Page 44 - Drumul_socialismului_1969_04

V izita în ţara noastră SESIUNEA COMISIEI ECONOMICE Dezminţire in
legătura cu
afirmaţiile
a premierului suedez, A 0. N. U. PENTRU EUROPA ministrului de

externe Ivan Başev
SOFIA (Agerpres) — BTA
Tage Erlander tul GENEVA — Corespondcn trenarea unor instituţii naţio­ .secţiei dc presă al Ministe­
transmite :
Reprezentantul
H
Liman,
Agerpres,
transmite : In plenara celei nale la elaborarea acestor stu­ rului Afacerilor Externe al
dii şi in menţinerea unor le­
Republicii Populare Bulgaria
de a 24-a sesiuni a Comisiei gături permanente între aces­ şi-a exprimat surprinderea şi
după sosirea în Bucureşti o co­ Au participat, de asemenea, Economice a O.NU. pentru Cuvîntul şefului te centre prin intermediul u­ nemulţumirea în legătură cu
roană de flori la Monumentul Torsten Nilsson, ministrul afa­ Europa au început discuţiile nor simple evidenţe, corespon­ redarea extrem dc neadevâra-
Eroilor Luptei pentru Liberta cerilor externe al Suediei, ba­ pe marginea punctului cinci denţe şi schimburi dc experţi. tâ şi tendenţios denaturată a
tea Poporului şi a Patriei, pen­ ronul Cari Rappe, ambasado­ al ordinii de zi : Programul unor afirmaţii ale ministrului
tru Socialism. rul Suediei la Bucureşti, Ole de lucru pe termen lung şi O altă consideraţie priveşte
ptiuru Cultur;» şi Artă, Ni- La solemnitate au fost pre­ Jodahl, secretar general în organizarea activităţii Comi­ delegaţiei române colaborarea Comisiei cu orga­ afacerilor externe, Ivan Ba­
colae Giosan, preşedintele zenţi George Macovescu, prim­ M A E., contele Wilhelm Wac- siei nizaţiile economice internaţio­ şev, făcute Ia 4 aprilie într-o
Consiliului Superior al Agri­ adjunct al ministrului afaceri­ htmeister, directorul afacerilor Luînd cuvintul, şeful dele­ nale. guvernamentale şi negu- convorbire cu un grup de zia­
culturii, George Macovescu, lor externe, general-locotenent politice în M.A E. şi Oloi gaţiei române, Mircea Maliţa, vornamentale. Pornind de la rişti austrieci aflaţi in Bulga­
piim-adjunct al ministrului a­ Ionel Vasile, adjunct al minis­ adjunct al ministrului aface­ rezultatele încurajatoare obţi­ ria Este vorba de relatări
facerilor externe. Ion Drăgan, trului forţelor armate, Dumi­ Landenius, şeful protocolului rilor externe, a subliniat că nute pe linia colaborării cu false, publicate la 9 aprilie şi
secretar genera) al Secreta­ in M.A E. prin vocaţia ei de organism statele europene, pentru întă­ specialişti, unificarea limba­ U N E S C O , F.A.O., O.I.M., după această dată în ziarul
riatului General al Consiliu­ tru Necşoiu, vicepreşedinte al ☆ general european, Comisia E- rirea respectului şi încrederii jelor de programare şi apli­ U N.C.T.A.D., O.N.U.D.I., in .Wiener Zcitung" şi în emi­
lui de Miniştri, Eduard Me- Consiliului popular al munici­ conomicâ a O.N.U. pentru Eu­ reciproce între popoare, fiind carea calculatoarelor electro­ domenii cum sint comerţul, siunile unor agenţii de presă,
zmceseu, ambasadorul Româ­ piului Bucureşti, generali şi o­ Preşedintele Consiliului de ropa poate şi trebuie sâ joace convins că există posibilităţi nice la organizarea economiei. turismul şi transporturile euro­ ca de exemplu A.P.A., Asso­
niei la Stockholm, conducă­ fiţeri, funcţionari superiori din Miniştri al Republicii Socialis­ un rol tot mai activ in do­ de a se înfăptui securitatea Calculatoarele electronice au pene, mediul de viaţă, apre­ ciated Press, France Presse,
tori de instituţii centrale, ge­ M.A.IJ. te România, Ion Gheorghe meniul dezvoltării relaţiilor şi pacea pe continentul nostru devenit astăzi nu numai un ciem că Comisia va trebui sâ A.N.S.A
nerali şi ofiţeri superiori, zia­ In faţa Monumentului era Maurer, împreună eu soţia, au intre state, pentru crearea u­ şi în întreaga lume". instrument al ştiinţei şi pro­ se preocupe mai mult de posi­ Agenţia BTA arată că mi­
rişti romani şi străini. aliniată o gardă de onoare. Au oferit vineri un dineu in onoa­ nui climat dc destindere şi Al doilea considerent : Do­ ducţiei, ci o nouă resursă na­ bilitatea realizării in comun nistrul afacerilor externe al
Au fost de faţă K V Ma- fost intonate imnurile de stat rea primului ministru al Sue­ colaborare. meniul de bază în care se a­ ţională a statelor, care con­ Bulgariei nu a făcut absolut
kela, ambasadorul Finlandei, ale celor două ţâri. diei, Tage Erlander, şi a soţi­ Să nu uităm — a spus vor­ firmă cooperarea râmine ace­ tribuie la creşterea puterii lor cu alte organisme internaţi­ nici un fel de comparaţie în­
R. VV. Hansen. însărcinatul cu După depunerea coroanei, ei sale bitorul — că în perioada in la al relaţiilor bilaterale între economice. Ca atare, ele tre­ onale a unor programe şi stu­ tre evenimentele din Republi­
afaceri ad intcrim al Dane­ primul ministru suedez şi ce­ Au luat parte Corneliu Mâ­ care relaţiile bilaterale erau state. Dezvoltarea continuă a buie să se înscrie printre su­ dii la nivel european. ca Socialistă Cehoslovacă din
marcei, şi membrii Ambasadei lelalte persoane oficiale au nescu, ministrul afacerilor ex­ îngreunate de numeroase ob­ acestor relaţii a impus în biectele importante ale activi­ In continuarea cuvintârii sa­ august 1968 şi recentele inci­
Suediei Ia Bucureşti. păstrat un moment de recule­ terne. miniştri şi membri ai stacole, Comisia trezea încre­ practica curentă a statelor o tăţii Comisiei. le, şeful delegaţiei române şi-a dente de la frontiera sovieto-
Pe aeroport erau arborate gere. Cei prezenţi au vizitat conducerii unor ministere şi derea ţârilor europene, ofe­ gamă variată de forme şi in­ Un alt domeniu de recunos­ exprimat regretul pentru fap­ chineză. Complet nefunda­
drapelele de stat ale Româ­ apoi Monumentul. instituţii centrale, oameni de rind cadrul său instituţional strumente de cooperare eco­ cută utilitate a Comisiei îl tul că în ciuda realităţilor mentată — arată BTA — este
niei ţi Suediei. ştiinţă şi cultură şi alte per­ pentru schimburi de vederi şi nomică şi tehnico-ştiinţificâ. constituie elaborarea de studii create in urma ultimului răz­ şi relatarea despre amenin­
S-au intonat imnurile ds Vineri dupâ-amiază. primul soane oficiale. contacte. Astăzi, cînd relaţiile Studierea lor de către Comi­ economice şi tehnico-ştiinţifi- boi mondial, Republica Demo­ ţarea atribuită ministrului de
stat ale celor două ţări Pri­ ministru a) Suediei. Tage Er- Au participat Torsten Nils- bilaterale s-au intensificat, a- sie ar avea nu numai meritul ce, monografii şi publicaţii crată Germană continuă sâ fie externe, chipurile, la adresa
mul ministru' al Suediei, Tage landcr. a făcut o vizită proto­ son, ministrul afacerilor exter­ cumulînd o bogată experienţă de a atrage atenţia că există statistice dintre care multe lipsită de calitatea de membru altor ţâri socialiste. Falsitatea
Erlander si preşedintele Con­ colară preşedintelui Consiliu­ ne al Suediei şi celelalte per­ şi s-au înmulţit formele coo­ posibilităţi de cooperare mai vizează sectoare de bază ale a) Comisiei. Aşa cum am sus­ relatărilor mai sus amintite,
siliului de Miniştri al Repu­ lui de Miniştri al Republicii soane oficiale care însoţesc pe perării, Comisiei îi revine largi decît s au realizat şi per­ dezvoltării economice in Eu­ ţinut în repetate rinduri de la difuzate de agenţiile citate,
blicii Socialiste România. Ion Socialiste România, Ion Gheor- primul ministru al Suediei. misiunea de a cristaliza şi ge­ spective mai vaste decît s-au ropa. Actuala „explozie infor­ această tribună, a spus el, este devine şi mat limpede dacă
Ghcorghe Maurer. au trecut ghe Maurer. De asemenea, au luat parte neraliza rezultatele favorabile estimat, dar ar putea consti­ maţională" se concretizează a­ necesar ca problema partici­ avem în vedere faptul că in
in revistă garda de onoare a- Cu acest prilej, intre cei doi K. V, Makela, ambasadorul şi de a oferi linii călăuzitoa­ tui o sursă permanentă de in­ nual in lume in peste 30 mi­ pării Republicii Democrate aceeaşi zi, la 4 aprilie, minis­
limată pe aeroport. şefi de guverne a avut loc o Finlandei, R W. Hansen. însăr­ re pentru colaborarea în Eu­ spiraţie lioane volume, 50 000 reviste Germane la activităţile Comi­ trul Ivan Başev a expus în
Oaspetelui i au fost prezen­ convorbire cordială. cinatul cu afaceri ad-interim ropa. Al treilea considerent : Pro­ ştiinţifice şi peste 250 000 des­ siei să fie rezolvată fără întîr- cuvîntarea sa în Adunarea
tate persoanele oficiale veni Ln întrevedere nu luat par­ al Danemarcei, şi membri ai movarea unor legături de lar­ crieri tehnice şi are tendinţa zicre. Se invocă uneori faptul Naţională, poziţiile guvernu­
te la aeroport in întîmpina- te Coinotiu Mânescu, ministrul Ambasadei Suediei la Bucu­ Vorbitorul a evocat apoi ac­ gă colaborare între toate ţă­ de dublare la fiecare zece ani. că natura preocupărilor Comi­ lui bulgar în probleme inter­
rea sa. A avut loc apoi defi­ afacerilor externe. Pompiliu reşti. tivitatea de informare şi faci­ rile face necesară desfiinţarea In aceste condiţii, Comisia tre­ siei nu ne îngăduie sâ abor­ naţionale actuale.
larea gărzii de onoare. litare a contactelor desfăşura­ buie sâ asiste la opera de a- ★
Mncovei, preşedintele Comite­ In timpul dineului, care s-a tă de Comisie, relevînd tot­ obstacolelor care stau în ca­ dăm o problemă politică ca a- Din declaraţia de mai sus,
☆ tului de Stat pentru Cultură desfăşurat într-o atmosferă odată că un corolar al acestei lea circulaţiei de bunuri şi va­ nalizâ, prelucrare şi difuzare ccasta. După convingerea noas­ transmisă de agenţia BTA,
Primul ministru al Suediei, si Artă, Eduard Mezincesru. prietenească, preşedintele Ion opere îl constituie realizarea lori In acest sens, sîntem în­ la scara întregului continent tră. tocmai ncadmiţind R D.G. reiese netemeinicia relatărilor
Tage Erlander. şi persoanele ambasadorul României la Gheorghe Maurer şi primul prin eforturi comune a unor dreptăţiţi sâ aşteptăm ca a celor mai valoroase infor ca membru al Comisiei. în­ făcute de agenţiile occidenta­
maţii cu caracter economic şi
oficiale suedeze care il înso­ Stockholm, şi Tudor Jinnu, ministru Tage Erlander au ros­ mari proiecte în domeniul e­ C.E.E.—O.N.U. să aibă în vii­ tehnico-ştiinţific, care să aju­ seamnă o politică de natură le de presă pe care, pentru
ţesc în vizita oficială în ţara directorul protocolului din tit toasturi. nergeticii, transporturilor, mo­ tor un rol mai activ în ela­ te guvernele în formarea po­ sâ dăuneze tocmai intereselor informarea cititorilor noştri,
noastră, au depus la scurt timp MAE. (Agcrpres) dului de viaţă şi ocrotirea să­ borarea unor propuneri şi re­ liticilor lor economice. practice ale ţârilor europene. le reproducem mai jos în va­
nătăţii, care privesc în mod comandări practice care sâ Pe lingă difuzarea unor stu­ Prosperitatea continentului rianta agenţiei Associated
direct bunăstarea şi prospe­ ducă la înlăturarea obstacole­ dii tradiţionale, de incontes­ nostru, a spus in încheiere vor­ Press : „Dacă evenimente ca
ritatea ţărilor continentului. lor economice, administrative tabilă valoare, cum sînt cele bitorul, precum şi dezvoltarea cele din Cehoslovacia ar avea
PARIS 11. Corespondentul ziunii. /tu fost, de. aseme- Astfel de acţiuni, a subli­ şi de politică comercială care privind situaţia economică de cooperării în interiorul lui nu loc într-o altă ţară a Trata­
Agerpres, Al. Gheorqhiu neu, prezenţi reprezentanţi niat şeful delegaţiei române, se manifestă în comerţul din­ «ansamblu şi a diverselor ra­ pot fi opuse marii teme care tului de la Varşovia — se n-
transmite : Lu sediul socie­ ui Ambasadei Republicii sînt de natură să contribuie tre ţările europene cu sisteme muri de producţie in Europa. domină soarta altor continen­ tribuie a fi spus ministrul de
sociale şi economice diferite.
tăţii franceze „Unifrancc Socialiste România la Paris. la realizarea unei securităţi Comisia ar putea sâ elaboreze te : aceea a unei dezvoltări c- externe al Bulgariei — acest-r
film" din Paris, a avut loc tV autentice şi unei păci trainice Un a! patrulea considerent studii pe teme privind aspec­ conomice accelerate şi a redu­ ar reacţiona în acelaşi mod.
o conferinfu de presă cu PARIS — Corespondentul în Europa. Recentul apel al constă în aceea că revoluţia tele cele mai noi ale progresu­ cerii marilor decalaje care în­ O astfel de acţiune comună
prilejul apropiatei Suplă- Agerpres, Al. Gheorghiu reuniunii ţărilor membre ale tehnico-ştiinţificâ contempora­ lui tehnico-ştiinţific care pre­ fruntă lumea contemporană. este, de asemenea, posibilă în
nă şi masiva ei penetraţie in
mini a filmului românesc transmite : Preşedintele Ca­ Tratatului de la Varşovia, cele mai diferite domenii ale zintă un interes general pentru Tot ce s-a întimplat in Euro­ cazul în c.ire incidentele de
de lung metraj in Franţa, merei de comerţ şi indus­ lansat la Budapesta, consti­ producţiei materiale deschide cooperarea economică europea­ pa — bine, sau râu — a avut frontieră dintre Uniunea So­
cc se desfăşoară intre 23-20 trie din Paris, Htnry Cuur- tuie un moment semnificativ o nouă sferă în preocupările nă In acest sens. se simte in ecouri puternice şi în afara vietică şi China ar deveni o
aprilie pe ecranele parizi­ bot, a ţinut joi o conferinţă In acest sens. Progresul, a Comisiei. Toate ramurile ştiin­ special nevoia studierii unor continentului Progresul euro­ primejdie pentru lagărul so­
spus el, cere participarea tu­
ene. Vor fi prezenta­ mân Florian Putra, consili­ de presă iu care a anunţai turor. Orice tendinţă de în­ ţei şi tehnicii contemporane teme vizînd perspective mai pean nu este visul unei insule cialist". (Associated Press —
ţi‘ publicului parizian fil­ er la Comitetul de stat pen­ că intre 19 aprilie şi 4 mai gustare a relaţiilor şi de crea­ constituie domenii de coope­ îndepărtate a căror abordare fericite, într-un ocean de deza­ Viena. 9 aprilie).
mele „Pădurea spinzuraţi- tru Cultură şi Artă, care a va avea loc cea de-a 58-a re a unor grupări închise, rare ştiinţifică şi tehnologi­ nu prezintă un simplu exerci­ măgire. A perfecta mijloacele
lor”, „Cioconda fără suris', răspuns apoi la numeroasele ediţie a Tirgului Prisului. este în contradicţie cu acest că. Aşa cum declară specia­ ţiu de fantezie Cine poale de dezvoltare a schimburilor „Cazul
Răscoala", „Dimineţile u­ întrebări ale ziariştilor La aceasta manifestare eco­ curent predominant. liştii, în ştiinţă acţionează le­ negă că produsele cârc vor fi economice in Europa trebuie
nui. băiat cuminte~, „Balul La conferinţă au partici­ nomică anuală franceză, cea gea dublării la fiecare dece­ utilizate peste rtteva decenii să fie echivalent cu a furniza Marcovici**
de simbătă scara”. pat cronicari şi critici cine­ mai importantă din capita­ Referindu-se la dezvoltarea niu a numărului descoperiri­ nu se află azi în faza de cer­ noi metode dc dezvoltare în
matografici ai ziarelor pari­ la Franţei, vor participa a- viitoare a activităţii Comisiei, PARIS 11 (Agerpres) —
Despre filmul românesc, şeful delegaţiei române a lor ştiinţifice, a personalului cetare a la bora toa re lor. sau ~â celelalte ţâri care trebuie sâ Nathalic şi Alain Dclon vor
cinematografia românească ziene şi ai revistelor de spe­ nul acesta 50 de ţări prin­ spus : Primul considerent pri­ ştiinţific şi a publicaţiilor ori­ oraşele de atunci nu vor fi treacă pragul unei etape deci­ compare din nou săptămîna
actua/u . fi programul săptă- cialitate, şefi ai mior secfif tre care şi România. Ele veşte principiile care trebuie ginale. Acest ritm impresio­ cele pe care le construim in sive în dezvoltarea lor.
vor înfăţişa aspecte ale dez­ nant, aplicat ponderii ridicate prezent ? viitoare în faţa Tribunalului
minii. filmului, românesc a culturale ole ziarelor, croni­ voltării economice, cit şi sâ stea la baza colaborării în­ care revine Europei la lezau întărirea cooperării în Euro­ din Versailles. pentru a parti- '
Studiile pe care le întreprin­
vorbit, criticul de artă ro­ cari şi critici ai radiodifu­ frumuseţile turistice. tre state. Europa contempora­ rul creaţiei universale, oferă, de acum Comisia nu depăşesc pa nu lezează interesele nici cipa la o scrie de audieri şi de V
stat din lume.
In
nă, aşa cum a ieşit din ulti­
unui alt
mul război mondial, grupează cred, imaginea sugestivă a di­ perspectiva anului 1980. Este preocupările noastre trebuie confruntări ale principalilor
martori in procesul Marcovici.
state care se deosebesc prin mensiunilor şi perspectivelor necesar sâ începem a ne preo­ sâ rezervăm un loc însemnat
largi ce se deschid cooperării
orinduirea lor politică şi so­ in domeniul ştiinţei şi tehni­ cupa de perspectivele sl'îrşîtu- cooperării cu alte ţâri, aşa cum Judecătorul v«i audia pe Uros
Miliscvici. martorul principul
Conferinţa consacrată securităţii cială, dar care prin voinţa is­ cii. Din evantaiul temelor po­ lui acestui secol Întocmirea prevede rezoluţia 2 317 (XXII) in acest proces care durează
torici continuă sâ trăiască pe
a Adunării Generale a O.N.U.,
unui asemenea studiu ar avea
acelaşi continent, fiind intere­ sibile de cooperare în acest şi un efect care ar scoate pon­ la care ţara noastră a fost co­ de citcva luni. Miliscvici a a­
domeniu două prezintă, după
firmat eâ a văzut într-un taxi
europene - „problema centrală66 sate să întreţină legături de părerea noastră, un noastre : to în evidenţă faptul că uncie autoare Şi dacă această rezo­ alături dc Marcovici pc un in­
interes
colaborare şi sâ participe la
din eforturile
care
noastre
luţie a fost adoptată in unani­
deosebit în zilele
divid semăn înd cu Marcau to­
circuitul de valori materiale
şi spirituale, în care găsesc cercetarea operaţională şi fo­ consumă energie şi ne anga­ mitate de Adunarea Generală, ni. chiar în ziua dispariţiei vic­
jează în activităţi sterile nu se
losirea calculatoarelor electro
a sesiunii N. A. T. 0. un sprijin al dezvoltării lor. nice. mai justifică. O modalitate ca­ înseamnă râ munca noastră timei. Un alt martor impor­
tant t are a fost citat, este Xo-
Aşa cum atestă întreaga e­
voluţie a evenimentelor inter­ Utilizarea studiilor roate re mi se parc in această direc­ este privită cu un sentiment rika Miloscviei, sora primului
WASHINGTON 11 (Ager­ te o hotârire de principiu de In intervenţia sa, ministrul naţionale, pentru statornicirea matice pentru prognoza unor ţie promiţătoare constă în an­ dc încredere şi speranţă secretar al lui Alain Dclon
pres). — Ln Washington se a se răspunde pozitiv Apelu­ canadian dc externe, Mitchel) unor relaţii de cooperare fruc­ fenomene economice şi socia­
desfăşoară cea dc-a 43 a se­ lui de la Budapesta privind Sharp, a arătat că Alianţa a- tuoasă între state este nece­ le a căpătat o extindere deo­
siune a Consiliului N.A.T.O, o conferinţă europeană asu­ tlanticâ trebuie să fie gata să sar sâ se recunoască princi­ sebită în ultimii ani Scsizînd
la nivelul miniştrilor de ex pra securităţii studieze în detaliu posibilită­ piile independenţei, suverani­ actualitatea acestei teme, re­ „Un plan de pace"
terne şi ai apărării Franţa, Michcl Dcbre, ministru) de ţile deschise prin propunerea tăţii naţionale, neamestecului centele reuniuni ale experţi­
care s-n retras din mecnnis- externe al Franţei, a arătat ţărilor membre ale Pactului în treburile inlernc, egalitatea lor guvernamentali în proble­
mul militar al alianţei nord- la rîndul lui că pentru buna de la Varşovia de a se orga­ în drepturi, respectul mutual me de cooperare ştiinţifică şi
atlnnticc. este reprezentată pregătire a unei asemenea niza o conferinţă paneuropea- şi avantajul reciproc Numai tehnică au recomandat inclu­ în Orientul Apropiat
doar prin ministrul de ex­ conferinţe .trebuie să fie pur­ nâ asupra securităţii. printr-un raţionament fals derea ei ca problemă priori­
terne. tate convorbiri bilaterale, du­ Ministrul afacerilor externe cooperarea a fost opusă men­ tară a cooperării europene.
Sesiunea coincide cu împli­ pă voinţa şi orientarea fiecă­ a) Greciei, Pipinclis, a apre­ ţinerii dreptului intact, ne­ In ceea ce priveşte proble­
nirea a 20 dc nni de la crea­ rei naţiuni, atît cu U.R.S.S., ciat că N A T O . trebuie să a­ ştirbit, al fiecăruia de a de­ ma utilizării calculatoarelor p r e z e n t a t d e r e g e l e I o r d a n i e i
rea N.A.T.O. La şedinţa con­ cit şi cu alte naţiuni din Eu­ profundeze ofertele de destin­ cide în propriile sale treburi clectvonice, apreciem că
sacrată acestui eveniment, a ropa de est. care ar fi gata dere venite dinspre Est. Wîll.v O relaţie de cooperare, pen­ C.E.E.—O.N.U. poate aduce, WASHINGTON 11 (Ager­ tice a tuturor statelor din a- zate : acceptarea unul acord
luat euvîntul preşedintele să facă acest lucru". Brandt, ministrul de externe tru a avea un sens. presupu­ de asemenea, o contribuţie pres). — Regele Husscin al ecastâ regiune ; recunoaşte­ echitabil in problema refu­
S.U.A., Rîchard Nixon. E) a Referindu-se la aceeaşi pro­ al R F. a Germaniei, a pro­ ne parteneri puternici şi via­ proprie în cadrul creat de re­ Iordaniei şi-a încheiat vizita rea dreptului tuturor popoa­ giaţilor palestinieni.
recunoscut că la ora actuală blemă, ministrul de externe pus ca Alianţa atlantică să bili. O relaţie de cooperare zoluţia 2 458 (XXIII), adopta­ oficială în Statele Unite. In relor de a trăi în pace. in li­ Husscin a reamintit cere­
participanţii la Alianţa nord- belgian. Picrrc Harmcl. a a- publice o declaraţie în care care slăbeşte sau desfiinţează tă de Adunarea Generală a cadrul unei conferinţe dc mita unor graniţe sigure şi rea statelor arabe privind
atlantică se găsesc „in dispu­ preci.it că .trebuie făcut un să-şi exprime dorinţa de a pe unul din parteneri trebuie ON U Se impune o informa presă. Husscin a prezentat, recunoscute, fără ameninţări retragerea trupelor israelienc
tă cu privire la structura ei", efort pentru o escaladare spre participa Ia o conferinţă pen­ sâ poarte altă denumire clecît re continuă a ţârilor membre potrivit agenţiei UPI, „un sau acte de război ; garanta­ din toate teritoriile ocupate
fapt care determină divizarea pace". El a declarat eă tre­ tru securitatea europeană. cooperare cu privire la stadiul dezvol­ plan dc pace" în Orientul A­ rea dreptului de navigaţie în
tor şi Jipşn de dorinţă de a buie dezvoltate contactele bi­ Secretarul de stat al S.U.A., .Guvernul român, declara tării tehnicilor de calcul, po­ propiat, care prevede şase Golful Akaba şi Canalul de in urma conflictului dm iu­
accepta cotele de participare laterale şi multilaterale între William Rogcrs, a afirmat că recent preşedintele Consiliu­ sibilităţile de aplicare a aces­ puncte ; încetarea tuturor Sucz pentru toate statele : nie 1967 şî punerea în apli­
prescrise" „Numeroase per Est şi Vest. îndeosebi pe plan lui de Stat al României. tora în ramurile cheie ale e­ actelor dc beligeranţâ ; res­ garantarea inviolabilităţii tu­ care a tuturor celorlalte pre­
soanc dc pe ambele părţi ale cultural. tehnic şi ştiinţific. ţările occidentale .trebuie sâ Nicolae Ceauşescu, va conti­ conomiei. In acelaşi timp, pectarea şi recunoaşterea su­ turor statelor din regiune vederi cuprinse în rezoluţia
Atlanticului găsesc N ATO. Pe planul dezarmării. Harmel exploreze în amănunţime" nua sâ militeze pentru dez­ credem că Comisia are toate veranităţii, integrităţii teri­ prin orice măsuri, inclusiv- Consiliului de Securitate din
anacronică " — a subliniat a spus că ar putea fi prevă­ propunerile făcute la Buda­ voltarea relaţiilor de colabo­ premisele să abordeze proble­ toriale şi independenţei poli­ crearea de zone demilitari­
Nixon El n afirmat că alian­ zute .modele" regionale pesta. rare multilaterali cu toate ma asistenţei în formarea de noiembrie 1967.
ţa .trebuie să se adapteze
noilor condiţii" şi să găseas­
că .mijloace mai bune de ar­
monizare n politicii sale” în La lucrări participă socio­ Mişcarea populaţiei pen­
faţa situaţiei in care „există logi şi istorici din 19 ţări. tru eliberarea Angolei mod deosebit faptul că prin şi două luni. Li au fost a- cotidianului sud-vietnamez
o diversitate dc politici şi in­ CURIER • CURIER (M.P.L.A.), a anunţat că pa­ accasla. se elimină depen­ cu2aţi de participarea, în a­ „Cong Chung*. epidemia a
terese între tarile occidentale trioţii angolezi au doborit denţa dc străinătate într-un nul 1967, la o demonstraţie făcut victime intr-o locali­
care trebuie respectate". un elicopter rhodesian pc te­ sector „delicat pentru sigu­ de 1 Mai. tate situată Ia aproximativ
ranţa naţională".
Referindu-se la problema După cum anunţă agenţia ritoriul Angolei. Acest fapt 50 kilometri de Saigon, unde
securităţii europene, Nixon a Khmer Press, pe .teritoriul — se subliniază în comuni­ doi copii au murit, iar mai
declarat : .Noi trebuie să cu­ O interesantă expoziţie dc facă o vizită oficială in Al­ Cambodgici, la frontiera cu catul difuzat dc M.P.L.A. in Temperaturile excesive în multe persoane care prezin
noaştem elementele lipsei de cărţi consacrate Cosmosului, geria, anunţă agenţia BTA. Vietnamul de sud, in pro­ capitala tanzaniană — con­ In localitatea Quintcros. registratc în Brazilia in ul­ tă simploniclc bolîî au fost
securitate si modul eliminării s-a deschis la Moscova. vincia Kadena, a fost des­ stituie o nouă dovadă a aju­ situată in apropiere de Tu- timele trei luni, au provo­ spitalizate.
lor. Conferinţele sînt utile în Printre exponate se află şi a o o coperit un cîmp dc mine torului militar pc care ofi­ cuman (Argentina), a avut cat moartea prin deshidra­
cazul in care tratează proble­ lucrări ale primului teoreti­ La 11 aprilie, la Praga a plasat de soldaţi ai regimu­ cialităţile rasiste rhodesiene loc joi o ciocnire intre mun­ tare a 128 de copii. Ministe­ * 0 *
me concrete, ceea ce înseam­ cian al cosmonauticii, Kon- sosit într-o scurtă vizită, un lui saigonez. Agenţia citată îl acordă trupelor colonialis­ citorii de la rafinăria locală rul sănătăţii publice din
nă că ele trebuie pregătite cu stantin Ţiolkovski, editate grup dc congresmeni ameri­ precizează că în urma explo­ te portugheze pentru înăbu­ şi poliţie. Muncitorii. care Brazilia a anunţat, totodată, In Minnesota a fost decla
grijă". încă înainte de 1018 în tira­ cani, compus din cinci sena­ ziei unor mine, doi militari şirea mişcării dc eliberare manifestau pe străzile ora­ că un număr dc 31 831 co­ rată starea de urgenţă, ea
La şedinţele reuniunii mi­ je reduse. Referindu-se la tori şi un membru al Ca ai trupelor dc frontieră cam­ a patrioţilor angolezi. şului, cereau crearea de ser­ pii ne află internaţi in spi­ urmare a inundaţiilor catas­
nisteriale. vorbitorii s au rele una dîn aceste cărţi — ro­ merci Reprezentanţilor. Con­ bodgiene au fost ucişi, iar vicii pentru şomeri. Poliţia talele şi clinicilc din în­ trofale care s-au abătut asu
rit pe larg la Apelul de la manul ,In afara Pămintu- gresmenii americani, anunţă numeroşi alţii răniţi. O Q 0 a intervenit pentru a-î îm­ treaga ţară, ca urmare a va pra acestui stat. In lovva.
Budapesta al statelor membre lui", cosmonautul Alexci CTK, se interesează dc mo­ prăştia pe manifestanţi. Pes­ lulut de căldură din lunile Daknta de sud şi Dakola de
ale Tratatului de la Varşovia Lconov a spus că este sur­ dul de organizare a activi­ Pentru prima dată în Is­ te 20 de persoane au fost ră­ decembrie, ianuarie şi fe­ nord. mii de membri ai găr­
privind convocarea unei con­ prinzător cit de exact a pu­ tăţii parlamentare in R. S. Dr. Ralph Lapp. fost pro­ toria sa, Brazilia îşi va fa­ nite. bruarie — perioada de vară zilor naţionale, elevi. stu­
ferinţe consacrate securităţii tut să descrie autorul senza­ Cehoslovacă fesor de fizică nucleară, a brica singură banii prin in emisfera sudică. denţi şi voluntari din rîndul
europene, aceasta devenind, ţiile pe care le-a invocat in­ declarat in cadrul unui in­ inaugurarea in această lună populaţiei verifică şî conso­
după cum menţionează agen­ tr-adevăr, după mai bine terviu că hotărîrea Adminis­ a unei tipografii speciale, cu Citind postul de radio lidează digurile. care în
ţia Associated Press, „proble­ dc cincizeci de ani omul ca­ La Teheran şi-a deschis traţiei Nixon de a crea sis­ o rapacitate de 300 milioane Kinshasa. agenţia Associated multe locuri au fost rupte
ma centrală" a sesiunii re a pătruns In Cosmos. lucrările conferinţa interna­ temul dc rachete anti-rachc- bancnote pc an. încă din Press anunţă că Ildepbonse de ape. Pină în prezent, pes­
Aproape 1 oţ.î vorbitorii au ţională pc tema „Ţările lu­ tă „Safeguard" este o marc 1965, o comisie de tehnicieni Masengo, un fost lîdcr al In regiunea Saigonului au
fost în general de acord că mii a treia in anul 2000*. greşeală. Lapp este consilier brazilieni a vizitat 16 ţări, grupurilor de guerilă din fost semnalate cazuri de ciu­ te 3 200 de persoane au ră­
Apelul de ln Budapesta nu Todor Jivkov, preşedintele Inaugurind conferinţa, pri­ ştiinţific al Senatului ame­ pentru a studia posibilităţile Congo, a fost executat in mă. Potrivit informaţiilor mas fără locuinţe.
poate fi ignorat, rlur au făcut Consiliului dc Miniştri al mul ministru al Iranului, A- rican. „Securitatea nu poate ca Brazilia să nu se mai nu­ oraşul Lubumbashi.
rezerva că pentru a se tre­ R P Bulgaria, a acceptat in­ bass Hovcîda. a subliniat fi obţinută prin instalarea mere printre ţările care îşî
ce la acţiuni concrete, trebuie vitaţia lui Houari Boume- importanţa deosebită pc care reţelei de rachete", a decla­ „importă* bani. Prin inau­
să existe indicii ferme că dicnc, preşedintele Consiliu­ Ic reprezintă pentru ţările rat Lapp Recent, fizicianul gurarea noii tipografii, ţara
poate fi realizat un progres lui Revoluţiei şi prim-minis- in curs dc dezvoltare plani­ american a elaborat un ra­ va realiza o economic de 3 La Madrid a fost condam­
substanţial tru al Republicii Algeriene ficarea de perspectivă şî port in care arată Inutilita­ milioane dolari pe an. Auto­ nat joi un grup dc 12 mun­ CURIER • CURIER
citori, Ia pedepse cu închi­
Ministrul de externe al Ita­ Democratice şi Populare, să prognozele economice. tea acestui sistem. rităţile subliniază însă in soarea intre 6 luni şi 4 ani
liei, Pielro Ncni. a propus
Consiliului N A T O . să adop­
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Runcdoara-Devâ.