Page 46 - Drumul_socialismului_1969_04

113
1G05 s-a născut compozitorul
Oeorg Friedrich Haendel (m. Q 17 APRILIE
1759). % România : in 1880 a fost a­
doptată legea pentru înfiin­
o 15 APRILIE ţarea Băncii Naţionale a
României ; in 1896 a murit
România : în 1883 a apărut
la Bucureşti bisăptămînalul so­ poetul Traian Demetreseu (n.
1066) ; în 1964 a murit acto­
cialist „Emanciparea" ; în 1886 rul George Vraca (n. 1896),
s-a născut matematicianul Au­ Alte ţări: Coreea — în 1925
rel Angelescu (m. 1938). a fost creat Partidul Comunist
Alte ţâri : Italia — s-a năs­ (din 1945 Partidul Muncii) ;
cut, în 1452. Leonardo da
Vinci, pictor, sculptor, inginer Siria — „Ziua independenţei";
S.U.A. — a murit, în
1790,
şi arhitect din epoca Renaşte­ Benjamin Franklin, om de
ri! (m. 1519) : Spania — în ştiinţă şi politician (n 1706).
„Ziua soli­
, .DIAPOZITIVE, DliL.. NEGATIVE" DIN LUMEA TEHNICII 1920, a fost creat Partidul Co­ darităţii popoarelor afro-asia-
Internaţionale :
munist ; S.U.A. — în 1865 a
fost
asasinat
preşedintele
Q 13 APRILIE S.U.A., Abraham Lincoln, re­ tice cu popoarele din America
PRESIUNI URIAŞE găseşte o largă utilizare maî submarin din lume. El este co­ România : in 1886 s-a năs­ marcabil om politic, luptător Latină" ; la Tokio începe Tîr­
Veniţi, privighetoarea cîntâ... ales In microelectronică la pre­ mandat de pe o navă cu aju­ cut pictorul Nicolae Tonitza pentru desfiinţarea sclaviei ; gul internaţional de mostre,
Un grup de oameni de ştiin­ lucrarea suprafeţelor netede, torul unei instalaţii de televi­ (m. 1940) ; în 1922 a fost a­ U.R.S.S. — în 1765 a murit la care participă şi România.
Intr-o singură oră. In oroşul aduc în odăi mireasma cîm- ţă din Institutul de Fizică al A- sasinat Leonte Fillpescu, mi­
Devo, prin pasajul de la „Ar- pului reavăn, crîmpeiul de alunei clnd nu pot fi folosiţi e­ ziune. Buldozerul poate func­ litant al mişcării muncitoreşti M. V. Lomonosov, savant, ® 18 APRILIE
tizouot", ou trecut... 6 buche­ bucurie solară rosfrînt co un cademiel de Şliinte a U.R.S.S. lectrozi obişnuiţi, precum şi în ţiona pînă la o adincime de 10 (n. 1895) ; a murit, în 1935, poet şi gînditor materialist. România : în 1080 a murit
te de Hori. Sub soarele pri- văl peste sentimentele noos- a descoperit că, trecind prin alte domenii O allă proprieta­ metri. Maşina cîntăreşte 16 scriitorul Panait Istrati (n. Internaţionale : „Ziua liber­ scriitorul şi actorul Costache
movărotic, „.invazia1' vegeta­ |re lichid, raza dc laser produce te a efectului descoperit csie tone şi este prevăzută cu un 1884). tăţii Africii". Aristia (n. 1800) ; in 1924 a
lului devine certitudine coti­ unde de şoc, care provoacă posibilitatea provocării impul­ motor de 80 cp. Alte (irî : Austria — în murit compozitorul Gheorghe
diana. Flori, pe care bota­ ...Şi parcă auzi Io ferestre presiuni ajungînd la un milion surilor respective de la dis­ 1945 a fost eliberată de sub ® 16 APRILIE Ştefănescu (n 1843).
nicii le pot calologo în se­ refrenul mocedonskian : „Ve­ dc atmosfere. Efectul respectiv, tantă. ODRA—1 204 ocupaţia hitleristă capitala ţâ­ România : în 1879 s-a năs­ Alte ţări : Franţa — 65 de
riale de fise sistematice, ne niţi, privighetoarea c î n t â . denumit de ei luminohidraulic, rii — Viena ; Franţa — a mu­ cut scriitorul Gala Galaction ani de la apariţia ziarului
permite obţinerea unor impul­ PRIMUL BULDOZER SUBMA­ La numai trei luni după pre­ rit, în 1695, fabulistul Jean (m. 1961) ; în 1916 a murit „L’Humanite", organ al PC,
„Acesta" suri puternice pentru scopuri RIN DIN LUME zentarea prototipului, uzina de la Fontaine (n. 1621) ; In­ scriitorul Nicolae Cane (n. Francez ; Irlanda — procla­
practice ca de exemplu ştanţa- „Ehvro" din Wroclav (Polonia)
Seară liniştită Io bufetul tu­ nă copacul lo loc, nu reuşeş­ rea, sudarea prin presare şi In Japonia a fost realizai şi a început să producă In serie dia — începe, în 1919, mişca­ 1038) ; in 1954 a murit Lucre- marea, în 1949, a republicii.
ristic „Zimbrul", din pădurea te. îl loveşte cu pumnul şl, altele Aplicarea acestui efect experimentat primul buldozer maşina electronică „Odra-1 204" rea revoluţionară de eliberare ţiu Pătrâşcanu, militant de
Slivuf-Hoţeg. Lo o mosă. un după tot spectacolul, cere, care efectuează 50 000 de ope­ naţională ; U.R.S.S. — in 1937 seamă al mişcării revoluţio­ ® 19 APRILIE
grup de tineri servesc cofele, pe un ton ridicat, ameninţă­ raţii de calcul pe secundă. a murit scriitorul Ilia Ilf (n. nare din ţara noastră (n. România : în 1848 s-a năs­
îşi exprimă dorinţa să li se tor, să vorbească cu responsa­ 1897). 1900). cut scriitorul Calistrat Hogaş
moi servească un rînd. „Nu bilul STIATI CA... Ultimul model execută con­ Internaţionale : Ia Bruxel­ (m. 1917).
moi avem" — răspunde I se răspunde că responsa­ comitent două programe, sem- 6 14 APRILIE les se deschide Tîrgul inter­ Alte ţări : Anglia — a mu­
prompt ospotoro. „Avem noi bilul nu-i prezent, la care per­ nalizind totodată şl greşelile. România : în 1708 s-a în­ naţional „Confort menajer" : rit, în 1024, poetul George
ca'eo — replică un tinăr — sonajul nostru răspunde : POTRIVIT unor afirmaţii competente, atomul ar putea „Odra-1 204" este utilizată în fiinţat. la Bucureşti, spitalul începe, la Geneva, reuniunea Noel Cordon, Lord Byron (n.
vă rugăm doar să o pregă­ — Los că discut eu cu prelungi la 20 000 de ani durata hîrtiei de tipografie ? agricultură Dc asemenea, la „Colţea"; în 1949 a murit geo­ grupului de consultanţi în 1788) : în 1882 a murit savan­
tiţi”. Din nou acel „nu se acest responsabil J Adâugîndu-se carbon radioactiv pastei de hîrtie, s-ar pu­ Institutul de cercetări fn dome­ logul Ion Atanasiu (n. 1892). problemele armelor chimice tul Charles Robei t Danvin
poate". „Acest"... Cuvîntul ore un tea obţine o hîrtie care ar fi indestructibilă în mod practic. niul electricităţii se calculează Alte ţâri : Germania — in şi bacteriologice (n. 1809).
Povestea încefpe de-obia o- gust amor — a fost rostii cu cu ajutorul ei Încărcătura e-
cum. Se iscă ceeo ce obiş­ un oarecare dispreţ. Şi bă­ UN CIINE care se afla pe punctul de a muri de bă- lrctrică optimă a reţelei ener­ 2Sa5252SES2S25252525Z5aSd5E5E52SE525ES2S252SZ525ZSE5Z52SES2S2S2Sa5ESE£ESESH525252S2525E52SaSS525 ^
nuim să demumim „o mică nuim că nu pentru foptul că trîneţe a fost supus unei cure de somn pe o durată de 3 getice din tară, pe căile fera­
discuţie". îndreptăţiţi, clienţii In local nu se găsea cafeo, cl luni ? Aceasta i-a redat vigoarea tinerească. El a mai trăit te — numărul vagoanelor din
cer cafea. Unul dm ei îşi pier­ pentru că unii maî sînt obiş­ încă 6 ani după aceea şi a murit... într-un accident. garnitură şl itinerarul trenuri­
de însă......răbdoireo". desface nuiţi încă să-şi trateze seme­ ☆ lor, O altă maşină electronică A L A l N D E L O N
«putio de sugestii şi reclomoţii nii cu... „acest”. A FOST pus la punct un nou procedeu de ambalare „Odra-1 204" se va Instala la
Gnesigilată !). îoceorco să pu­ T. IONIJA a conservelor ? Acest procedeu realizat în S U.A. înlocu­ uzina „Warszawa" unde va di­
ieşte cutia metalică printr-o peliculă chimică comestibilă, rija sistemul automat de con­
bogată în vitamine. (Urmore din ziarul nr. 4435) bră şi nu ou nimic moi bun de E. : Cum vă explicaţi că te*a
trol tehnic. făcut Daco nu ou ieşit din um­ găsit tocmai pe dumneata răs­
☆
...In continuare, Alain Delon
Vînâtoare PASAREA australiană emu este foarte mare ? Ea atin­ a vorbit despre perioada pe bră, ou ieşit din închisoare, sou punzător de tot ce s-o întîm- i
Prima ziaristă ge 2 m înălţime Această pasăre nu zboară, dar aleargă care o petrecut-o în America şl dacă nu, sînt ameninţaţi să intre plat ?
acolo Poate co i-am întîlnit o
internaţională foarte repede. experîenţo pe care o cîştigat-o dotă sou de două ori dor nu o explicaţie. Dor tot ce ştiu a* i 1
A. D. : Nu pot să găsesc nici
☆
din Romania : POTRIVIT ultimelor date statistice, peste 20 milioane R o b o t î n * acolo, despre teatru şî în sfîrşit locuiesc nici cu mine, nici la cum demonstrează incoerenţa
In pSdurilc virgine ale Ama­ de familii japoneze posedă televizoare ? In această privinţă despre mult discutata afacere mine.
zonului a fost întreprinsă o vî- Japonia ocupă în prezent locul doi în lume, după S.U.A. Morcovici. lui. De oltfel. ce vor să spună
nătoare internaţională după un SOFIA COCE ir drăgostK E.: Cum aţi acordat încredere toote oslea ? Scrie că sînt „răs­
punzător”. dar de ce ? De ceeo
şarpe uriaş, probabil ultimul VOIOŞIA şi buna dispoziţie permanentă a pigmeilor lui Ştefan Morcovici, din mo­ ce o devenit, sou de ceeo ce
de acest Ici şi despre care se . debutează la 16 ani în se explică prin folosirea în alimentaţie a unei substanţe ment ce puneţi atîto preţ pe or fi putut deveni ? De prostiile
spune cu are o lungime do „Gazela de Moldavia", sus- care a primit in ştiinţă denumirea de vitamina T ? Ei fo­ prietenie ? core le-or fi putut face ?
i :.0—dO m Mai multe expediţii tinind prin articole vehe­ losesc însă această vitamină cu acţiune euforică în mod DA, există şi roboţi A. D. : Pot să mo şi înşel. E, : Dor Froncois Marcontonî?
din Brazilia şi alte ţări au por­ mente cauza emancipării fe­ îndrăgostiţi. Unul din ei
I inconştient ; ea se află în hrana lor obişnuită — in unele E. : Cmd v-oţi dot seoma că Ai spus că este şi va rămine
;l nit In căutarea acestui „cobra meii, de partea căreia se a­ este Roby, un robot elec­
:| specii de gîndaci, furnici şi lăcuste. vă înşelaţi ? prietenul dumitole.
grandc", cum i se spune In po­ flau patrioţi luminaţi, prin­ tronic de la unul din labo­
por. .sperînd să captureze r- tre care şi Mihail Kogălni- ratoarele firmei „General A. D. : De fapt. nu mi-am A. D.: Exoct. Este prietenul
xemplarul uriaş, care ar consti­ ceanu. Infruntînd ironiile şi Motors". La un moment dat, dot seama niciodată Am des­ meu Şi vo rămine. II cunosc de
tui o atracţie deosebită pentru calomniile, pe atunci sem­ Cal mecanic Roby, de obicei plin de zel coperit-o ulterior, din scrisorile multă vreme : mo offom în ar­
tt iui. Am descoperit lo poliţie şl mată cînd l-om cunoscut pe fro-
a orice grădină zoologică Pînă nătură unei femei Intr-o ga­ şi docil, a devenit capricios
In urmă cu doi ani, cercetăto­ zetă putea li chiar motiv de refuzlnd să lucreze sau fă- opoi în fiecare 21. tele lui.
i Firma americană „General aşa cum doreşle cel ce o co­ E. s De ce nu v-oţi opârot E. : Şi Meme Guerini ? Tot
rii mai credeau că acest şarpe scandal public — Sofia Co- cind numeroase greşeli. Ro­
moi bine ? Nu închideţi nicio­
este ..un mit al pădurii virgi­ ce colaborează la „Steaua Motors" a prezentai publicului mandă C.A M. are o cabină de by a fost demontat şl veri­ dată uşile ? prietenul dumitole este ?
ne" a Amazonului, dar, apoi. Dunării", „Dacia", „Refor­ o raaşînă Inventată de fnrj. pilotaj, unde se instalează ca­ ficat piesă cu piesă fără să A. D. : Niciodată. Le las des­ A. D. : Să vă explic. Există
zoologul italian Brunno Falei ma", „Românu", — cunos­ Ralph Mosher asemănătoare u­ valerul, care cu picioarele fi­ se descopere Insă pricina chise întotdeouno. Copilărio o fotogrofie în core opor cu el
a văzut urtesul animal în sudul cute publicaţii ale vremii nui cal mecanic de 3 metri xate în nişte pedale şi acţio- mofturilor sale meo, noturo mea. şi vioţo. m-ou şi Nothalie şi care o fost repro­
regiunii Romdonia Falei, care sale —, cu articole şi pam­ înălţime, cintărind I 300 kg. A­ nînd levierele cu milnile, ma­ Cu totul întîmplător, unul făcut să nu om încredere Dor dusă în toate ziarele. S-or fi
nu avea la dispoziţie un mij­ flete redaclale intr-un stil ceastă creatură mecanică, ce nipulează simultan cele patru din tehnicieni a observat dacă reuşesc să om încredere putut crede că nu-l voî părăsi
loc corespunzător pentru cap­ incisiv, plin de vervă şi pare de domeniul iicţlunii, a picioare ale maşinii, Impri* că Roby începe s-o ia razna într-un om, atunci oceosto ră- niciodotă. Mă aflam Io Marsi­
turarea animalului, dar care slrăbălule de mari Idei In fosl pusă Ia punct şi încerca- mîndu-1 mişcarea pe care o do­ ori de cfte ori prin fata sa mîne definitivă. lia, unde îmi scrînlisem un pi­
i lă cu succes Ia uzinele Schnec- reşte. Pegasul mecanic poate trece una din laborante, ce-i E, : Ce a reprezentat Marco- cior in timp ce filmam „Nesu­
) nici nu voia să-l ucidă, a făcut sprijinul Unirii Principalelor E. f încrederea dumilale cu­ vici pentru dumneata ? E ode- pusul”. Guerini era şî el oco-
cîtcva lotografii ale acestui Române şi al progresului so­ daly din New York. Construit atinge o viteză de 6 km pe oră. drept foarte frumoasă, ale prinde toţi prietenii lui Morco­ vărot că a fost „gorilo" (gardo
lo In cîteva secunde a adus o
şarpe uriaş, care tocmai se o­ cial, pentru răspîndirea cul­ din aluminiu, „Cybernetic An- Picioarele articulate reproduc cărei farmece îl tulburau vici ? personolă) dumitole ? ambulanţă. Fotografia a fost
dihnea după ce „consumase" turii în loate păturile popu­ Iromorphous Machlne' (C A M.) exact mişcările celui care con­ fără doar şi poate pe Ro­ luoto prin geomul ambulanţei,
i doi vitei laţiei. se comportă ca un patruped şi duce De asemenea, maşina by. După îndelungate veri­ A. D. : Nu, nu şi prietenii lui. A. D. : Sînt poveşti. Oameni­ fără să se vodă însă că eu e-
îşi mişcă „muşchii' hidraulici este capabilă să ridice cu unttl ficări s-a constatat că In­ Citiţi ziare prost informate. Coso lor le face plăcere să spună că
din picioarele sale o încărcă­ tr-adevăr „îndrăgostitul" meo nu o fost niciodată inva­ era „gorilo" meo, întocmai co rom înăuntru, pe jumătate cul­
Milos Milosevici, core a murit
tură de pînă Ia 230 kg şi s-o (sau, mai precis. fotoele- dată. Toţi oamenii care spun lo Hoolywood in 1966. Ştefan cat, cu piciorul în ghips. Mo re­
astăzi că ou fost prietenii Iul
voltă procedeele unor ziare. In­
mentele sale) ora „emoţio­
Q I R a# UiylOfi s* UMOl? depună pe o platformă situa­ nat" de nuanţa rujului de Ştefan, că veneau la mine, toţi ero dublura mea şi înointe de tr-o zi cineva o încercat să in­
tă în faţa cabinei de pilotaj.
U M aceşti 00meni trăiesc de şose toote, prietenul meu. Toată lu­ tre în legătură cu mine. sub
Manipularea acestei maşini, a buze folosit de drăgălaşa luni dm această afacere Pri­ mea ştie co l-om scos din în-
Bill ii face o vizită priete­ declarat inventatorul el, este laborantă. mesc boni co să spună orice, chisoore, i-om gosh de lucru şl pretext că este o afocere legată
de fiu! meu. M-am dus bine­
nului său Jim, pe biroul că­ simplă, şi după un antrenament După îndelungate conci­ co să povestească cine ştie ce o locuinţă. Stăteam într-un ho­ înţeles. In dimmeoţa zilei in co­
ruia observă o scrumieră de 15 ore ea poate fi controla­ liabule experţii s-au decis s-o Bo unu dm ei intenţioneozo să tel particular, pe slrado Messi- re trebuia să mă întilnesc cu
plină cu mucuri de ţigară. tă perfect. C A M. este destinat roage pe laborantă să-şi scrie cărţi, să focă filme... In ne. unde om fi putut locui 25 acest om. „Fronce Soir" publica
— Ştiam cu doctorul fi-a să fie utilizat in industrie, In schimbe rujul, unul nou de oameni, fără co vreunul să ştirea. Este inutil să vă mai spun
recomandat să nu fum ezi! transporturile subterane a ma­ costînd. evident, mult mai ultimo vreme ou opărut o mul­ se întilnească cu celălalt. L-om că necunoscutul nu o venit.
— Intr-adevăr, mi-a zis să terialelor grele. explorările ieftin decît înlocuirea foto- ţime de veri de-oi lui Ştefan. instalat deci acolo Şi apoi iotă Iii
mă menţin la 10 ţigări pe zi. submarine şi spaţiale. elementelor. Fiecare, bineînţeles, o venit cu ce s-a inlîmplot...
versiunea lui. Au ieşit din um-
Dar am mai fost la alţi doi i i f i f i i m * i mm i ■ i v a i (Vo urma)
doctori, care mi-au spus ace­
laşi lucru, aşa eă asta face
exact un pachet şi jumătate C a le id o s c o p
de ţigări pe zi.
„Rubine“
MacGregor tatăl îl doje­ @ O echipă de savanţi din lume, cu o capacitate dc 32
neşte pe MacGregor fiul pen­ Moscova va pleca în curînd în litri Intr-un restaurant din zburătoare
tru că nu işi vede de trea­ Asia Centrală pentru a studia Shărholmen. in apropiere^ ca­ SOITUL fQUSTULUI
bă la şcoală : scorpionii, viaţa şi obiceiurile pitalei, există o pensiune care
— Tu nu ştii, leneşule, că lor, in speranţa dc a pătrunde se bucură de mare succes Aici, Colibri este cea mai mică j • j
instruirea înseamnă bani ? secretul acestor fiinţe enigma­ întotdeauna clienţii solitari î?i pasăre din lume Împreună cu
— Nu cred, răspunde tice care nu s-au schimbat ab­ vor găsi un partener pentru oul ei, poate să stea într-o
prompt tinărul MacGregor, solut de loc de 300—400 mili­ conversaţie. linguriţă Deşi mică. această
pentru eă daca ar fi aşa, pasăre zboară cu o viteză şi
sint sigur că tu ai fi incă oane de ani. A doua enigmă a ® In urma unui examen me­ uşurinţă uimitoare.
la şcoală... scorpionilor o constituie capa­ Ea nu se teme nici de oameni
citatea lor de a rămine mult dical, s-a constatat că patru
timp fără hrană. In cursul li­ cetăţeni egipteni, Abdel Mo- şl nici de cci mai puternici ră­
Proprietarul unui magazin nei experienţe, un scorpion n-a ncim Abou Shamieh şi cci trei pitori din pădure, cum ar f!
işi dojeneşte subalternul. primit hrană timp de 420 de fii ai săi — Mustafa, K'holed vulturii, şoimii ctc. care ce­
— Este deja ora 12 ! Pen­ zile şi a continuat să trăiască. st Yasscr — prezintă malfor­ dează în (aţa agilităţii si ata­
tru ce vii aşa de tirziu la maţii- de ordin anatomic ieşite curilor ,ei. ce ţintesc mai ales
serviciu ? ® Despre restaurantele sue­ din comun. Ei au inima în ochii duşmanilor. Pasărea co­
— Ah, dacă aţi şti ce mi. libri se distinge prin frumuse­
s-a întimplat ! Zece ore am deze se spune că sînt printre dreapta, tubul digestiv plasat ţea penajului ei, în special a
fost intr-o stare de incon­ cele mai originale. Intr-unui în diaqonală şi fiecare cîte trei aripilor Ea pare un rubin scli­
rinichi. Deşi nu organe „su­
ştienţă. din ele, la Stockholm, speciali­ pitor, care pluteşte In aer
— Cum aşa, cc-ai păţit ? zat in pescărie, se află cele plimentare", toţi patru se simt
— Am dormit ca m orţi mol mari halbe de bere din bine. M C.
— Tovarăşe preşedinte, noi avem — Aud eu bine 7 Despre să­ ce să nc fie ruşine de noi I Ulic. eu să şUI. am ajuns acolo — Stai. domnule, n-o lua aşa und* N-om s.& ies nici pe stradă
multe motive sâ lim mulţumiţi rut 7 De ce sâ vă ocupaţi dum­ — Val. dom’lc. şod mal slntcţl. Incit nu mă ruşinez de adevăr... uşor. Astea-s treburi de migală, — auzi vorbă in stradă. Găsesc
pentru ce am reuşit 6â facem in neavoastră de sărut l Treaba asta — Nu. nu. nu. noi avem dato­ — Bine. bine. la vlrsta dumnea­ de reflecţii do încercări. Tocmai eu momentul şl ştiu eu şl pe cine. ORIZONTAL: 1) Boboc... împli­ VERTrCAL: 1) Boboci gata de
acest interval, de trei s&piâmhil, şl-o rezolvă fiecare cum poate. ria sâ fim receptivi la tot ce c- voastră cred şl eu. cind ţi se pare câ e. te pomeneşti — De unde ştii pe cine ? nit ! — In primăvara vieţu (fig.) : Jumuleaiă 1 — Creşte miei şl ml- j
cit am stat în comuna dumnea­ — Ideea poate şâ pară trâznl- xistâ In lume, la toate laturile — Nu, nu. nu din cauza vîr- ca nu-l. Alei se duce o luptă in­ — Datl-mt voie să nu vâ spun 2) Boboci., sub arme ! — Hota­ oare ; 2) Gtscâ graţioasă I — Cu
voastră. Cercetarea sociologică e tâ. dar luaţi aminte, pare nuntal. v-leţU. stel. Nu de ea este vorba. In czr- tre instinct şl raţiune. Şl cmc ciş- dv. pe cine. rul. . copilăriei I ; 3) Pentru bo­ ochii In patru l ; 3) Vorbă de }i
— Dumneata sări peste anumite
acum marca problemă cotidiană De ce tocmai o asemenea temă — Rcpcevitate. repcevltale. dar eetarc ruşinea e un pericol. Cum ngâ ? trepte ale logicii. boci ca sâ numere. . — Tara co­ scădere. — Bobocul văzut dc fri­
dc care trebuie să ne ocupăm ca sâ răspund întrebârll dunilta- nici chiar aşa. să-ţi explic eu dumltalc 7... Uite. — Vai. da torlochiat mal vorbiţi — Sâr şl gardul cînd II la o a- pilăriei ; Din nou. — Griu de zer ! ; 4) Corabia — Circ I — Bo­
toţi ; şi noi. cercetătorii, şl cei­ 1c ? Fundcâ. ce sâ-i faci. fiecare — Ei. uite. vezi, aici a fost ma­ să luăm sărutul ca act aparte, de cu mine ! începusem sâ înţeleg dlc.â, dn' peste logică. primăvară ; 5) Localitate fn Japo­ boci ; 5) Careu I — Boboc de...
lalţi coordonatori ai vicţU ob­ om are o pasiune. O am şl eu pe rca noastră greşeală de ptnâ mal sine stătător. Altfel. Să nc du­ rîte ceva. acum nu mai pricep nia — Boboc în meserie (fem.) ; lapte I — E In stare : 6) Legate de
— Bine. dar In cercetare
nu
şteşti. s mea. De multă vreme.,., oho. Ieri. cem cu ani In urmă la vremea nimic. merge aşa. dragul meu Aici tre­ f) Sfîrşlt de primăvară ! — Ca popor (fem.) — Creangă I ; 7) A- ,£
— Apoi. vedeţi, nouă nu prea de foarte muttâ vreme mă tot Is­ — Adică cum 7 cind erai flăcău şl vreai sâ să­ — Şi dumneata crezi câ eu pri­ buie ,iâ stai. sâ buchiseşti, sâ privirea uliului. — Un oarecare : Ducă. — A fost... la Roma I — !
ne mai ajvinge vremea şt pentru piteşte o temă despre care nu — Aţa. Poţi dumneata concepe ruţi o fată. pe actuala d-iale ne- cep 7 Această veşnică întrebare vezi. «A revezi 9! apoi... 7) Inimă de ţigan — Un ceas... La sinul mamei I ; 0) Boboc, ^ l!
treburi de-asica. ,.de ce“. niă opreşte în loc şl nu — 5 t apoi o Ici de-a capo. întors 1 — Unicat I ; 3) Ca un Intllul ; 0) Clin! de vlnâtoore. — iu
Daţi-mi voie să nu fiu dc a­ mai ştiu pe ce căi sâ apuc. Asta — Se-ntîmplâ. se-mimplâ. mieluşel. — Cloşca cvi puii (sing.) .* Dorobanţi I ; ]0) Boboci Ja un!- ii]
cord cu dv. Ca oameni din partea c soarta celor care caută. — Eu gindesc câ nu c btne Da­ 9) Zi de martie I — Oficiu pu­ versttate I — Catete ? — Decan l ; !i|
locului, care trăiţi zi de z| in mij­ — Ce caută ? câ oamenii se sârmă, e treaba blic I : 10) ..Fraged ca un boboc" ! li) Boboc ajuns ! — Nume de cl- ii
locul cetăţenilor, veniţi nemijlocit — Adevârut. lor. De cc se sârmă — tot trea­ — Haltă de căţei f ; li) A doua nematograf ; 12) Cîrd... pe la '}
In contaci cu ei. aveţi multe, foar­ — Care adevăr ? ba lor rămine. Adică — vreau $J notă păsărească ! — Un boboc do margini ! — Boboc... guraliv !
— Adevărul adevărat
te multe aspecte asupra cărora, — şi de ce sâ-l caute pe cel a- z.ic — mA bucur şi eu dc plăce­ fată I ; 12) Puicuţe ! — Boboc In Cuvinte rare r EDA
dacă reflectaţi, puteţi ajunge la con­ rea lor Sărutul îl face pe om sâ stare civilă f ZENO TURDEANU
cluzii fonrte. foarte utile. Fiindcă, devâral ? uite de necazuri. II înaltă, fâcln-
vedeţi, altă posibilitate nu avem. — Păi altfel cum 7 du-I mai bun. mal Infelegâtor.
— Oamenii caută numai adevă­
Cind eşti bolnav, te dud la doc­ mal nobil.
tor. Primul lucru pe care-l face rul de care au nevoie I Cu celă­ — Dar tot sărutul li poate pune Dezlegarea jocului
medicul c măsurarea temperatu­ lalt ce sâ facă ? omului şi coarne.
— Vai. cum poţi gîndl aşa 7
rii. Iţi pune termometrul şl. după — D’apol cum sA gindesc ! — li poate pune. desigur. Da
citirea gradaţiei. începe consultul, — Da oamenii au cap sâ şi-l cu asia ce-l ? Vine o vreme cind „Primul ghiocel..."
scrie diagnosticul. Organele ob­ s-au prea spus multe lucruri. A- viaţa fără dragoste ? vâslă, sâ zicem. oomenll sc cuminţesc. încep sâ
şteşti nu dispun de. un asemenea tunel cînd baţi un drum bătăto­ — De. ştiu eu ? — Păi de ce să 2lcem. Asta a bată. dea sfaturi Explică altora. de ORIZONTAL ; 1). Lâcrâmloore
termometru, care sâ nc edifice a­ rit. evident că e mal uşor. dar — Dar dragostea fără sărut ? fost cu adevărat. Nu avem cc In­ — Treaba lor. sâ ş!-l batfl. Eu obiect tinerilor, sâ nu facă ce cl 2). Echtnocţlu ; 3). Primăvara — LCE - ND ; 7). A - Ader — Tău :
supra doleanţelor, aspiraţiilor oa­ nu asta caut. Din contră. simt venta aici. nu pricep ce aveţi dv. cu tine­ nu mal pot face Ehei. de-ar pu­ n ; 4). Aurar — RE — LI ; S). D fi). Fluturaşi — N ; 3). Letargic -
— Păi tocmai asta vreau şl eu.
menilor. Singurul instrument pen­ nevoia sâ Iau pieptiş o temă care — Vezi câ nu se poate 7 Aici Nu invenţii de cabinet. Vreau rii care se sărută Aşa a fost de tea vtrstnlcil ar face mult mal — I — IA — Păun ; 6). Ales — IT : 10). Elan — Atomic ; ti). Re­
cînd Ii şi aşa va fl cit lumea. 51
tru cunoaşterea opiniei publice, sâ-ml dea satisfacţie şi mie. bine­ e. domnule, punctul nodal. Ehei. noi am fost tineri multe rele decîi noi. ceilalţi. Da' naştere — I.
pentru a-1 măsura pulsul, e cer­ înţeles. dar şl celor din Jur. Asta dumneata crezi câ în zadar in-am fapte, viaţă. — Am fost. am fost. da vor- nu mal pot Şl le pare râu. La
cetarea. Cercetarea nemijlocită. e In puţine cuvinte, întreaga Is­ agăţat eu de o asemenea temă ? Aşa. Cind al sărutat-o prima ba-1 câ n-am ştiut de ce ne-am mulu le pare râu 91 de ce n-au
Asta şi facem noi. încercăm să torie. A. da. şl încă un amănunt. Recunosc de ce n-aş recunoaşte, dată pc -ala de atunci, aşa-i câ făcut cind puteau, şi mie Im! pa­
vâ venim In ajutor cu mijloace Te-AŞ Incunoştinţa că tema e în tema mea stlrneştc multe ztmbc- n-al fâc i -o aşa. hodoronc-tronc... sârufav. re râu de oamenii caic nu mal POŞTAŞUL REBO
— Cum n-am ştiut 7 Auzi vor­
moderne şl eficiente Nu întotdea­ afara programului. N-au vrut s-o te. ce vorbesc eu. In asemenea si­ A fost -uesarâ mal lnhi o pe­ pot Sâ-1 ajutăm pe oameni sâ
una o brodim ! Dar încercăm, prindă. Şl cit «m insistat ! Dar tuaţie poţi fi foarte uşor consi­ rioadă (. pregătire. în sensul că bă. Ne-am sărutat câ nc-a plăcut. poată cit mal mult... cu asta da. Pelru PARDAu — Hunedoa­
căutăm. va veni o vreme, cind mă vor derat şl deliu..., dar în fond. da­ astăzi a' privit-o lung şl cu înţe­ — Din instinct adică. ne-a cu asta sînt de acord. O aseme­ „umbla" puţin la definiţii, dîn-
— Instinct, neinstmet. da
les, milnc al prlns-o dc mină...
— o fl. o 11, nu zic ba ruga e! pe mine şl, atunci, stal că reduci viaţa )a esenţa el. spu- plăcut. Asta-i. nea cercetam mal 7)c şt eu. in ra : In privinţa evidenţelor... du-le o formă caro să le facă
— Uite. sâ luăm dc pildă tine­ neică, mal vedem dacă vom da ne-ml are vreun rost fără dra­ — Asta aşa-1. — Stai. dom’le că nu-î chiar »$a. rest. nvi înţeleg. De cc sâ le scoa­ „Jos cu pălăria" — cum spu­ publicabile. Progresul este evi­
retul. Pentru societatea modernă rezultatele ori ba. S-ar pulen sâ goste ? $1 atunci te întreb din — Păi ve/.l. Şi pe urmă vine — Da cum îi ? tem oamenilor vorbe ? De ce ? Ju­ ne ardeleanul — ; aveţi drep- dent şi vă aşteptăm cu noi co­
tineretul e un.', din marile. din lc dau un material faptic bogat nou : E posibilă dragostea fără momentul psihologic, adică acea — Pâl dacă ar fl atît de sim­ decaţi şl dv.. avem doar o sin­
fonrte Importantele probleme Eu Ilustrativ, ori s-ar putea sâ le şl sărut ? Eu reduc treburile d-le. perioadă cind... plu. de ce nu te duci pe stradă gură viată Dc ce să ne batem lale, stocul este de zece ca­ laborări de acest gen.
«tiu. dv. nu avcii acum prea mult 2lc : îmi parc râu. da' atunci cinci Orlcît ai fi. râmtl doar un om. nu — Pe urmă gata. . o sărutam Joc de ea ? Am feştehf-o. nu-1 reuri, pentru că „Instrumente Vasile MOLODEŢ — Petro­
$! nu săruţi pe oricare
timp să stăm dc vorbă pe înde­ cu v-am propus o asemenea te­ te poţi ocupa de toate viata e o pe Măria In toată seara. carc-ţi lese In cale ? femele aşa ? Am spus şt ru ce gindesc. muzicale” pe care ni l-aţi tri­ şani : Sînl foarle bune triun-
— Bine, bine. da pînă acolo.
lete... Aş vrea sâ mă ascultaţi to­ mă, aţi strlmbat din nas şl parcă chestiune complexă. Dar dâ-ml — Fiindcă unele slnt urlte şl nu dar n-am z.ts cu rJutate. Judeca- mis acum are cîteva carenţe,
tuşi — poate. de. ştiu eu. vă da(l atl zis şl o vorbă în ce mă pri­ voie sâ aleg. şl dacă e pe alese, Stal. stai. n-am ajuns încă. Fe­ le vreau eu. Iar altele prea fru­ U-mâ cum vreţi. giurile, la care sc remarcă şl
sl o părere, nume! asupra unei veşte. Acum fluieraţi clin buze. poftim, optez pentru esenţă. De meia dacâ o analizezi bine. din moase şl nu mă vor ele. — Nu. nu. discuţia nu-1 lipsită | iar cîleva semnificaţii sînt un stil bine gîndit al definiţii- j
chestiuni care. lo prima vedere, Eu nu vă dau rezultatul cercetă­ asta ce zici ? punct de vedere sentimental, este — Ei. vezi ? de Interes. Mă mal gindesc Ia „trase" la temă Dar nu-i ni­ lor. Ne bucurăm si mai aştep­
parc banală, dar dacă reflectăm rilor mele Do. da. e foarte posi­ — De. ştiu eu. . ce sâ z.lc 1 Da­ un ghem de senzaţii, de sentimen­ ea. In definitiv tema s' oşa nu e mic, din „stoc" se va publica tăm. j
— ce Importanţă are ! ? E vorba bil şâ sc întlmple şi nşn că vl se pare nu ştiu cum. o dată te. împletită pe capriciu. — Ce sâ văd ? cuprinsă în plynul de cercetare.
despre sărut Dn. da. despre să­ Spuneam câ sărutul, in deju­ vâ apucaţi de notaţi. $i ce scrieţi — S-ar putea să fie şi aşa Ea — Unele nu le vrei altele nu O pot schimba orieind. Râmîncil cît de curînd (deocamdată) ca­ In privinţa modificărilor la î
rut e vorba. Atlt dc mult eîntat nul omenirii, dacă stăm şi anali­ dv, rămine docoment. mă faceţi zice râ nu. da vrea. te vor. şi Iar întreb : de ce ? cu bine tovarăşe preşedinte. Mul­ reul „BANI". careuri, va rugăm a le face sl (
— Lnsâ. nu vă bateti dv. capul
de poeţi. Imortalizat de artişti... zăm bine sărutul joacă un rol de rls In faţa lumii. Mai bine — Vrea. vrea. dar cum ? flc cc da sau nu. Mă îngrijesc eu tă sânâlatc. Horia CRIŞAN — Haţeg : a le trimite, urmînd ca noi să
— Aici depinde. Care cum poţj-
ii Nc-a venii şi nouă. sociologilor, fonrle marc. ea sâ nu zic esen­ tac şl ascult. Ascult şi tac. tc. cum sc descurcă adică. dc «sta. Ştiu cu cu cine. cind 9l ION MOVILA La cele două triunghiuri vom le operăm direct.
— Ba nu, de ce sâ nu vorbim.
ţial. Nu trebuie sâ ne sfiim. De
ii rlndul sâ ne ocupăm de el.
h
ssETt-sa