Page 45 - Drumul_socialismului_1969_04

Vizita în ţara noastră
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!

a primului ministru al Suediei,

Tage Erlander

Sîmbăld, în cea dc-a doua zi nordul Moldovei. Biserica mi- vizitată si mînăslirea Y’oroncţ,
a vizitei in ţara noastră, pri­ năstirii, construită in urmă cu o altă ctitorie a lui Ştefan cel
mul ministru al Suediei, Tage aproape patru secole, şi mu­ Mare. vestită prin picturile şi
Erlander, împreună cu soţia, zeul de obiecte de cult de ma­ clementele decorative origina­
au plecat cu un avion special rc valoare artistică au fost a- le. de mare valoare istorică şi
intr-o călătorie în nordul Mol­ preciatc dc oaspeţi ca adevă­ socială.
dovei. împreună cu premierul rate bijuterii dc artă. Vizita în judeţul Suceava
suedez au plecat ministrul afa­ Aceleaşi profunde impresii s-a încheiat printi-un dineu o-
cerilor externe, Torstcn Nils- a prilejuit si vizita la mînăs­ fcril dc preşedintele Consiliu­
son, si celelalte persoane ofic i- lirea Moldoviţa. important fo lui popular judeţean. Emil
ulc suedeze. In călătoria lor, car de cultură în secolele l3obu, eu soţia. In timpul di­
oaspeţii sini însoţiţi dc Pom- XV-XVII. care si-a recăpătat neului. preşedintele Consiliu­
lui popular şi premierul sue­
Maeovei,
forma originală de odinioară
piliu
preşedintele
c m ni Ni. M41 — DUMINICI 13 aprilie 19(9 - 4 PIC. 3D DINI - I0RKI REDACŢIEI: Oe»a. Kt. Oi. Petru Croia Ni. 33 - Tel. 1273. 2317. 1317 ) Comitetului dc Stat pentru în urma lucrărilor dc restau­ dez au toastat pentru dezvol­
rare efectuate intre anii 195-1
tarea relaţiilor dc prietenie şi
Cultură şi Artă, Eduard Mc-
zinccscu. ambasadorul Româ­
şi popoare.
In drum spre Suceava, a fost
niei la Stockholm, şi Tudor şi 19G0 colaborare între cele două ţări
Jianu, directorul Protocolului
din M.A.lv
Sosiţi în oraş, oaspeţii au
luat cunoştinţă dc noile con­ Plenara comună a C.G. al U.T.C.
 co m p a ra strucţii industriale şi soc:iaI-
culUirule, care au transformat
radical vechea aşezare suce- şi a Consiliului U.A.S.R.
veană.
Următorul obiectiv vizitat in
şi in te rp re ta acest judeţ — minăstirca Put- comună n Comitetului Cen­ sare a eliberării României do
Simbălă a avut loc plenara
sub jugul fascist.
na, prima ctitorie a domnito­
rului Ştefan cel Marc — prile­ tral al U T C. şi a Consiliului hi cadrul plenarei au fosi
juieşte evocarea unor momen­ U A.S.R, la care au participat discutate um’lc probleme pri­
te importante din istoria seco­ şi membrii Comisiei centrale vind pregătirea şi desfăşurarea
lucid lelor' XV-XVI1 a poporviUii de revizie a CC. al U.T.C. şi «clei dc-a 7-a Conferinţe a
U .A SR , caic se va desfăşura
nostru.
a
ai
cenzori
Comisiei tic
După ce a semnat in cartea U.A.S.R, conducerile publica­ între 1G şi 18 aprilie a.<\, a fost
dc onoare, primul ministru ţiilor U.T.C. şi emisiunilor dc dezbătut proiectul de Slotut r\
Tage Erlander şi-a exprimat tineret dc la radiololeviziune Uniunii Asociaţiilor Studenţi­
re a litâ tile satisfacţia dc a fi putut cu­ varăşul Virgil Trofin. mem­ lor din România, care urmea­
La plenară a participat to­
ză să fie supus
Conferinţei
noaşte nemijlocit acest vechi
* aşczămînt, caic atestă glorioa­ bru al Comitetului Executiv, spic aprobare.
sa istorie a naţivinii române, al Prezidiului Permanent, se­ în cadrul lucrărilor plenarei
tradiţiile bogate ale culturii cretar al C C al P.C H a luat cuvinlul tovarăşul Vir­
în tre p rin d e rii şi artei din această parte a doptal Chemarea Comitetului gil Trofin.
Plenara a dezbătut şi a a-
Consiliul U.A.S.R. a dezbă­
ţării.
Ctitoria familiei Mov [Ieşti­ Central al U.T.C. către orga­ tut şi aprob.it Raportul dc ac­
Minerii din Lupeni au dat peste plan în prima decadă a acestui trimestru, circa 2 400 lor, mînăslirea Sureviţa. a pri­ nele şi organizaţiile U.T.C., tivitate ce urmează să lie pre­
tone cărbune. La acest succes subscrie şi brigada condusă de Vasiie Bălan, care a fost sur­ lejuit un nou popas în călăto­ către toţi tinerii ţării, cu pri­ zentat Conferinţei.
prinsă de fotoreporterul nostru Virgil Onoiu in timpul pregătirii unui nou atac in stratul de ria oaspeţilor suedezi prm vire la cea dc-a 2f»-a aniver­ (Agcrpres)
cărbune.
C o m e n ta riu e c o n o m ic
Pe şantierul noii ofelării electrice
Dialectica vertiginoasă a îndrăzneţe obiective dc în­ Pentru sănătatea celor mici
dezvoltării economice am­ făptuit în viitor. Din între­ TELEX
plifică necontenit necesita­ gul acestor judecăţi de ine­
tea folosirii unei variate stimabilă valoare practică, s-a mulat intr*o nouă clădire special amenajată. S-a Z I L E
Secţia dc pediatric a Spitalului unificat din Deva
game de termene de com­ răzbate cu claritate renun­
paraţie. ca unică modalita­ ţarea categorică la compa­ mărit astfel capacitatea de spitalizare a celor mici
te de a măsura cuantumul rarea realizărilor prezente cu incă 30 de paturi, ajungînri la 110. Toate saloa­ ÎN LEG Ă TU R A
valorilor dobîndite. de a cu trecutul îndepărtat, nele sint dotate cu paturi noi şi mobilier adecvat.
stabili spornicia paşilor fă­ comparare generatoare de La parterul clădirii şi-a început activitatea poli­ DE O F E N S I V A C U FU N C Ţ IO N A R EA
cuţi pe drumul perfecţiona piedici in calea spre per­ clinica dc copii, care dispune dc mai multe încăperi C Ă M IN E LO R
rii şi. mai cu seamă, dc a fecţionare, frînă în dezvol­ pentru consultaţii, sală dc aşteptare ele. Aici urmea­
jalona calea de urmat spre tarea iniţiativei şi în afir­ ză să sc monteze un nou aparat Roentgen pentru $1 C A N T IN E LO R
ceea ce definim curent efi­ marea plenară a spiritului efectuat radioscopii la cei mici. Prin eliberarea ve­ STU D EN ŢEŞTI
cienţă economică maximă novator. De pe poziţiile so­ chii clădiri a spitalului dc copii, s-a creat posibili-
Procedăm în acest fel cînd lide ale prezentului, pe ba lalea măririi capacităţii de spitalizare a maternităţii Cu cit Ic apropii dc noua o- ganticii sli/pi de. metal iu hăi­ tă. Este o realizare impresio­
comparăm nivelurile de za de granit a analizei din Deva. (ciur ic electricii aflată in con­ tui du sărbătoare, albastră sau nantă. caic scoate iu evidenţă Ministerul Invăţâmîntu-
producţie trecute cu cele ştiinţifice multilaterale n strucţie la Hunedoara eşti iz­ verde.. semn al admirabilei incă o dată potentele acestui lui şi Uniunea Asociaţii­
prezente şi de perspectivă, realităţilor existente, sc bit dc forfota specifică marilor împerecheri a utilului şi fru­ colectiv. lor Studenţilor din Româ­
productivitatea şi gradul de prefigurează stadiul la care şantiere. Biziilul camioanelor, mosului efectuată dc construc­ O scrie dc lucrări importan­ nia au aprobat noile re­
economicitate, toţi acei in­ trebuie să ajungem, sc des­ clinchetul macaralelor, vijii- tori. te rămase in urmă — cele gulamente de organizare
dicatori care exprimă sinte­ cifrează in profunzime căile lul înfundai pe carc-l produc In aceste zile ilc primăvară. două staţii dc transformare ale şi funcţionare a cămine­
tic multiplele laturi ale ac­ şi modalităţile de accelera­ Nici © resfarsfă podurile rulante se amestecă fu toate cele patru hale se 1\l- cuptoarelor electrice, tunelul lor şi cantinelor studen­
tivităţii întreprinderilor. re a progresului economic. cu vorbele oamenilor, crcind crcază inlr-un ritm alert care. şi galeria dc cablc cc leagă ţeşti. Ele legiferează drep­
turile şi îndatoririle stu­
Modul cum se fac aceste In practica diurnă a or­ tui inimitabil tablou dc mun­ vrea, parcă, să concureze for­ oţelăria dc staţia principală denţilor de fa cursurile
comparaţii, alegerea terme­ ganizaţiilor noastre de că ale cărui trăsături defini­ ţa de germinaţie a naturii, f.a de zi şi fără frecvenţă,
nelor de referinţă.4i inter­ , partid, a comitetelor de di­ !a executarea • torii zint. hărnicia şi. entuzias­ sfirşiinl anglui 1068.. construc­ dc conexiuni, montajul plat­ olc candidaţilor la con­
pretarea lor, au încetat de recţie din majoritatea în­ mul. In uriaşele hale, înalte ţia înregistra restante destul formelor metalice din interior cursul de admitere in in-
a mai fi in contextul preo treprinderilor, s-a înrădă­ dc 20 dc metri şi răsfirate pe ş.a sc încadrează acum in gra­ vâţâmintuf superior şi
cupărilor actuale, o chestiu­ cinat modul de a vedea aproape 10 000 mp, oamenii, dc mari. O dată insă cu veni­ ficele dc execuţie permiţind cursanţilor post-universi-
ne lătuiLilnică, minoră a printi-o optică sănătoasă, ucrarilor agricole par nişte făpturi minuscule. rea noului an şi apropierea tori — cazaţi in cămine
practicii conducerii econo­ realistă, realizările ccono Unii înaltă eu înfrigurare zi­ termenului de dare in func­ re.alizarca iu termen şi a ce­ sau abonaţi ai cantinelor
miei Tendinţele puternic mice, dc a aprecia princi­ ţiune. colectivele şantierelor lorlalte lucrări. — modalităţile de rezol­
accentuate spre moderniza­ pial şi mobilizator mersLiI Tn săptămma care s-n în­ 400 tone sâmînţâ de cartofi, duri. alţii, suspendafi la dife­ Despre munca alintată a vare a sesizărilor şi pro­
re şi perfecţionare ale c- intregii activităţi. Dorinţa chei. ii, cooperatorii şi mecani­ să se treacă cu tonic forţele rite nivele, aruncă in jos spu­ construcţii I. monlaj-inslalatii constructorilor sini grăitoare punerilor făcute de stu­
conomici noaslre naţionale, manifestă de a împinge zatorii au mobilizat importan­ la terminarea acţiunii de ză dc sc.intei. semn că sudurile l şi electrotehnic din cadrul denţi pentru îmbunătăţi­
progresele evidente înregis­ mereu spic perfecţiune toa­ te forţe şi mijloace L;i urgen­ plantare. merg strună ; in altă parte sc. l.C.S.lf. şi-au mobilizat toate, următoarele cifre : din 190 dc rea felului de deservire a
trate. perspectivele deose­ te compartimentele meca­ tarea lucrărilor agricole fie Pe agenda cooperatorilor şi forţele şi s-au angajat înir-o muncitori ci(i numără lotul .5 acestor unităţi, obligaţiile
bii de promiţătoare ce se nismului economic al între­ sezon Drept urmare, s-au ter­ mecanizatorilor, pentru sâptâ- ridică coloşi dc metal iar sus, al şantierului de construcţii, personalului administrativ
întrevăd in acest domeniu, prinderii. ambiţiile creatoa­ minat arăturile pe toate su­ mina care urmează, sc află sus dc iot, acoperişul sc lărgeş­ înverşunată competiţie cu şi ale studenţilor de ser­
ca rod al neslăbitelor preo­ re constituie un veritabil prafeţele prevăzute. un volum însemnat de lucrări te mereu direct proporţional timpul in scopul recuperării, care lucrează la acest obiectiv, viciu etc.
cupări ale conducerii parti­ motor propulsiv al produc­ S-a înregistrat un ritm sus­ Problema nr. 1 o constituie cu numărul dc plăci albe dc tuturor răminerilor in urmă. la sfivşitul lunii martie, 67 Spre deosebire de edi­
dului de a ridica economia ţiei. ridică tensiunea cău­ ţinut şi la însămînţarea cul- mobilizarea tuturor forţelor la au fost evidenţiaţi in întrece­ ţiile anterioare ale aces­
românească la un loc de tărilor pasionante, descătu lurilor din prima epocă, pre­ însămînţarea porumbului. Zi­ beton care sint aşezate una In. ciuda iernii excesiv dc rea socialistă. tor acte normative, cele
prestigiu în ierarhia mon­ şează resorturile latente ale cum şi la plantatul carto­ lele trecute, la C.A.P Sîrbi, lingă alta. Din mulţimea de lungi, a gerului şi a altar in­ recent aprobate lărgesc
dială, impun o viziune cali­ colectivelor, capabile să în­ filor de lonmnâ. In total, la indicaţia inginerului, aceas­ muncitori nu lipsesc nici vop­ temperii, eforturile lor au fost AL. BALGRÂDEAN atribuţiile decanatelor fa­
tativ nouă. dominată de zecească exigenţele şi răs­ din cele 4 3GG hectare desti­ tă lucrare a şi început. Date­ sitorii, cei cc „dau culoare încununate dc succes. La sfir- cultăţilor şi ale comite­
realism şi spirit ştiinţific, punderile în muncă, reali­ nate culturilor amintite, s-au le meteorologice arată că în telor studenţeşti existente
asupra noţiunii de compa­ zările în ansamblul lor. însâmîntnt 3 493 hectare. Pînă ultimele trei zile, tempera­ muncii'’, cum se exprima ci­ şitul trimestrului I a.c. cclc in cămine şi cantine,
raţie. termen sau caz de re­ Un caz fericit din acest acum s-a încheiat însâmin- tura în sol a atins 9—10 gra­ neva. Neaşle.ptind să 'sc ră­ trei şantiere au raportat o de­
de Celsîus, creindu-se astfel
ţarea mazurii şi sfeclei, iar la
ferinţă. punct de vedere, ca să cartofii dc toamnă, plantarea condiţii pentru începerea din cească sudurile, ei îmbracă gi­ păşire a planului cu 43 la su­ ZĂ C Ă M IN TE D E
Avem în fiecare doeri- luăm exemplul cel mai la este efectuată pe mai mull de plin a semănatului. N ISIP C U A R T O S
îndeminâ. îl oferă comite­
I ment de partid, în cuvîn- lui de partid şi conducerea 1000 hectare. reprezent înd Paralel cu lucrarea amin­
tărilc pline de înţelepeiu peste 50 Ia sută din suprafa­ tită. se impune încheierea Pe Volea Teleajenului,
ne ale secretarului general ţa planificată Unele coopera­ grabnică a plantării pomilor ii» apropiere de Vălenii
al partidului, exemple stră­ tive agricole, cum sînt cele pe cele circa 50 dc hectare de Munte, au fost desco­
lucite de evaluare critică a «•nllriwir» în î din Haţeg. Silvaş, Toteşli ş.a., care au mai rămas pînă la perite importante zăcă­
activităţii din economic, de au încheiat plantatul cartofi­ realizarea planului. In legu­ minte de nisip cuorţos,
lor. Este de aşteptat ea pe micultura este necesar să se destinat industriei de sti­
urgenteze construcţia solarii- clărie. Pn vederea trecerii
măsură ce se primesc şi cele lor .şî plantarea răsadurilor, la exploatarea lui, a în­
concomitent cu însămînţarea ceput deschiderea unei
pătrunjelului pe suprafeţele cariere — cea moi mare
pentru care săinînţa s a pri­ de ocest fel din ţară —
mit în zilele trecute. dotată cu staţie de con-
Deoarece se constată că la
Pagina a ll-a acţiunea de amenajare şi rea- casare şi măcinare, ma­
de
şini de exploatare
menajarc a sistemelor de iri­ maro capacitate şi hidro-
gaţii se bate pasul pe loc, este transportoore.
de maximă însemnătate ca
importante forţe să fie mobi­ N O U IE R B IC ID
lizate la terminarea lucrări­
M O ZAIC lor pe cele peste 350 şi res­ Specialiştii Institutului
pectiv G00 hectare râmase ne-
execulate pînă acum de cercetări pentru cultu­
ra cartofului şi sfeclei de
Pentru a asigura succesul zahăr au experimentat
deplin al lucrărilor, se cere cu succes un nou ierbicid
DUMINICAL ea specialiştii să fie prezenţi core s-a dovedit deosebit
zi de zi pe tarlale, acolo un­
de eficace. Aplicarea a ­
de se hotărăşte soarta recol­
tei, să urmărească îndeplini­ cestuia in doze dc 4-5
kg la ha, în preajma ră­
rea tuturor acţiunilor la un săritului cartofului, a dus
nivel calitativ superior. Io distrugerea completă a
buruienilor.
i ■ ■»■■■» 1*99BSS • î Avindu-se în vedere în­
suşirile sale, ierbicidul a
Societatea noastră garan­ părinţi prea îngăduitori, în pe care le-a vindul apoi în După un timp şi-a reluat la care Loczi Gheorghe a cantului. Şi dacă mulţi din­ fost repartizat in canti­
tează prin lege fiecărui cetă­ tovărăşii dubioase, despre a­ Deva, râmînîndu-i şi lui cile .meseria", bătînd acelaşi iti­ stors numai în ultima lui .o­ tre ei au rămas păgubiţi, vina tăţi suficiente cultivatori­
ţean dreptul la muncă, asigu- cei .blazaţi", .plictisiţi de via­ .ceva”. .Agoniseala" a cres­ nerar, Deva—Timişoara şi peraţiune" aproximativ 20 000 este numai a lor. Deşi cunoş­ lor de cartofi din judeţe­
rindu-i astfel posibilitatea de ţă". care au „uitat" să sc mai cut şi. în 19G7, a fost con­ înapoi Dar nu se întorcea cu lei. Bijuteriile fiind însă cor­ teau provenienţa bijuteriilor le Covasno, Harghito, Su­
a ciştign cinstit ceea ee i se tundă, să se bărbierească sau damnat la G luni închisoare mîna goală, ci încărcat cu ff- puri delicte, au fost confis­ (unii dintre ci au mai cumpă­ ceava, Sibiu si Braşov.
cuvine. Munca a devenit o să se spele Este vorba de­ corccţionalâ pentru speculă cu şurî, tricouri, picsuri şî alte cate de organele statului, cli­ rat de la traficant asemenea
chestiune de onoare, de pre­ obiecte), deşi Loczi Gheorghe La Z ag reb
stigiu a fiecărui colectiv, a fie­ nu le era străin, s au lăsat
cărui om. Hărnicia, pricepe­ prinşi în mrejele afacerilor U N IV ERSITA TEA
rea, strădaniile depuse de fău­ lui murdare
rarii bunurilor materiale se DE LA CINE CUMPĂRAŢI BIJUTERII? Faţă de fapte ca cele comi­ TIM IŞO A R A A
bucură de aprecierea unani­ se de traficantul de obiecte C iŞ T IG A T TU R N EU L
mă a întregii societăţi. Aceste de podoabă din metale preţi­
realităţi specifice societăţii oase. legea este neîngâduitoa- IN TERN A TIO N AL
noastre socialiste sînt, de alt­ re. Ea va pune capăt tupeu­ FEM IN IN
fel. binecunoscute. spre indivizi pentru care cîş- obiecte de provenienţă străi­ obiecte pe care le .plasa", nu enţii traficantului râmînînd şi
tigul necinstit, specula, a de­ nă. In detenţie însă n-a învă­ fără a-şi asigura „partea leu­ fără bani şi fără bijuterii. lui cu care Loczi Gheorghe a D E H A N D B A L
Referirea la asemenea pre­ sfidat munca cinstită, ii va
cepte. ce ţin de etica cetă­ venit „profesiune de credinţă". ţat destule pentru că, se pare, lui". Riscul însă a fost mult Culpa lui Loczi Gheorghe tăia pentru o bună bucată de
ţeanului cinstit, s-a făcut pen­ Unul dintre ei, reţinut în a a hotăril să renunţe definitiv prea mare. iar cîşligul i s-a este evidentă. Dar cl şi a pu timp calea spre înavuţire şi-l Turneul internaţional fe­
tru că mai sînt totuşi unii restul miliţiei se numeşte la muncă. După ispăşirea pe­ părut lui prea mic. A trecut Uit desfăşura ani in şir acti­ va învăţa minte că în socie­ minin de handbal, desfă­
oameni care desconsideră Loczi Gheorghe din Deva. O depsei nu s-a angajat nică­ ia afaceri mai rentabile. Cum­ vitatea de speculant favorizat, tatea noastră numai prin şurat la Zagreb, a luat
munca şi, prin atitudinea lor, vreme el a muncit ca electri­ ieri. a locuit clandestin timp păra şî vindea bijuterii de fiind de .clienţii" lui care muncă cinstită omul îşi poate sfirşit cu victoria echipei
prin faptele lor, lovesc în cian. ciştign banii cinstit Dar. de aproape doi ani la un aur Totul a mers „strună" l-au acoperit şi s-au lăsat jec­ îndeplini năzuinţele Calea române Universitatea Ti­
prestigiul nostru al tuturor. a ajuns la concluzia că se „prieten" în blocul . 1“ din pînă intr-o zi cînd. la restau­ măniţi Astfel i-au netezit ca­ pe care a apucat Lcczî Gheor- mişoara, care a terminal
Nu este vorba despre acele ponte, trăi 51 altfel, că munca Deva. In acelaşi an — 1907 rantul „Mureşul" fiind, a fost lea spre un cîşlig necinstit. competiţia neînvinsă, in-
exemplare de paraziţi — pen­ nu-i pentru el Tentaţia bani­ — judecătoria din Hunedoa­ surprins în timp ce îşi .vin­ .Cercul" de cunoştinţe şi prie­ ghe duce sigur spre costumul trecind in finală cu 11—9
tru eâ aşa se numesc — ce lor l-a dus tocmai la Timi­ ra a pronunţai împotriva lui dea marfa" Au fost găsiţi şl teni de care s-n înconjurat, vărgat. (4—5), formaţia Lokomo-
a doua condamnare pentru... cumpărătorii traficantului de cărora le-a procurat diferite tiv Zagreb. Pentru locul
lîneezesc prin cafenele şi res­ şoara, unde a cumpărat de la speculă cu obiecte de prove­ bijuterii, în majoritate lucră­ obiecte străine, s-a destrămat ALEXANDRU ŞPONOR 3, echipa „Tresnjevka" a
taurante .tocind" banii unor turişti străini diferite obiecte, nienţă străină. tori de la T A P.L Deva, de o dată cu descoperirea trafi­ căpitan de miliţie învins cu 13—7 formaţia
vest-germonâ „Greven".
~~ JTT: Bmirnrtrmrsrra *3iaairtnincntmm! a g a w ?