajuns mală. de vreme ce Ia planul mul ministru al Suediei, Tage In Sntîmpinarea oaspeţilor, şedintele Comitetului de Stat
nici o clipă slăbite ci, dimpo­ dccndal apare un plus de 17 Erlander, împreună cu soţia. pe aeroportul Bâneasa se a ­
Premierul suedez este înso­
la o depăşire dc 16 1K0 tone
flau preşedintele
Consiliului
trivă, amplificate. Am păşit în fontă, iar la oţelării, cele tone de cărbune. Sub parava­ ţit în vizita sa în România de Miniştri, Ion Gheorghe
cel de-al doilea trimestru care 5177 tone dc oţel elaborai su­ nul acestei cifre se ascund de Torslen Nilsson, ministrul Maurer, cu soţia. Corneliu (Conlinuou in pog..o-4r&)
ridică în faţa colectivelor sar­ plimentar demonstrează că o- însă apreciabile discrepanţe Termocentrala Paroşeni. Aici se dă o mare atenţie execu­ afacerilor externe, baronul Mânescu, ministrul afacerilor
cini şi responsabilităţi sporite, între realizările minelor. Dacă tării lucrărilor de intreţinere a staţiei de transformare. Fotogra­ Cari Rappe, ambasadorul Sue­
într-un trimestru în care, pe ţelarii vizează cu ambiţie în­ fia noastră demonstrează pe concret acest lucru. diei la Bucureşti, Ole Jodahl, externe, Ioan Avram, minis­
deplinirea riguroasă a angaja­
trul industriei
construcţiilor
baza experienţei dobîndite şi In Lupeni. Aninoasa şi, fapt
a resurselor existente, se pot mentelor. Exemplul acestor lăudabil, la Paroşcni. s-au
obţine realizări dc prestigiu colective este urmat de laml- depus efortuu pentru depăşi­
în întrecerea socialistă închi­ natori şi cocsari. care au ri­ rea sarcinilor cu 5 013 tone.
nată măreţului eveniment al dicat „ştacheta" depăşirilor la Campania agricolă de primăvară TELEX
aniversării unui sfert de veac minele Lonea. Petrila, Vul­ PAGINA A ll-A:
de la eliberarea patriei. 2 740 tone dc laminate şi 500 can. Uri ca ni şi Dilja se si­
Iată de ce acum, după pri­ tone cocs. tuează la cealaltă extremă cu
ma decadă a noului pătrar de Sectorul minier, prin reali­ minus 4 995 tone cărbune. In
an, comitetelor de direcţie, or­ zările sale contradictorii, nu prima lor decadă de existen­ Tineretul la vîrsta Activitate rodnică
ganizaţiilor de partid, tuturor ţă. cele 18 zone productive din FINAL
factorilor din fiecare între­ dezminte nici de această dală cadrul minelor, alcătuite re­ ÎN FESTIVALUL
prindere li se impune să asi­ „tradiţia" dăunătoare a căde­ majorel&r CULTURAL-ARTISTIC
gure condiţii din cele mal rilor in acalmie la fiecare în­ AL. VALERIU
propice continuării in ritm ceput de lună sau trimestru. pe tarlale AL PIONIERILOR
susţinut a muncii, să urmă­ răspunderi sociale Şl ŞCOLARILOR
rească atent realizarea zilni­ Cu excepţia întreprinderii mi­ Incepind de vineri, sola
că a sarcinilor de plan şi să niere Deva, unde se consem­ (Continuare in '&ag,/Mn Teatrului U.G.S.R. din
Intervină cu promptitudine a- nează depăşiri la toate sorti- La cooperativa agricolă de Toteşti Cele 55 hectare pre­ strada Lipscani gâzduieş-
lunci cînd apar dereglări în producţie din Câstâu, lucrări­ gătite pentru plantatul carto­ te faza republicană a
desfăşurarea normală a pro­ le agricole de primăvară au filor de toamnă şi 13 hecta­ Festivalului cultural-artis-
ducţiei „Memoria pâmîn- căpătat un ritm viguros încă re pentru cartofii de vară au tic al pionierilor şi şco­
Privită prin prisma rezulta­ din primele zile ale campa­ ( fost însâmînţate înti un timp larilor, organizat de Mi­
telor înregistrate, a zecea de­ tului hunedorean" niei. Lucrările la culturile ' scurt, ca urmare a faptului că nisterul Invăţomîntului,
cadă a anului se prezintă mat prevăzute de însumînţâl în c- cele trei maşini de plantat Consiliul Naţional ol Or­
optimistă decît cele anterioa­ A intrat în tradiţia Mu­ poca întîi s-au terminat. Con­ au avut un ritm accelerat de ganizaţiei Pionierilor şi
re şi pare să confirme că în zeului judeţean din Deva comitent cu insâmînţârile, lucru Aproape 200 de hectare Comitetul de Stat pentru
cooperatorii de aici au admi­
de teren din 230 planificate
ca una dintre acţiunile dc Cultură şi Artă.
aproape toate unităţile se nistrat în sol 35 tone de în­ s-au pregătit pentru însâmîn-
largii popularitate, organi­ Ciştigâtorii premiilor I,
menţine un ritm viguros de zarea deplasării unor gru­ grăşăminte chimice şi 1000 to­ ţatul porumbului In livada il şi III din cadrul con­
lucru. Vine în sprijinul aces­ puri dc cercetători in sate­ ne dc îngrăşăminte naturale intensivă de pomi de 50 de cursului vor primi diplo­
tei afirmaţii faptul că din 35 le judeţului pentru a ex­ O parte din membrii coopera­ hectare se execută cea de a me şi insigne din partea
pune în faţa locuitorilor te­ tori au curăţat păşunea pe o treia stropire Consiliului Naţional al
dc produse dc bază urmărite La cooperativa agricolă de
me cu privire Ia trecutul suprafaţă de 180 de hectare Organizaţiei Pionierilor,
la această decadă, la 31 do istoric al aşezării în care şi au administrat pc 30 de producţie din Peştişu Marc. iar activitatea cadrelor
produse s<f consemnează de­ trăiesc, principalele eveni­ hectare 6 tone de azotat. Tot campania de primăvară a în­ didactice desloşurato
păşiri. mente cc s-au desfăşurat în în această perioadă au termi­ ceput şi nu. Pentru a argu­ pentru sprijinirea concu­
vatra satului dc-a lungul nat cu plantatul cartofilor pe menta afirmaţia redăm citeva renţilor va fi luată in
veacurilor. In cadrul acţiu­ cele 18 hectare. aspecte pe care am vrea să considerare la acordarea
nii „Memoria pămintului Din informaţiile primite de le noteze tovarăşii de la gradelor didactice.
huncdorcan", tcinclc pre­ la tovarăşul inginer Ioan U J C.A.P şi I M A In pri­
Expozi|ii zentate sint ilustrate cu o- Igna, în următoarele zile, coo­ mul tind lipsesc tractoarele, MOBILA
deşi ar fi nevoie de ele pen­
începe
peratorii de aici vor
hiccle descoperite dc săpă­
ROMÂNEASCA
de preparate turile arheologice, docu­ Insămînţânle la porumb 65 tru discuit şi încorporat în­ LA TÎRGURI
grăşăminte chimice
sol.
în
de hectare din 97 prevăzute
mente. proiecţii de diapo­
zitive şi diafilmc. sînt pregătite pentru această Tractorul existent în coopera­ Şl EXPOZITP
face faţă la
tivă nu poate
lucrare In acţiunile de pînâ
Recent, o astfel dc ac­
culinare ţiune a avut loc la Xandru acum s-au remarcat coopera­ multiplele acţiuni ce sini ne­ INTERNATIONALE
Mobila românească, ca­
şi Tcştişu Mic, unde au torii Traian Fagu. Ioan An­ cesare să se execute in aceas­ re şi-a cucerit un bun re­
tă perioadă Necazul
mare
si cofetărie fost expuse temele : „Pri­ drei, Viorel Ocolişan, Ioan este că nici plantatul cartofi­ nume pe piaţa externă, a
Borceanu. Rafila Turoş, Nico­
mele urme ale locuirii o­
mului pc Valea Peştişului* lae Paraschiv, Valeria Rotar, lor nu se poate termina din fost prezenta anul acesta
la două mari
expoziţii
In scopul popularizării (Liviu Mârghitan), .Valea mecanizatorul Ioan Ciorîţâ şi lipsă de sămînţă internaţionale, prima in
Uite nşn trece o zr după
brigadierul de cîmp Gheorghe
produselor de bucătărie, pa- Peştişului de-a lungul isto­ Oprişoi alta şi cooperativa înregis­ ianuarie Io Paris, iar a
liscrlc şi cofelărle, conduce­ Aspect dîn hala cuptoarelor de la I.M.C. Bîrcea. rici" (Ion Pătru Albu) şi Rezultate mulţumitoare in trează în operative lipsuri. doua in martie la Londra.
rea T.A.P.L. Deva a luat ini­ „Apariţia graiului omenesc* campania agricolă au obţinut Pinâ la sfirşitul anului,
ţiativa organizării unor ex­ (Vasilc Gâinaru). şi membrii cooperatori din N. PALTIN mobila românească va
poziţii şl expuneri de pre* mai fi prezentată la alte
parale culinare tradiţionale 11 tirguri şi ezpoziţii in­
j şi de sezon, cil şi cu prodti- ternaţionale, printre care
se de cotetărie şl patiserie, ta Se numesc mineri $i, totuşi, lucru. Despre cei de la Petri­ (GGO metri) săţiat cu cofrag funduri de munte, care de 6 mina Petrila, titlul de cinste mcorcof, de muşini de forat la cele de (a Milano,
principalele unităţi din Deva sint adevăraţi constructori. la s a dus vestea de multă mobil şi ai lucrărilor dc beto- ani se află bifr-o competiţie, FRUNTAŞ c ţ)ăstrat cu grijă suitori cu diferiţii diametre, Lyon, Goteborg. Lista pro­
Astlel, la baletul „Expres* Zidurile înălţate dc ci nu sc vreme pe toată Valea. Dc vreo nări de vatra şi canale, liari cu ortacii lor din 'întreaga va şi înfrumuseţai, zi dc zi, lu ­ dar, in primul rind, sintem duselor ce vor fi expuse
| stnt expuse o serie de pre- ridica spre azuriul cerului, ci şase am nu i chip să le-o mai meşteri constructori ca oame­ le a cărbunelui, din care, dc nă dc lună, cu noi izbinzi. ajutaţi de oameni Ei s-au ma­ peste hotare in acest an
î parate de sezon ca : pulpă coboară suie dc metri spre ia alţii înainte. In primăvara nii lui Petru Tătar sau Nico• fiecare dată, ei ies invingă- — Oamenii s-au angajat cu turizat in munca dc înaintări ; cuprinde circa 100 de
j dc mic) umplut, rolei împă- străfundurile pămintului. Con­ aceasta şi-au prins la piept cea lac Boteanu, care reuşesc să tori. Dacă-i întrebi ce au con■ dăruire in muncă, cunosc mi­ aici s-a format un colectiv o­ garnituri noi de mobilă.
j nat, friptură de rolei la ta­ strucţiile lor deschid drumuri siunea importantă pe care o mogenizat alit profesional ciţ şi
; vă, drob de rolei pane, os- verticale şi orizontale spre au dc îndeplinit, ştiu că dc e- ca 1orţă. Exemplul personal INTERVENŢIE
j tropel de miel, rolei cu sos comorile Văii Jiului şt poarta forlul lor, dc trăinicia lucră­ al comuniştilor H urmează CHIRURGICALA
i de hrean şi altele, pregătite denumiri cunoscute : puţuri, CONSTRICTORII rilor ţie care le execută de­ nenumăraţi tineri şi virstnici. EXCEPŢIONALA
dc bucătârcsele Silvia Ic­ !talerii, suitori, camere de pinde viitorul minei — ne Activitatea organizaţiilor dc O intervenţie chirurgi­
! pure şi Sofica Raţ La „Tran- pompe, bazine... Trebuie să mărturiseşte inginerul Carol partid din sector o simţim, cală excepţională a fast
: silvania", pe lingă prepara­ ai multă voinţă şi curaj ca să Schreter, şeful sectorului de permanent, in munca întregu­ efectuată intr-o clinică
i lele care constituie speciali­ te încumeţi sa intri in a- investiţii, omul care, şi el lui colectiv. Sînt convins că din Milano asupra unui
i lalea casei, sint expuse bău- dineuri, sa tai roca milenară, DRUMURILOR SUBTERANE şi a prins la rever cea dc-a această activitate dă ritmul copil de opt ani.
i tu r 1 şi răcoritoare. Irufan- sa înaintezi prin ca, s-o supui, (i-n steluţă rubinie. Sintem întregii noastre munci. Fetiţei Adriana Pollas-
; dale, crudităţi, cărnuri şl să construieşti acolo adevărate angajaţi in lucrări importan­ Aşa vorbeşte şeful secto tri, care suferea de o gra­
: minţituri, preparate ca : es- metrouri prin caic mi alerge te. : deschiderea orizontului 16, rului, iar Ion Chercchcş secre­ vă leziune la craniu, in
calop cu sos de vin, mici aţioi locomotive electrice cu caro va fi noul orizont dc ba­ tarul comitetului dc partid pe urma unei căderi de la
; cu spanac, ochiuri pc piure trenuri dc cărbune, sti urce şi dc-a şasea steluţă rubinie. Au excaveze lunar 700-S00 metri stniU in aceşti ani, nu-ţl vor za al exploatării ; pregătim mină şi Gheorghe Giurgiu, etajul dai şi care timp de
I de spanac şi altele, pregătite să coboare colivii etajate.. făcut acest (/est cu mindric. (> cubi dc rocă sau ca cei din spune cutare sau cutare puţ preşedintele comitetului sin­ 20 de zile s-a aflat în co­
: de către bucălărescie Marla In Valea Jiului sini nenu­ mindric bărbătească, izvorha brigăzile lui llie Graure şi uri galerie, ci „adunate la un orizoiţuri noi unde se va rea­ dical, apreciază ca deosebită mă, i s-a scos o porte
Dan, Elena Fillpaş şi Silvia măraţi oamenii care şi-au do din munca dură şi aspră a a- Gheorghe Muldovan. Ei. sint loc su tol fie 24 OUL) metri li­ liza producţia dc cărbune a contribuţia comunistului Ca­ din creier : lobul frontal
: Iepure vedit curajul şi voinţa intri- dincurilor, pc care au Ştiut mereu cei chemaţi să execu­ niari de galerie, vreo 1 400 blocurilor 1 şi 3; montăm ro/. Schreter la succesul colec­ sting.
s-o mlădieze, mi şi-o apropie.
i La colelărla sl patiseria dc ţind munca de constructor in te lucruri speciale, ce solicită metri liniari de puţuri... Asta conducte ţirinciţialc pentru a- Intervenţia a fost efec­
I pe Bulevardul Dr. Petru Gro- adincuri. Put fi inlilniţi la fie­ S-o îndrăgească. nu numai pricepere şi hărni­ ar fi cam un sfert de milion tivului de investiţii; fruntaş tuată de o echipă de chi­
i za au fost organizate, de a* care. mintt, in fiecare sector de Cind Troian Paşcandi sau cie, ci şt dirzenie. Despre a­ de metri cubi..." limcntaroa cu aer comprimat, pc bazinul carbonifer, acest rurgi, condusă de profe­
. semenea, frumoase expoziţii investiţii. Sint oameni/ de la Oito Kalath şi-au piins cea ceşti meşteri, ca şi despre vei Realitatea, — această magi­ instalaţii dc forţă, tablouri de colectiv dc constructori neîn­ sorul Mario Venzoni, di­
i cu produse de cofelărle şl, ina/ntan. Minerii Vuii Jiului de-a şasea steluţa rubinie la din echipele dc montaj ale că oglindă caro concentrează distribuţie. ; începem amenaja­ trecuţi, care zidesc in adincuri rectorul clinicii. Adriana
! respectiv patiserie. Bincîn- reverul hainei au ştiut pen­ lui losif Kuslyal, losif Sălin- in focarul ei energiile, price- rea pulului 2 <\vl. pc adinci­ drumuri verticale şi orizonta­ Pollastri, după cum afir­
: ţctes, specialităţile şl prepa- îşi cunosc bine ortacii dc la tru ce au primit o Rar meş­ dariu, Alexandru Murciiţ se pcrca, pasiunea, efortul atitnr nte de 060 metri. Aşadar, le spic comorile Văii Jiului. mă chirurgii, a reuşit du­
înaintări, pentru că ci le dau
teri ca ei in lucrări trainice,
: ratele expuse se pot consu- „calc libera" spre fronturile dc poate scrie o legendă — le­ oameni — arată că atei, la sarcini mari, dc răspundere. LUCIA LICIU pă operaţie să pronunţe
I roa. la comandă, Ia unităţile autorii celui mai adine puţ genda constructorilor din slră- sectorul dc investiţii dc la Sintem ajutaţi de maşini dc citeva cuvinte şi să-şi
scrie numele.
i respective.