Page 47 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 47
Q B S m U L S O C I A L I S M U L U t
imnuww
CA VALERI" MODERNI REALITĂŢILE ÎNTREPRINDERII
99
CINEMA
meroase aspecte cu nuanţe le conţine Pentru câ, ce alt
Efervescenta vieţii noas locul în tot trenul ? Dar fraudă. Prin asemenea com jUfimart din pag. 1) evident pozitive, apare a- calificativ i sc poate da a DEVA : Paşa (rlnemAtogrAliiI
tre sociale ne transpune a- oare l-ar putea găsi din mo portament se vatămâ bune nneronien şi păgubitoare, în cestei optici denaturate, de ,,Palrl.V*) ; VarA llp.rl»intc („Ar
deseoii în situaţia de călă ment ce nu l-a plătit ? ! De le relaţii statornicite în so CC ţi-e şl cu oamenii Ăştia, disonanţă cu tendinţa gene vreme ce depăşirea respec ta") ; SIMERIA : Voinic intirziat
tor, ceea ce nu exclude, ci şapte ori a fost găsit Chi cietate Ne-a fost dat, nu o dom’lc î Auzi prcien|il la ci : rală, practica unor condu tivă reprezintă nu corola („Mureşul") ; HUNEDOARA : Fru
dimpotrivă accentuează ma hoaia în asemenea postură, dată. să vedem cit oprobriu sâ Ic dai ap.'i zi şi noapte. Da marelui combinat hunedo- ceri dc întreprinderi de a rul strădaniilor proprii, ci moasele vacaii(e („Constructo
unde s-a mal pomenit una cm
rul") ; .Fiutoka, a-ent secret (,.F1a-
nifestarea şi mai pregnantă în căutarea .norocului" ca se putea citi pe chipurile asia ? Vorba Iul nenea Inncu rcan Succesele înregistrate escamota cu ajutorul com este rodul „ajustării" indi câra") ; A trâl pentru a tr.\i („Si-
a atributului de cetăţean re. pînă la vîrsta de două călătorilor puşi în situaţia — „curat murdar coane". Nu aici sint incontestabile, pre- paraţiilor şi referinţelor ne catorului de plan sub nive ricrurgistnl") ; c Al a n : Domni
civilizat. Este vorba de o zeci şi şase de ani nu s-a de-a fi deranjaţi, de-a asista mai câ pot avea el pretcnill zentînd ascensiuni vertigi semnificative, neajunsurile lul rezultatelor obţinute ? şoarele din Roclicfort („li Iunie") :
peste tot. tn afarA de
caracteristică ce străbate „abătut" asupra lui. li pla la scene în care adeseori Aid nu Ic merge DouA Brad. noase faţă de primul an al in îndeplinirea sarcinilor c- Sau ce semnificaţie poate GHELAR : Datul <1c stntbâlA sca
orc
(„Minerul") ;
PETROŞANI :
ra
simţul ş» cugetul omului zi ce, în schimb, cîştigu! fără intervenţia lucrătorului de din 24 e şl aşa prea mult. tn cincinalului şi chiar faţă de conomice, rezervele pentru avea comparaţia cu un oa nolls — Roice-ul galben („7 No
lelor noastre, plin de res muncă, călătoria fără bilet. miliţie este inevitabilă. Sub timpul Asta n-au declt sA bea perioadele abia încheiate îmbunătăţirea activităţii. Se recare an îngropat de mult iembrie") ; O LUA fericit* („Re
pect pentru sine, pentru se Cu ce s-a ales ? 200 zile în aspect material, un aseme cit poftesc, ba dacA Ic dâ mina Cu toate acestea, opţiunile întîlnesc, nu rareori, din şi lipsit de expresivitate ? publica") ; LUPENI : vicontele
pot sâ-şl şl opreaacâ în vreun
menii din jur chisoare contravenţională şi nea act este un atentat la vas. zic dacA Ic <1A mina. pen comitetului de partid, ale păcate, conducători de uni Este ca şi cum un alergă plAleştc pollfa („Muncitoresc"! :
Rlo Bravo — seriile I şl II („Cul
In această traiectorie, cu <>20 lei taxe şi suprataxe de avutul statului, un fel de-a tru câ s-ar putea sâ nu Ic dea comitetului de direcţie nu tăţi care, puşi în situaţia tor de maraton se opreşte tural") • LONEA : Valea („lUInc-
valoare de principiu pen călătorie. Dacă plătea bile sfida munca şi comporta robinetul, şi-atuncl degeabA se îndreaptă spre latura sâ estimeze critic, deschis după primul kilometru par i-»ir> ; ANINOASA : Columna, se
Cine nu-i mulţumii cu solu
tru viaţa civică a societăţii tele, îl costau doar 210 lei. mentul corect al fiecăruia ţia asta sâ nu se ducă la pri spectaculară a succeselor, şi fără menajamente mer curs şi continuă să păşeas riile I şl II („Muncitoresc") ; PA-
noastre, se mai fac văzute Acum îl caută organele de dintre noi mar. SA meargâ mal bine la şe ci vizează cu precădere a sul nesatisfâcâtor al reali că agale autoelogiind cu ROŞENI : Secerişul roţii („Encr-
ela") ; PETRILA : Made in lialy
unele fisuri, cu totul acci miliţie. Societatea noastră socialis ful şantierului de construcţii cele aspecte ale probleme zării indicatorilor de plan. anticipaţie un succes ipo („Muncitoresc") ; VULCAN : Tes
dentale In timp ce călăto Nu e singurul „cavaler" tă a deschis în faţa fiecă din oraş. O să audA o intero- lor care nu şi-au găsit cele se postează de la bun înce tetic tamentul unul paş.\ („Muncito
rul civilizat, indeplinindu-şi modern Sînt şi alţii in pli rui tînăr porţile largi ale samâ poveste despre termene, mai potrivite soluţii, împie- put pe poziţia justificării A compara în schimb resc") ; L/ntCANl : Duelul lunr:
grafice, calitate şl alte minuni
obligaţia de a achita costul nă putere de muncă, cu învăţăturii, a creat condiţii rare. $1 dacA tot merge. sA-i în fel şi chip a deficiente pulsul economic al între („7 Noiembrie") ; ORAŞTIL" : S.\
nu ne
(„Patria") ;
despArţim
transportului, se aşează în largi posibilităţi de a trăi o minunate de afirmare a per ducA şl un .,A)gocalmin“. Dar dicînd prin aceasta netezi lor. uzînd abundent pentru Montparnasse l*> („Flacâra") ;
compartiment. Chihoaia lonn viaţă onestă. Se numesc Gu sonalităţii umane. Dar pen sâ l-l deA fără apA I rea drumului spre rezulta contracararea criticii şi prinderii cu cerinţele gene GEOACIU-RAI : Jurnalul unei fe
din Luncoiu de Jos. cu con ra n Ludovic din Dobra. Spi- tru aceşti „cavaleri" mo ■A- te economice optime. Sim pentru acoperire de cele rale, cu potenţialul ei real, mei in alb ; HAŢEG r Inlmâ de
cu gradul înalt de eficienţă
Unul vine. altul plcacA, unul
cepţii inconvergente spre un ncanu Eugen din Cura barza. derni care, prin comporta shlgâ. altul flulcrâ, preşedin plul fapt câ ta Hunedoara mai diverse comparaţii. „In ce trebuie atins, este în n u m i („Popular") ; DRAD : Re
compensa („Steaua roşie") ; CU-
ţel. aleargă din vagon în Jurca Petru din Deva Sînl mentul lor, sfidează legile tele ..acu* fu rc1“... Ziua tre RABARZA : CAdorca Imperiului
vagon, preferind „călătoria" cîfeva exemple de tineri cn- statornicite intre oameni, se ce. se pontenzâ şl se choamA se consideră drept termen comparaţie cu planul, vine ordinea firească a dialecti roman — seriile I şi II („Mine
pe tampoane, pe acoperişul re-şî schimbă mereu locul abat de la normele de con ..zi-muncâ". O sA se plătească. $1 de comparaţie, etalon al în neîntîrziat răspunsul, avem cii, a progresului economic. rul") ; ILIA : Fiul Iul Tar/.an („Lu
vagoanelor, urmărirea de de muncă şi peregrinează duită morală, soluţia o dă Ieri a fost tot aşa. Şl poate câ tregii activităţi cerinţele e o depăşire de.. Faţă de a A compara şi a judeca lu mina").
şi mtinc. Cc dacA s-au vindut
către organele de control prin ţară. călătorind în mod instanţa de judecată O cere toţi ghioceii ? FlorAresele n-au conomiei naţionale, reali nul. dinamica sc prezintă cid. a măsura cu exactita RADIO
Cînd vezi acest om. cu faţa fraudulos. S-a spus „fraudu spiritul de echitate socială alfA treabA. Cum ? A Înverzit astfel... In prezent reali
galbenă, cu privirea înceţo los" pentru că, într-adevâr. cîmpul ? N-are declt r ba ar zările de certă valoare din te şi realist drumul cc tre PROGRAMUL I ; 5.05—6.00 Pro
trebui sA bntA-n lemn câ de
gram imulcai de dimineaţa ; «,u5
şată. în permanenţă pus pe călătoria în asemenea îm vine vreo zâpadâ n-o sâ-i fie practica siderurgică mon zăm... în comparaţie cu a buie parcurs spre adevăra —5,50 Muzica şi aciualitau ; o.ju
fugă. nu poţi să nu te în prejurări întruneşte toate MARIA PEIE bine. Las-eă pentru Insflmtn- dială şi se ţinteşte stărui nul...". Fraze care nu supă ta perfecţiune şi a acţio Revista literara radio (reluarej ;
trebi r de ce nu-şi găseşte condiţiile pentru a se numi de la Judecătoria Deva tat mal e ,vreme ; n-or Intra tor spre acest obiectiv, con ră atît prin caracterul lor •111,00 Piese corale de Johannes
7.1lelc-n sac. Şi de-or Intra, ştiu na cu toate forţele îrţ acest Drahma ; 10.10 Curs de limba en
el cei de la C A P. Batir. Pcş- stituie neîndoielnic un bun stereotip, cît prin doza în sens, este fără îndoială un gleza. Ciclul II, leclia a 28-a ;
tisu More. Ruşi şl din alte 11- iO.liO Muzica populara ; 11.05 Ca
nltAtl sâ le scont A. Nu ştiu ce cîştigat, o trăsătură valo grijorătoare de automulţu- factor esenţial, o pîrghie de ruselul melodiilor ; ll.tj Sfatul
recoltA or sâ scoatâ. Dar vAd roasă a colectivului mire, de prezentare drept primă mărime a perfecţio profilaxia lor ; 12,00 Melodii ac
medicului. Epidemiile hldrlcc şl
ci la toamnfi I
Copilul membrana S-a deschis, pentru noul sc- poate fi întregit cu alte nu succese răsunătoare a unor competent şi cu pricepere Constantin Alexandru şl Adalbcrt
Citind acest exemplu, ce
folosită
nării, ce trebuie
★
realizări submediocre, care
Winkler ; 12.20 Cronica plastica ;
7on. bufetul „Parc" dc la Zam.
Deşi timpul este destul de rece. 12.30 intilnire cu melodia popu
lara şl Interpretul preferat ; 13.10
turiştii sînt aşteptaţi Drept e lişi! şi orchestre de muzica u-
Avanpremiera cuiidianâ : 13,21 So
B
B | B
B
f f
vie a familiei sînt aşteptau... Cu mici. vlrşll. Mari ciştiguri la şuarfi : Anca Ageinolu, Sacha Dis-
rA nu prea vine nimeni, dar
prâtare : In perspectiva, pul sf
icl, orchestrele Jean Ionescu şl
tot ce Bachus a dat
unde ? Dc clnd ? Ciclul Cunoştin
rii. omeni Max Greger ; H.10 Dc ce 7 Dc
Numai apA sfi nu ceară ci Loto— pronosport ţe despre natui A ; 14,2â Muzicâ ;
neva. câ nu va putea ti servit. sa e xp lo a t a r ea m m m m aat H.30 Tc apâr, te laud, ic clnt —
Copiii, de la cea mai frage şî obţin numai note slabe, ta roasă : 6 copii. Dar nici unul De vreo doi ani se dlscutA ra emisiune muzlcalâ pentru ostaşi ;
reţeaua
cordarea cabanei la
Muzlcâ uşoarâ Interpreta
15,05
dă virslă. îşi însuşesc. încetul tăl a protestat : „Eu sînt la dintre copiii săi n-a călcat pe spitalului. Acum a început sâ De la începutul anului şi tă la pian ; 15,15 Memoria pâmln-
cu încetul, obiceiurile părin şut ! N-am timp de ei ! Ce să urmele celor ai Iui H. Vasile se discute despre sâparea unei pînă la 10 aprilie a.c., Admi UZINA DE PREPARARE tulul românesc. Dc bello dacico —
ţilor Tn familie se modelează le fac?". Minoră justificare sau pe urmele copilului lui P. flntlnl. Judecind dupâ antece nistraţia de stat Loto-prono- poem radiofonic de Cicerone The-
adevăratul lor caracter Aici faţă de sine şi de alţii a unui Vasile Astfel de părinţi se o- dente. sc pare câ nu vom pu sporta atribuit participanţilor odoresett ; 15.40 Muzlcâ Instrumen
tea bea apA la bufetul din Zam
tala ; 16,00 Radiojurnal. Sport. Bu
se deprind cu cuvintele; in părinte pe care nu-l interesea cupâ în mod permanent, ur nici In actualul cincinal. Poate la diferite concprsuri premii iteliuci letin meteorologic ; 16.10 Muzlcâ
familie învaţă să devină ordo ză cu te se ocupă copiii săi ! măresc cu grijă şi suprave In cel care vine... Şl cînd te în valoare de peste 1G5 mili uşoarâ ; 1G.30 Antena tineretului;
naţi .şi corecţi, tot aici începe El nu face nimic pentru a le ghează cu atenţie toate activi plodeşti câ numai doi oa oane lei, peste 300 de auto 17.00 Pastel muzical : 17,|0 Mu-
să-i pasioneze ceva $i dacă corecta comportarea. „moli- tăţile copiilor lor Atunci cînd meni ar putea fnce flniina In turisme, 300 excursii in străi ztcâ coralâ pe discuri ; 17.30 Cin-
acei ceva este pentru ei foar vînd" că este la serviciu ; nu părinţii sînt dezinteresaţi de 10-15 eUe l nătate, numeroase premii în cu .sediul în Hunedoara, tâ Luminiţa cosmin şl Victor Bu
P S Am auzit câ am fl fost
ne/» ; 17.45
Ora speciaUstulul ;
te vag. cu ajutorul mamei şi poate însă convinge pe nimeni ceea ce fac copiii şi duc criticaţi la U.J.CC. Deva de bani. ifl.03 Concert folcloric : I8..7D Ga
al tatălui, reuşesc să deslu că n-ar avea timp suficient şi o viaţă de familie dezorgani lipsâ dc teme. Clcâ numai de Dintre cei mai recenţi cîşti- str. Voicu Cneazu nr. 62 zd a radio ; 19.00 o melodic pc
şească tainele necunoscutului. pentru familie, pentru copiii zată. contribuie la formarea spre apâ scriem. Apâ In Deva. gători amintim pe Grigore adresa dumneavoastră ; I9,2'l
apA la Brad, apâ la Zam. Adi-
Cînd încep să cunoască, devin săi. unor deprinderi condamnate cA. lipsa de apâ. Sâ ştttl câ n-o Belu, din Bucureşti (200 000 Sport ; 19,30 Muzlcâ popularâ du»
Transilvania ; 19,45 M uzkâ uşoa
pasionaţi Dacă făclia este ali Alt caz : familia lui P. Va de societate, deprinderi ce la facem de plâcere. Dar ne te lei), Cătină Cazacu, din Ga ANGAJEAZĂ râ ; 20.03 Teatru radiofonic. Prc-
mentată cu răbdare de părin sile (str. 23 August) Ambii să eicatrici adinei în sufletul mem sâ nu Intre clnevn la laţi (200 000 lei), Dezideriu mlerâ : PlcacA berzele. Adaptai;)
te şi cu competenţă de peda soţi lucrează : tata ia mină, copilului. apA. . din cauzA de IglenA. Schucs, din Oradea (108 025 radiofonica dnpâ piesa Iul ion
gog. copiii au lin drum sigur mama la sectorul I.G.C.L. N. ANDRONACHE Iei), şi mulţi alţii. Dintre ei, — muncitori calificaţi în meseriile : su Mlnulescu : 21,05 Muzlcâ uşoarâ ;
21.25 Mîlne. In emisiunile muzi
pe care pot pătrunde in via Cîştigă bine. Ce folos ? Soţii P. BRE8EN foarte mulţi „norocoşi" sînt dori, lăcătuşi, preparatori şi A.M.C.-işti (apa cale ; 21.33 Melodii de pretutin
ţa. nu se înţeleg. Sînt intr-o con din judeţul nostru : Avram deni ; 22.00 Radiojurnal Buletin
Tot în familie însă capătă tinuă ceartă. Iar „barometrul" Ştreangâ, din Simeria, a cîşti rate de măsură şi control). meteorologic. Sport : 22.20 Padini
şi deprinderile rele. De la ci înregistrează, transmite. Băia gat un autoturism „Skoda din opera „ion Vodâ cel Ct/nt-
plit" de Gheorghc
Dumltrescu :
ne? Tocmai de la părinţi, pc tul e obraznic, fură. faptele 1000 M B ”, la loz în plic. Du 22.40 Moment poellc. Emil Bottu ;
care-i copiază aproape meca sale, una mai reprobabilă de- mitru Zamfir din Orâştie a Se asigură cazare confortabilă in cămi 22.45 Inillnire cu Jazzul.
nic, neavind încă posibilităţi cît cealaltă, nu onorează cu ZILE DE OFENSIVĂ cîştigat 20 000 lei la loz în PROGRAMUL II r 7.10 Tn sunet
intelectuale de a discerne un nimic familia, o familie care plic, Iosif Zâneni, din Ghelar. nul din Hunedoara. de fanfara ; 7.37 Muzlcâ uşoarâ :
fapt bun de altul râu. prin propriul exemplu l-a de lot 20 000 lei la loz în plic. 7.45 Cîntece şl Jocuri ; 8.10 Tot
Înainte (emisiune pentru pionieri):
Este lucru cunoscut că în terminat pe copil să fie arătat Pentru 20 aprilie a.c., se or fl.2;-» Arii din operele ; 9.10 Curs
familiile închegate, care se în cu degetul nalului nr. 6, lucrare ce se va ganizează un nou concurs ex Salarizarea se face conform prevederilor dc limba engleza. Cleiul L lec
ţeleg. copiii, ca nişte termo In familiile în rare domneş executa in toamnă, să lucreze cepţional Pronoexpres Se vor H.C.M. 1116/1965, reţeaua siderurgică. ţia a 19-a ; 9.30 Concert de estra
da ; 10,05 Recital de plan Corne
metre vii. înregistrează căldu te armonia şi înţelegerea şi (Urmam din pag. 1)* in calitate de maistru... atribui ca premii autoturis lii! Ghcorghlu ; 10.30 Expediţie
ra sufletească a părinţilor Pe rezultatele educaţiei sînt alte — Munca entuziastă a con me, excursii şa. plonierease/i (reluare) : 11.15 Din
cînd acolo nude domină neîn le Familia Hoţea Vasile (str. structorilor şi montorilor, ne-a folclorul muzical u| popoarelor ;
crederea. lipsa de respect, vi Vulcanului) are nouă copii Te şantier am avut prilejul asigurat Ionel Suciu, ingine IMS Melodii distractive ; 12.03 A-
vnnpremierâ cottdianâ ; 12.18 Con
ciile. copilul este barometrul Dar tatăl şi mama îşi găsesc să-l cunoaştem şi pe Nicolae rul şef coordonator pentru o- cert de prînz ; 13,00 De toate pen
care indică' „presiunea" fami- zilnic timp să discute cu co Giviiu, şeful unei echipe dc (elării de la l.C.S.H, — este tru toţi ; H .10 Orchestra de mu-
îici sale piii lor. să le îndrume paşii lăcătuşi, de la şantierul mon un argument că în timpul cel zlcâ popularâ „Doina Moldovei"
Aceste afirmaţii le vom con în viaţă, să-i corecteze cînd e taj l, care a cucerit de 6 ori mai scurt restanţele vor fi re din laşi ; |4,30 Moment ştiinţific :
M.35 Muzlcâ uşoarâ dc Pelrc Mi-
frunta in rinclurile ce urmea cazul. Aşa se explică de ce consecntio titlul dc fruntaş in cuperate, îar termenul de pu hâescu şl Riehard Osehanitzki :
ză cu cîtevn exemple luate din toţi cei nouă copii, feciori şi in trecerea socialistă. După nere în funcţiune nu va fi pe 15.00 Dansuri Instrumentale : 15.|3
oraşul Lupcni fete, sînt cu rostul lor : un *cum ne mărturisea cu vădită riclitat. Ne-am angajat chiar Muzlcâ populatâ Interpretata ie
Rodlca Bujor, Ion Oprea şl Ton
B. Vasile (slx Teiului) are băiat e şofer, altul e plecat rnindrie, lucrează in cadrul a să predăm obiectivul înainte Copil : IC.OO Muzicâ dc balet :
din prima căsătorie doi copii militar, o fată c căsătorită, al celuiaşi şantier „schimbind de 30 iunie a.c., data fixată. 16.15 Lexiconul compozitorilor ro
li are doar pentru câ-i poartă ta urmează cursurile Şcolii doar lotul 2 cu lotul J" de Evaluîndu-şi posibilităţile, mâni : Litera C ; ifi.45 Muzlcâ u-
numele Pe el nu-l priveşte comerciale dîn Petroşani, iar 16 ani, .de la 21 august 1953’ şoarâ ; i7,on Radiojurnal. Sport.
Buletin meteorologic ; 17.10 Mu
cum învaţă Vasile şi Ghcor- ceilalţi sînt elevi ai şcolii ge cum precizează cu multă exac cunoscindu-şi potenţialul de zică ; 17,15 Ateneu. Itinerar cul-
ghiţâ la şcoală. Dacă î s-a nerale titate. Dacă adăugăm că are muncă, colectivul şantierului A N G A JEA ZĂ DE U RG EN TĂ; lurai-arttstJc : 17.45 Rechal de o
atras atenţia că băieţii săi Miron Teodor (str. Libertă 32 dc ani, observăm că jumă de construcţii şi-a propus ter perA Ion Piso ; 10.05 Amfiteatru
literar ; 10.30 Succese alo muzi
fug de la orc, vagabondează ţii) are şi el familie nume tate din viaţă şi-a pctrecut-o minarea lucrărilor la cele două cii uşoare ; 19,05 Sullâ din mu-
pe şantierele Hunedoarei a- cuptoare electrice cu cite 10 PERSONAL TEHNICO-AD- — frezori-rabotori de catego zicn baletului „La plntâ" dc Ml-
ducindu-şi contribuţia la înăl zile mai devreme, adică la 20 hail .Tora : 19 30 Curs dc limba
ţarea unor impresionante obi iunie. MINISTRATIV : riile V—VIII ; engiczâ. Ciclul H. lecţia a 20-a
(reluare) : 19.30 Noapte bunâ co
IN CURIND: ective siderurgice : C.T.E. 2, In acelaşi timp montorii pil : 19.55 Lieduri do Cuslav Moli
furnalele 5, 6, 7 şi S, prima s-au angajat să termine mon - tehnician electromecanic ; — lăcătuşi mecanici de catego lor : 20.20 Formatln Bee Gees :
20.50
tajul părţii metalice a cuptoa
specialistului ;
20.30 Ora
„Satul socialist" baterie de cocs, O.S M. 2, bln- relor pină la ÎS aprilie, iar ha - tehnicieni investiţii ; riile V—VIII ; Jocuri populare ; 21.05 Muzica
mingul dc 1 300 mm şi altele.
franeezâ de la Lully la Rnmeau :
Pe şantierul noii oţelării lu la pină la sfirşitul acestei luni — instalatori încălzire centrală: 21.40 Forum ştiinţific : 21.50 Frac-
crează din octombrie trecut. Toate loturile sint hotărite - laboranţi ehimişti ; menie din opera ..Hary Janos" dc
Incepînd cu luna mai 1969, va apare ziarul „SATUL să predea cit mai repede noua Zoltan Kodaly ; 22.15 Cîntâ Mi-
SOCIALIST", editai de Uniunea Naţionala a Coopera Experienţa cîştigată piuă a oţelărie dotată cu două cup — instalatori sanitari ; haela Mihal.
tivelor Agricole de Producţie. Acest ziar se adresează cum este un argument că noul. toare electrice a cita 50 tone - dactilografe (absolvente de
tuturor ţăranilor cooperatori, precum şi celorlalţi locui obiectiv se află in miini bune. fiecare, pentru a sc putea sa liceu). — instalatori gaz ;
tori ai satelor. Simţind nevoia unei perma
Abonamentele se fac la oficiile şi factorii poştali, di nente perfecţionări profesio tisface mai bine necesităţile — electricieni ;
fuzor» de presă din C.A.P. şi dîn celelalte unităţi agri nale, Nicolae Givitu s-a în dc oţel aliat ale ţarii. Con PERSONAL CALIFICAT IN
cole. Costul unui abonament pe timp de o lună este scris la şcoala tehnică de struită in prelungirea celei — sudori categoria a VUI-a ;
de 8 lei. „Satul socialist" se poate procura şi de la ma maiştri, cursul seral, pe care-l vechi, ea va produce 125 000 URMĂTOARELE MESERII :
gazinele cooperaţiei de consum sou unităţile poştale, la va absolvi in acest an. Ne tone dc oţel, adică dc două
preţul de 30 de bani exemplarul. mărturisea cu emoţie că doreşte ori mai mult decit surata sa — electrocarişti ;
ca la reparaţia capitală a fur mai virstnică. - timplari ;
— tractorişti rutierişti ;
/ - maiştri instalatori ; Duminică
— automacaragii. 8,30 Ora cxactâ. Cum va fi vre-
moa ? Gimnastica dc Învio
rare ;
lei Muncelulul $i Ţării Ha - forjori ; 6,10 Pentru copil şl şcolari. La şa
V î r c f p t p O originală producţie a ţegului, cu elemente decora MUNCITORI NECALIFICAŢI se paşi dc o excursie — emi
tive sobre şi sintetic expri - manevranţi pod rulant de siune concurs. Filmul serial :
99 V U 3 1 C 1 V U I H U I U I studiourilor romaneşti mate în roşu şi negru, con- IN VÎRSTA DE CEL PUŢIN Belle şî Sebastlc» (Uf) — Vi-
n.Uoarea ;
ţinînd peste timpuri costu 5—10 tone ; 18 ANI ÎMPLINIŢI. 10.01) Ora satului ;
mele de odinioară ale stră 11.00 Caleidoscop nuizical-corcgia-
Noul film de lung metraj, anţe dc o fermecătoare ori numite regiuni geografice. moşilor daci. Sau acel splen
pe care-1 realizează cineas- ginalitate. cuprinzînd datini, Astfel „Caloianiil", rit de did costum de mireasă de la Cei interesaţi se vor prezenta pentru angajare cu toate 12.00 De strajA patriei ;
12.30 Concert simfonic ;
1111 Alccn Croitoru, va aduce obiceiuri şi elemente folclo invocare a ploii este o o Mnteiaş, o comună din preaj actele necesare. 16,00 Duminică sportivă. Finalele
o notă de originalitate nu nu rice străvechi. frandă adusă fertilităţii ogoa ma Braşovului, unic poate campionatelor naţionale Indi
mai In cuprinsul recentei Tema aceasta este expri relor prin intermediul unei in lumea întregă ca linie şi Informaţii suplimentare se primesc la sediul unităţii, te viduale dc box ;
producţii cinematografice ro mată in film prin aspiraţia păpuşi de lut „Căluşarii" a expresie decorativă. 19.00 Telejurnalul de scări ;
19.20 Desene animate ;
< mâneşti, ci şi in perimetrul omului de a lăsa in timp par în film nu ca un exer Vorbind despre lilmul lefon 3, interior 131, serviciul personal. 19,30 Cinlccc de primâvarâ — mu-
2lcâ popularâ
româneasca ;
O creaţiei internaţionale a fil amintiri durabile ale exis ciţiu coregrafic de maximă „Vîrstele omului", realizato 20.00 Film cu trei stele : „Creierul
mul ui. prin Ierna pe care o tenţei lui pe acest pămînt, virtuozitate, ci ca reprezen rul său, regizorul Alecu electronic" ;
propune şi prin modalitatea mărturii pilduitoare asupra tare a semnificaţiei sale ori Croitoru, menţiona cîteva 21,4S Ion Miniilcscu — poetul ;
dc exprimare în imagini a trecerii sale prin viaţă. Do ginale, de incantaţie popu idei interesante despre con 22,00 Recital Doina Râdea ;
22.20 ClntA Tom Joncs ;
acesteia. rinţă materializata în minu lară pentru alungarea boli cepţia artistică a acestei a- 22.40 Tclcsport ;
Sursa de inspiraţie a fil
tît dc originale lucrări ci
o mului. lucrat cu actori şi per nate cîntece, dansuri, crestă lor, necazurilor şi dobîndi- nematografice. „Ideea filmu 22,53 Telejurnalul de noapte.
turi în lemn
ori* lucrături
rea forţei, curajului.
o sonaje neprofesioniste. osie măiestre pe veşminte, co Deosebit de interesante lui — spunea el — izvorăşte O excursie plăcută 17.35 T.v. pentru specialiştii djn
Luni
t— bogăţia şi frumuseţea tradi- voare sau diverse obiecte de mai sînt şi costumele dc nun dintr-o veche zicală popu industrie ;
< liilor, clntecelor, obiceiuri folos zilnic — pe care meşterii tă ce apar Sn lilm; mirele lară care afirmă că „omul A | u i u i i 18.05 Limba franeczA. Lecţia S| ;
anonimi, Snfrunuiscţîndu-le.
18.30 Albatros — revista
lltcrarâ
şi mireasa îmbracă aici suc
cit trăieşte pe pămînt
se
lor, dansurilor şi costume
pentru tineret ;
z lor populare, a întregului îşi înfrumuseţau propria lor cesiv 5—6 costume diferi pregăteşte să nu mai moară in străinătate 19.00 Telejurnalul de searâ. Publi
u i folclor românesc, selectat Sn viaţă. te, reprezenlînd cele mai ca niciodată”. îar filmul nostru citate ;
mod reprezentativ din mai Dinlre obiceiurile şi tra racteristice zone folclorice îşi propune să o exprime în 19.30 Gong — emisiune de acliiall-
2 toate judeţele tării şî trans diţiile străvechi, autorul fil ale tării. Dintre acestea men mod simbolic. Recurgînd la 20.00 Intre metronom şi cronome
tale teatrala ;
mului selectează citeva din
U pus pc peliculă in înfăţişa cele mai caracteristice, ori ţionăm frumoasele veşmin îmbinarea elementelor de Agenţia O.N.T. Deva şi filialele sale din judeţ vă oferă posibilitatea de a parti tru — cmlslunr-ronrurs. Te
de prin
te de „pădureni"
mele : — Dio Istoria aviaţiei
rea lui autentică, originală.
folclor şi etnografie or fic
— Lacurile României ;
< Ca mijloc dc realizare cine ginale şi specifice unor a- părţile Hunedoarei, Crădiş- ţiunea specifică artei cine cipa la o excursie plăcută în străinătate, pe mai multe zile cu trenul, avionul, autocarul 21,00 Roman foileton : Forsvtr Sa
sau pc bordul motonavei „Transilvania".
matografică, ca expresie ar
matografice, cl ilustrează te
pa (XXIV) ;
u tistică, filmul este conceput ma permanenţelor româneşti Asemenea excursii se organizează la : 21,50 Prim plan — acad. Eugen
Intr-un gen foarte intere materiale şi spirituale pc Pora ;
z sant şi novator — un fel de meleagurile palrici, repre- Paris. 8 zile. cu avionul. 8 58? Ici ; Praga—Leipzig—Drezda, 11 zile, cu tre 22,10 Premiera rorrgrafîcA pe mi
„France*™
cul ecran :
de
o baladă — feerie, axată din zontînd pereniliilea unor ma Roma. 8 zile, cu Avionul , 7 71 R Ici : nul. 2 038 lei ; Rimini" de P. I Ccolkovski.
Berlin—Leipzig—Drezda, 14 zile, cu tre
fstanbul, 8 zile, cu vizitarea Republicii
„Poarta sAruiulul" O „Coloa
ac punct dc vedere dramalur- nifestări originale cc sc în Populare Bulgaria, 2 980 lei ; nul, 2 717 Ici ; na infinita" de Tli. Olah :
gic pe succesiunea unui nu
scriu din vechi timpuri în
Cracovia—Varşovia, 9 zile, cu trenul,
U măr de 4 episoade principa perimetrul culturii univer Islanbul, 6 zile, cu vizitarea Republicii 1 703 lei ; 22,50 Telejurnalul dc noapte.
z le, din care este compusă sale. Populare Bulgaria, 2132 Ici ; Budapesta. 6 zile, cu trenul, 1017 Ici ; Vremea
naraţiunea. Aceslc episoade
Islanbul. 3 zile. cu motonava „Transil
Noua producţie a studiou
Russc—Plevna—Sofia, cu autocarul, 4
< reprezintă, Sn metaloră, vîr- rilor noastre dc la Buftea vania", 1 900 lei ; zile, 780 Ici ; PENTUD ORP
slele omului şi anolimpurile Vreme relativ umedă, cn cerni
> se va înlllni în mrînd cu Nordul Italici, parcurs in 15 zile. cn au Tîrnovo—Sofia—Belgrad, 6 zile, cu au
anului, de la copilărie la bă- publicul cinelil din (ară şî tocarul. 7 000 Ici : mal mult neoperit. Temporar vor
< trîneţc, fiecare dintre ele ur va reprezenta apoi cinema tocarul. 970 Ici ; cădea precipitaţii sub formâ de
Itinerarul
Praga—Brno—Bratislava, 12 zile, cu tre
Kiev—Ercvan—Tbllisl—Su-
mărind destinul personaje tografia naţională fn cadrul liumi, 15 zile. cil (renul, 3 282 Ici; nul. 1 836 Ici ; ploaie. Vhitul va sufla potrivii din
nord-vest. Temperatura va fl ni-
lor principale, ce le Îmbră unor festivaluri internaţio Moscova—Mlnsk—Vilnius—Riga—Talin, Praga—Bratislava, 8 zile, cu trenul, prlnsA ziua Intre 10 şl 12 prade,
ţişează de-a lungul unor în- nale si gale ale filmului ro 19 zile, cu trenul, 4 022 Ici ; 1 408 Ici. iar noaptea Intre 1 şl 3 prade.
lîinplări şi împrejurări ca mânesc. cc vor avea loc In ♦ r~% )
racteristice de viaţă. Astlcl. cursul accslui an pcsle ho
filmul nc apare ca o poves tare. Agenţia O.N.T mai organizează şi alte excursii cu privire la care doritorii pot
te simbolică a vieţii ome primi informaţii în detaliu la sediul agenţiei din Deva, la filialele O.N.T. din Petroşani, Mica publicitate
neşti, desfăşuralo Sn ambi Scenâ din film’ ION MIHU Hunedoara şt Brad. ViRd motor tăiai lem
ne. Eminescu, 87, Deva.