Page 49 - Drumul_socialismului_1969_04

______ * * * * * *
*f£ r e l f '

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! Tovarăşul Nicoiae Ceausescu
t 9
a primit pe

primul ministru al Suediei,

Tage Erlander

Preşedintele Consiliului de dez a avut loc o convorbire, întrevederea s-a desfăşurat
Stat al Republicii Socialiste in cadrul căreia au fost abor­ intr-o atmosferă cordială
România, Nicoiae Ceauşescu. date probleme privind stadiul O
a primit luni la amiază pe pri­ relaţiilor dintre România şi După convorbire, preşedin­
mul ministru al Suediei, Tagc Suedia, perspectivele de dez­ tele Consiliului dc Stat al
Erlander. voltare a acestora, precum şi Republicii Socialiste România.
La primire au luat parte unele probleme plivind situa­ Nicoiae Ceauşescu. şi soţia au
reţinut la dejun pe primul mi­
Ion Gheorghe Maurer. preşe­ ţia internaţională actuală. Dis­ nistru al Suediei. Tage Erlan-
cuţiile au relevat dorinţa por­
dintele Consiliului dc Miniş­
c IIIUl UI Hi. 44» — MARŢI 15 aprilie 1969 - 4 MO. 39 MM - ADRESA REDACŢIEI: Oi»a, slr. ti. Petru Croia Hr. 35 - Tel. 1275. 2317. 831? tri, Corneliu Mâncscu. minis­ ca cooperarea economică, teh- dor, şi pe soţia sa luat parte
ţilor dc a dezvolta şi diversifi­
La dejun au
trul afacerilor externe, Pom-
Consiliului
de
preşedintele
nico-şliinţificâ şi culturală, in
Maeovei. preşedintele
piliu
Comitetului de Stat pentru interesul reciproc al celor doua Miniştri. Ion Gheorghe Mau­
Cultură şi Artă. Eduard Mc- ţări. De asemenea, a fost ex­ rer, cu soţia, Corneliu Mânes-
cu. ministrul afacerilor exter­
C H E M A R E A zincescu, ambasadorul Româ­ laborarea fructuoasă dintre ne. eu soţia, Pompiliu Maco-
primată satisfacţia pentru co­
niei In Stoekholm
Comitetului
vei. preşedintele
două
state în cadrul
cele
Au participat Torslen Nils-
Ritmuri pe grafice şi şantiere Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist son, ministrul afacerilor ex­ O.N U. şi al altor organisme de Stat pentru Cultură şi Ar­
tă, cu soţia şi Eduard Mezin-
internaţionale, hotărirca
dc
terne al Suediei, baronul Cari
cescu, ambasadorul României
a-şi aduce şi in viitor contri­
ambasadorul Suediei
Rappe,
Ja Bucureşti. Ole dodahl, se­ buţia la soluţionarea proble­ in Suedia.
Au luat parte, de asemenea.
melor continentului european
către toate organele şi organizaţiile U.T.C., către cretar general în M.A.E. şi şi ale lumii contemporane, în Torsten Nilsson. ministrul a-
contele Wilhelm Wachtmcis- scopul instaurării şi consoli­ faeerilor externe al Suediei,
In bătălia cu timpul toţi tinerii patriei cu privire la aniversarea a 25 ter. directorul afacerilor poli­ dării unui climat dc pace, de şi celelalte persoane oficiale
tice din M A E.
suedeze care au fost primite
Intre preşedintele Consiliu­
de ani de la eliberarea României de sub jugul fascist lui de Stat şi premierul sue­ încredere şi largă colaborare de preşedintele Consiliului de
Stat.
internaţională.
constructorii de la Exprimind sentimentele dc rii, din cooperativele agricole războiul antihitlerist, in spri­
jinul cunoaşterii dc către ti­
adincă satisfacţie, intreaga a­
mobiliza
munale U.T.C. vor
deziune a generaţiei tinere dc producţie, comitetele co­ neri a istoriei patriei, a tradi­ Convorbiri oficiale
din România socialistă la Ho* * tinerii muncitori, mecaniza­ ţiilor de luptă şi muncă eroi­
târirca Comitetului Central al tori, ingineri şi tehnicieni, toţi că ale poporului, ale clasei Luni dimineaţa, la Palatul Au luat parte Torsten Nils­ şi române care II însoţesc, an
Mintia consem­ Partidului Comunist Român, tinerii şi tinerele care lucrea­ noastre muncitoare, a drumu­ Consiliului de Miniştri au a­ son, ministrul afacerilor ex­ făcut o vizită prin Capitală.
ză pc ogoarele patriei pentru
a Consiliului dc Stat şi a
lui străbătut dc poporul ro­
terne al Suediei, baronul Cari
A fost vizitată Sala Palatu­
oficiale
vut loc
convorbiri
Consiliului de Miniştri cu pri­
lui in construcţia socialismu­
mai bune condiţii a tuturor
vire la aniversarea a 25 dc realizarea la timp şi în ccic mân sub conducerea partidu­ între preşedintele Consiliului Rappe, ambasadorul Suediei lui Republicii Socialiste Româ­
la Bucureşti. Ole Jodahl, se­
de Miniştri al Republicii So­
nia, unde arhitectul şef al Ca­
ani dc la eliberarea patriei lucrărilor agricole, în vederea lui, a politicii interne şi ex­ cialiste România, Ion Gheor cretar general în MAE., con­ pitalei, Traian Stănescu. a
nează succese tul Central al Uniunii Tinere­ mari, creşterii susţinute a pro­ nostru, închinată înfloririi şi glie Maurer, şi primul minis­ tele Wilhelm Wachtmeister, dat relaţii In legătură cu so­
terne a partidului şi statului
dc sub jugul fascist, Comite­
obţinerii unor recolte cit mai
directorul afacerilor
politice
luţiile constructive şi tehnice
tru al Suediei, Tage Erlan­
prosperităţii României socia­
tului Comunist cheamă comi­
animale,
ducţiei vegetale şi
tetele judeţene, municipale şi pentru asigurarea industriei liste. der in M.A.E., Olof Landenius, moderne, cu instalaţiile şi ce­
şeful protocolului M.A.E., pre­
lelalte dotări de care dispune
orăşeneşti, toate organizaţiile cu materii prime, a populaţiei Comitetele judeţene, muni­ La convorbiri au participat cum şi consilierii şi experţii acest important edificiu al
U.T.C, din Întreprinderi şi in­ cu produse agro-alimenlarc. cipale, orăşeneşti ale U.T.C., Emil Drâgânescu, vicepreşe­ care însoţesc pe premierul
stituţii, din comune şi sate, Comitetele U.T.C. din şcoli sini chemate să participe ac­ dinte al Consiliului de Miniş­ suedez. Capitalei.
Termocentrala de la Min­ nului de producţie in pro­ şcoli şi facultăţi, din unităţile şi facultăţi îşi vor spori efor­ tiv la toate acţiunile educati­ tri, Corneliu Mănescu, minis­ In continuare, a fost vizitat
tia, unul dintre obiectivele porţie dc 10(1,3 la sută, militare, toţi membrii Uniu­ turile in vederea mobilizării ve, culturale şi artistice, ini­ trul afacerilor externe, Pom­ Intr-o atmosferă cordială, Muzeul de Artă al Republicii
de mari proporţii şi însem­ scurtarea duratei de execu nii Tineretului Comunist. în­ tuturor elevilor şi studenţilor ţiate dc către organizaţiile dc piliu Maeovei, preşedintele de înţelegere reciprocă, cei Socialiste România. La sosire
nătate deosebită pentru eco­ ţie la izolaţia interioară a tregul tineret al ţării să în- la însuşirea temeinică a cu­ partid în cinstea celei de-a Comitetului de Stat pentru doi şefi de guverne au apre­ oaspeţii suedezi au fost salu­
nomia naţională, se află în- coşului de turn cu 15 zile, limpine această măreaţă săr­ noştinţelor, contribuind ală­ 25-a aniversări a eliberării Cultură şi Artă, George Ma- ciat evoluţia pozitivă a rela­ taţi de piciorul M. H. Maxy,
tr-o fază avansată de exe­ peste I 500 mc beton tur­ bătoare naţională cu noi rea­ turi dc cadrele didactice, la patriei. covescu, prim-adjunct al mi­ ţiilor dintre cele două stale, directorul muzeului. Premie­
cuţie In anul acesta, va in­ nat în avans faţă de grafic lizări in toate domeniile dc continua ridicare a procesu­ Uniunea Tinerelului Comu­ nistrului afacerilor externe, au discutat posibilităţile dc rul suedez a avut cuvinte de
tra în funcţiune primul la lucrările hidrotehnice activitate, să contribuie eu lui inslructiv-educativ, la în­ nist va colabora cu Consiliul Vasile Râuţâ, adjunct al mi­ dezvoltare a colaborării mul­ caldă apreciere la adresă lu­
grup de 200 megawaţi caic predarea căii de rulare tra- toată priceperea şi puterea, tărirea disciplinei şcolare şi Central al U.G.S.R., cu Mi­ nistrului comerţului exterior, tilaterale, precum şi unele as­ crărilor pictorilor români,
va amplifica .caii putere" lo îna ■ Tte dc termen, eco­ cu tot elanul şi abnegaţia vir- universitare, pentru formarea nisterul Invă(ămîntului şi Co­ Eduard Mezincescu, ambasa­ pecte ale situaţiei internaţio­ menţionînd că a fost profund
ai sistemului energetic na­ nomii In preţul dc cost şi stei la infăptuirea politicii in­ multilaterală a viitorilor spe­ mitetul dc Stat pentru Cultu­ dorul României la Stoekholm, nale. impresionat de calitatea lor
ţional. In trimestrul HI, in altele. Este important de terne şi externe a partidului cialişti in spiritul unei înalte ră şi Artă la organizarea con­ Gheorghe Dobra, preşedintele O artistică
graficele constructorilor şi reţinut că spic deosebire de şi statului nostru. responsabilităţi sociale, pc Comisiei mixte româno-suede-
montorilor este prevăzută alţi ani. cînd se urmăreau Sarcinile deosebite care stau măsura exigenţelor dezvoltă­ cursului cenaclurilor literare, ze de colaborare economică, In cursul după-amiezii da In încheierea vizitei, pre­
efectuarea majorităţii pro­ doar realizări valorice, în in faţa tuturor sectoarelor c- rii impetuoase a ţării noas­ a expoziţiei pc ţară a artişti­ industrială şi tehnică, Tudor luni, premierul suedez Tage mierul Tage Erlander a sem­
belor tehnologice Con­ acest trimestru am avut în conomici naţionale in anul tre pc drumul socialismului şi lor fotoamntori dc la oraşe şi Jianu. directorul protocolului Erlander, împreună cu soţia nat în. cartea de onoare a mu­
ştienţi de importanţa res­ atenţie tot timpul atingerea 1969. an hotăritor al cincina­ comunismului. sate, a primului festival repu­ M A E., şi alte persoane ofi­ zeului.
blican al cineaştilor, a expo­
pectării termenelor fiecărei stadiilor fizice, fapt ce a lului. oferă tineretului cîmpul Obiectivele pc care şi Ic-au ziţiei dc artă populară, a ciale. şi persoanele oficiale suedeze (Agerpres)
lucrări în parte, harnicii dus şi la rezultate valorice cel mai fertil pentru afirma­
constructori au desfăşurat o foarte bune. rea capacităţilor sale creatoa­ stabilit organizaţiile judeţene concursului al IX-lca al for­
maţiilor muzicale şi coregra­
ale U.T.C., înscriu in tradiţia
muncă intensă, reuşind ca întreaga noastră activita­ re. a spiritului său dc iniţia­
la sfîrşitul primului trimes­ te s-a desfăşurat pe baza tivă şi dc dăruire in muncă, muncii voluntar-patrioticc noi fice dc amatori, la organiza­
rea concursurilor culturale şi
tru să realizeze 25.2 la sută unui grafic coordonator a hotăririî de a-şi închina toa­ prilejuri de afirmare a vred­
din planul anual de inves­ Pentru respectarea riguroa­ te for(clc înfloririi continue niciei dc atitea ori dovedită a artistice destinate elevilor din Hotărîrea Consiliului de Miniştri
şcoli
profesionale şi
tinerei generaţii.
licee.
tiţii. depăşindu-se cu 3.2 la să a termenelor, pregătirea a patriei In cadrul însufleţi­ şcoli dc specializare post-li-
sută angajamentul stabilit lehnico-malcrială s-a făcut te! întreceri declanşate de or­ Comitetul Central al Uniu­ cecale.
de conferinţa judeţeană de în deplină concordanţă cu ganizaţiile dc partid in intim- nii Tineretului Comunist chea­
Biroul dc Turism pentru Ti­
partid. graficul coordonator, reu- pinarea măreţei aniversări, mă organizaţiile U.T.C., sule­ neret va organiza excursii la
le dc mii dc tineri de pc în­
Procentul de 3.2 la sută şindu-se în acest fel să se pentru îndeplinirea şi depăşi­ treg curprinNUl ţârii S.l partici­ locurile Istorice legale d c ‘In­ privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare
O prezintaun Volum supli­ aducă pe şantier la timp rea prevederilor planului de pe cu tot clanul şi energia lor surecţia armată şi de războiul
mentar de lucrări de aproa­ materialele şi utilajele ne­ stat pc 19G9, organizaţiilor la lucrările dc pe marile şan­ antihitlerist, la marile obiec­ şi majorarea salariilor muncitorilor şi personalului tehnic-admi-
pe 9 000 000 lei, care certi­ cesare producţiei Organiza­ U.T.C. Ic revine îndatorirea tiere naţionale ale tineretului tive inălfatc in anii socialis­
fică din plin dăruirea, abne­ rea raţională a muncii şi patriotică de a mobiliza în­ pentru înălţarea unor impor­ mului. nistrativ din întreprinderile industriale şi Centrala industriei
gaţia şi hotărîren cu care în special la staţia de be­ tregul tineret la realizarea e- tante obiective industriale şi
întregul colectiv de con­ toane a permis executarea xcmplară a obiectivelor fie­ edilitare, pentru construirea Comitetul Central al Uniu­
structori s-a mobilizat pen­ lucrărilor de beton la cărei întreprinderi, ale fiecă­ dc drumuri şi şosele, a unor nii Tineretului Comunist îşi poligrafice, aparţinind Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă
tru a traduce în fapt sar­ punctele dc lucru chiar în rui loc de muncă, in vederea mari sisteme de irigaţii, la exprimă convingerea că toate
cinile de plan şi angaja­ condiţii atmosferice nepriel­ unei contribuţii sporite la lucrările de împăduriri şi re­ organele şi organizaţiile
mentele. nice. Totodată, am organi­ creşterea producţiei şi produc­ facerea fondului forestier, dc U.T.C., toţi tinerii patriei — In continuarea acţiunii dc nalului tehnic-administraliv vov ţinute în activitatea lor. De
români, maghiari, germani şi
Iată ce ne-a relatat şeful zat brigăzi compleze la ma­ tivităţii muncii, la îmbunată întreţinere a păşunilor. la dc alte naţionalităţi — vor în­ îmbunătăţire a sistemului de fi stabilite In funcţie de can­ asemenea, el vor beneficia în
şantierului Energoconstruc- joritatea loturilor, reuşind ţirea calităţii produselor. Ia strîngcrca in timp optim a salarizare şi majorare a sala­ titatea, calitatea şi răspunderea continuare de sporurile acor­
ţia. inginerul Emilian Caza- să folosim din plin forţa de ridicarea eficienţei întregii roadelor cîinpiilor patriei, la tâmpina cea de-a 25-a aniver­ riilor, in conformitate cu Ho­ In muncă şi vor fi legale mal date penlru condiţii deosebite
cu : .Succesele obţinute în muncă. S-au luat măsuri activită(i economice. Organi înfrumuseţarea şi gospodări­ sare a eliberării cu noi fapte tărîrea Plenarei Comitetului direct de rezultatele obţinute de muncă.
trimestrul I se datoresc în ca utilajele de mare capa zaţitle U.T.C. din întreprin­ rea oraşelor şi satelor, la co­ de muncă şi eroism cotidian, Central al Partidului Comu­ in producţie de fiecare salariat Noua hotărire a Consiliului
primul rînd oamenilor, a ­ citate să fie folosite în deri, dc pc şantierele dc con­ lectarea metalelor vechi. sporindu-şî eforturile pentru nist Român din octombrie 1967, şi de ale întreprinderii în an­ de Miniştri reflectă consecven­
cestor încercaţi meşteri ai strucţii. din U2inc şi fabrici, înfăptuirea programului desă- Consiliul de Miniştri a adoptat samblu. Ca rezultat al inclu­ ta cu care sînt aplicate tn prac­
mod judicios, accent deose­ Organizaţiile U.T.C. vor ini­ virşirii construcţiei socialiste
atîtoi....... ţară. Am au datoria dc onoare dc a mi­ ţia ample acţiuni politice, în România, a contribuţiei ţă­ o Hotarîre prin care se apro­ derii în salariul tarifar a ce­ tică hotărîrile Congresului al
bit punîndu-se pe cele de la lita pentru cultivarea Ia ti­
luptat din greu cu capri­ culturale, artistice, intilniri rii noastre la triumful socia­ bă generalizarea experimentă­ lei mai mari părţi din adausu­ IX-lea al Partidului Comunist
lucrările hidrotehnice şi de neri a dragostei şi respectu­ rii noukii sistem de salarizare rile variabile actuale la salariu Român, privind ridicarea ni­
ciile vremii din lunile ia­ ale tineretului cu activişti dc lismului in lume. la asigura­
montaj a construcţiilor me­ lui faţă de muncă, a atitudi­ partid şi de stat. cu partici­ rea securităţii şi păcii in şi majorarea salariilor tncepind — acord şi premii — ponderea velului de trai al oamenilor
nuarie şi februarie, dar nii responsabile faţă dc sar­ de la I Mai ac., in întreprin­ salariului tarifar în salariul muncii.
talice panţi la insurecţia armată, la lume.
le-am învins. In luna mar­ cinile dc producţie, penlru derile industriale şi Centrala total al muncitorilor va creşlc Introducerea noului sistem
tie pe şanlîerul nostru s-a A. MOIDOVAN întărirea disciplinei, dezvolta industriei poligrafice, aparli- dc la circa 75 la sută la apro­ de salarizare $i majorarea sa­
rea pasiunii
interesului
şi
dat o adevărată bătălie nînd Comitetului de Stat pen­ ximativ 90 la sută lariilor va constitui pentru lu­
pentru profesie, pentru conti­ tru Cultură şi Artă. crătorii din industria poligra­
Ca şi în celelalte ramuri in­
penlru realizarea sarcinilor nua perfecţionare şi lărgire a Potrivit hotărtrii, salariile dustriale. unde s-a generalizat fică un puternic stimulent în
ce ne revin, bilanţul nostru ■ 111.111.1.1 U I , cunoştinţelor. muncitorilor, inginerilor, eco noul sistem de salarizate, lu­ realizarea $i depăşirea sarcini­
consemnînd realizarea pla­ Organizaţiile U.T.C. din în­ nomiştilor, tehnicienilor şi crătorii din industria poligra­ lor de plan la toii Indicatorii
treprinderile agricole dc stat funcţionarilor din industria po­ fică vor beneficia de sporuri privind producţia de ziare, re­
şi de mecanizare a agricultu­ ligrafică urmează să îic majo­ de salarii pentru vechimea ne­ viste şi cărţi in continuă creş­
rate în medie cu 10,1 la sută; întreruptă în aceeaşi unitate, tere, în scurtarea ciclului de
Împreună cu majorarea salari­ de gratificaţii anuale pentru fabricaţie şi îmbunătăţirea sub­
ilor mici efectuată în 1967, se depăşirea prin efort propriu a stanţială a calităţii tipărituri­
asigură pe ansamblul acestei beneficiilor planificate, precum lor, potrivit exigenţelor mereu
industrii, o creştere medic dc şi de premieri în cursul anului sporite ale maselor de cititori.
Pagina ® Reflecţii pe marginea evoluţiei echi­ creştere a salariilor beneficia­ penlru rezultate deosebite ob­ (Agerpres).
11,5 la sulă în 1969. De această
pei Jiul Petroşani. ză peste 23 000 de salariaţi, ale
căror venituri vor li anual mai
a ll-a • Cronici şi clasamente din campionatul mari cu aproximativ 38 mili­
oane lei fată dc cele realizate Campania agricolă de primăvară
judeţean şi divizionar B şi C. înainte de t august 1967
Ţinînd seama dc principiile
SPORT • Un comentariu privind desfăşurarea generale ale noului sistem dc Amînări nejusfificate
salarizare, de specificul şi com­
campionatului judeţean de handbal. plexitatea industriei poligrafi­
ce şi de rezultatele experimen­
tării într-un număr dc înlre-
prinderi din această ramură,
salariile muncitorilor şi perso­ la însămînfarea
■Pi' -■!»: i -iJ - J -' abJliiî R3I1HH1 ifmHţiMBiSHiimiHtîiiimivMmiiiBiiiRimîmi^i
porumbului
fişierelor li se explică cu mănîncâ. Şuncă presată, mî-aţî dat nr. 19, la neuro­ Spitalului din Haţeg dacă zintă zilnic sute de oameni.
răbdare şi bunăvoinţă ce au muştar, pîine. Citim orarul logie. Iar la cel care a venit intri prin curtea spitalului. Cum sînt îndrumaţi ? Ce a­ In ultimele 2ilc elîmn s-a In timp ce Ia Brânişca con­
Anchetă de făcut, li se dovedeşte so­ cabinetelor cu plată şi... as­ acuma (ora 10,15) i-aţi dat Chiar şi la intrare scrie tenţie li se acordă ? Cine fa­ încălzit mult. O dată cu vre­ siliul de conducere aşteaptă
nr. 7.
cultăm dialoguri între pa­
licitudine şi amabilitate în
.Sală de aşteptare" Intrăm.
scurtarea
ce ceva penlru
uşurarea drumului lor spre cienţi şi cele trei salariate — Ce strigi la mine, Majoritatea celor care aş­ drumului lor spre medic ? mea caic se arată frumoasă liniştit să vină o vreme mai
medic, meritul este in mare care înfulecă de zor. dorn'le ?, este apostrofat — Am cerut bon la radio­ şi solul a acumulat o canti­ călduroasă, la C A.P. Boz nu
măsură al personalului de la — Un bon la O.R.L. La Să-ţi ţii nervii acasă... teaptă sînt veniţi din satele tate suficientă dc căldură (ter­ s-a putut începe pînă acum
La ghişeele fişierelor de la ghişeele fişierelor In felul doctorul... — Are dreptate, dragă din jur. Deci, drum lung, logie şi mi-aţi dat la O R L. mometrul arată 9, 10 grade însăminţatul fiindcă cele două
• policlinici, se prezintă zil­ acesta — poate fără a-şi da — Camera 40, sus, răspun- Am greşit eu, recunoaşte zile pierdute, aşteptare. La Am aşteptat acolo cîteva Celsius). pentru a se începe semănători nu sînt pregătite.
nic zeci şi sule de oameni. ceasuri pină mi-a venit rîn- insămînţarea porumbului. Cu Le lipsesc furtunurile de pre­
Unii bolnavi, pacienţi ai ca­ dul, ca să nu pot fi consul­ toate acestea, in uncie unităţi siune şi alte piese mărunte.
binetelor medicale de specia­ tată. se adresează la „fişier- agricole această acţiune sc Ce-or fi făcut mecanizatorii
litate, alţii pentru a cerc lă­ informnţii" o femeie in vîr- amină de la o zi la alta, din toată iarna ?
muriri, sau programa la FIŞIERUL-UN OBSTACOL IN DRUMUL stă. motive., greu dc înţeles O situaţie asemănătoare am
consultaţii. Tot aici se fac Primeşte un bon .bun" de La cooperativa agricolă de
actele pentru internări şi ie­ data aceasta şi, bineînţeles, producţie din Brânişca, cric întâlnit şi la cooperativele a­
gricole de producţie din Va-
şiri, se poate afla orarul do va aştepta din nou., la ra­ 50 de hectare planificate pen­
funcţionare al cabinetelor diologie ţel şi Leşnic, unde nu ni»-
porumbului
tru însăminţatul
medicale cu plată. Urcăm la etaj Pc cori­ sint pregătite, dar sâmînţa stă maî că nu s-a început însă-
mînţatul porumbului, dar nu
Enumerînd chiar sumar PACIENTULUI SPRE MEDIC ? doare şi scări întâlnim per­ încă în magazie. Aceasta, in s-a terminat încă nici planta­
atribuţiile fişierelor, ne dăm sonal medical în alb. pa­ tâmp ce la cooperativa agrico­ tul cartofilor; cooperativa a­
seama că aici cetăţenii iau cienţi, femei de serviciu ale lă vecină din Sîrbi se însâmin- gricolă din Veţel mai are 4
primul contact cu instituţia policlinicii Oamenii bat la ţeazâ. Tovarăşa ingineră Vio­
medicală respectivă, fişierul uşi, uneori li se răspunde, li rica Ardcnn ne relata că .cei hectare de insămînţat, iar cea
devenind in acest fel poar­ scama — aceşti oameni cre­ de una dintre salariate, prin­ una dintre funcţionare Şi, ghişeul „Intrări-ieşiri", un se dau lămuriri şi îndru­ dc la Sîrbi au început însă- din Leşnic 5 hectare. Şi aici
ta de intrare a policlinicii. ează pacienţilor prima im­ tre înghiţituri. către pacient : funcţionar lucrează agale mări. Alteori... preşedinţii şi brigadierii de
Deci, în competenţa fişiere­ presie despre instituţia pe — Nu, tu. La 42, sare alta. — Dumneata nu greşeşti ? La celălalt, „Informaţii-fi- Oricît s-ar părea de necre­ mînţatul porumbului fiindcă cîmp păreau deosebit de opti­
lor cad atribuţii complexe, care o reprezintă, trezesc — Lasă-1 dragă, că-1 aran­ Hai să-ţi modific numărul.. şier", nimeni. Pe cine inte­ zut, dar aici, mai ales une au o suprafaţă mult mai marc" mişti. De altfel, ne-au «asigu­
care presupun multă bună­ încrederea sau îndoiala so Mai notăm doar că prin­ resează că aici lumea aş­ şi apoi, dumneaei „nu vrea să rat că „în cîteva zile vom ter­
voinţă şi atenţie din partea licitanţilor. jează .el", răspunde prima, tre vorbele mai mult decîl teaptă ? Solicitudine, a­ le surori medicale tinere, se compromită cultura cu un mina cu toate".
personalului care funcţio­ 4) „Să-ţi ţii nervii acasă" înfundîndu-se de rîs (La ce dure, respingătoare chiar, a­ mabilitate, atenţie faţă sînt preocupate mai mult de eventual frig ce s-ar semnala Semnalăm cu regret că nu
s-o fi referit ? î).
nează la ghişee, cu atit mai ® .Arc dreptate, am greşit dresate unor pacienţi, altora aranjarea coafurii, de ţigări, în aceste părţi". De altfel şi-au am văzut pe teren nici un
mult, cu cit în cele mai mul­ cu". S-a făcut 10,10 şi cele trei Ii se vorbeşte extrem de a- de omul ce se pre­ deeît de îndrumarea oame- planificat să înceapă însămin- organ de la U.JC.A.P. sau
te cazuri oamenii care li se La ora 9,30, ne prezentăm salariate mânîncă, mănîncâ niabil. se găsesc bonuri pen­ zintă la fişier ? Unde sînt ţatul numai peste 3—4 zi­ Direcţia agricolă, deşi prezen­
adresează sint suferinzi, gră­ la fişierul policlinicii Spita­ într-una Unii pacienţi le u­ tru ei, se dau telefoane, se.. toate aceste atribute care ar GH. I. NEGREA le (? !). Pină atunci, cele două ţa lor în cooperative ar fi fost
biţi, neliniştiţi, fiecare do­ lului unificat din Deva. Zeci rează poftă bună, alţii... aranjează. trebui să caracterizeze mun­ tractoare stau degeaba ’ Me­ deosebit de necesară, mai a-
rind să ajungă la medic cit de oameni aşteaptă pe cori­ — Am fost primul ia ghi­ £ Sc discută intermina­ canizatorii Axcnte Negrilâ şi Ics acum cînd se hotărăşte
mai repede, să afle cauza şi dor la radiologie, neurologie. şeu, se aude vocea nemulţu­ bil 0 Şi lumea aşteaplâ. ca omului de la ghişeu ? Petru Negru aşteptau în curtea soarta recoltei.
gravitatea bolii sale, $i, da­ Alţii la etaj, la alte cabine­ mită a unui pacient. (Avram Nici un indicator nu arată La policlinica Spitalului fConţinliore -în a 5*8; sediului să li sc dea de lu­
că celor care se adresează te. La fişier trei salariate... Uaneş, din Hârţăgani), Şi unde este figlerui policlinicii nou al Hunedoarei se pre­ cru. N. PALTIN