Page 5 - Drumul_socialismului_1969_04

PRIMRI LA TOVARĂŞUL 1
fel'o'"-'* * : COP^ PROLETARI DIN TOATE ŢARILF.. UNIŢI-VA!
NICOLAE CEAUŞESCU
TELEX

Ambasadorul R.S.F. iugoslavia

Tcvarăşul Nicolao Ceauşescu, plenipotenţiar al R S.F. Iugo­ INFORMAŢIE
secr?tar general al Comiteln- slavia la Bucureşti, Jakşa Pc-
lui Cenlral al Partidului Co­ tric, la cererea acestuia. In conformitate cu pla- |
munist Român, preşedintele Cu acest prilej a avut loc o nul Comandamentului U­
Con iiliului de Stat al Republi­ convorbire care s-a desfăşurat nificat, între 25 martie şi
cii Socialiste România, a pri­ 1 aprilie 1969, pe terito­
mit, marii l aprilie 1969, pe într-o atmosfera cordială, to­ riul R.P. Bulgaria s-a e­
1 ambasadorul extraordinar si vărăşească. xecutat o aplicaţie comu­
nă la care au participat
Tovarăşul Carlos Rafael Rodriguez statele majore operative
ale trupelor de uscat, lio­
telor maritime militare şi
O R lN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.CR $1 Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Marţi la amiază, tovarăşul CC. al P.C R., vicepreşedinte trupelor de apărare anti­
Nicolae Ceauşescu, secretar al Consiliului de Miniştri. aeriană a teritoriului ale
gen îrai al Comitetului Cen­ A participat, de asemenea, R. P. Bulgaria, Republicii
tral al Partidului Comunist Jesus Barreiro Gonzalez, am­ Socialiste România şi U- j
tnui m Ni 1431 - MIERCURI 2 aprilie 1969 - 4 P1G. 30 BUH - ADRESA REDACŢIEI: Deva. slr. Di. Petru Groza Ni. 35 - Tel. 1275. 2317. 8317 Român, preşedintele Consiliu­ basadorul Republicii Cuba la niunii Sovietice.
lui de Stat, a primit pe tova­ Bucureşti. Aplicaţia s-a desfăşurat
răşul Carlos Rafael Rodri- In timpul întrevederii, care sub conducerea coman­
gues, membru al Secretaria­ s-a desfăşurat într-o atmosfe­ dantului suprem al Forţe­
tului Comitetului Central al ră tovărăşească, de caldă prie­ lor Armate Unite ale sta­
Partidului Comunist din Cuba, telor participante la Tra­
Ridicarea calitativă a întregii activităţi economice la C.S. Hunedoara sc tenie, au fost abordate pro­
preşedintele Comisiei naţio­ tatul de la Varşovia, ma­
impune cu o acuitate deosebită deoarece întregul plan al anului 1969 a nale de colaborare economi­ bleme privind lărgirea colabo­ reşalul Uniunii - Sovietice, .
fost aşezat pc balanţe materiale strînse. Reducerea din efort propriu a chel­ că şi tehnieo-ştiinţificâ, care rării şi cooperării economice, I. I. lakubovski.
ştiinţifice şi tehnice
dintre
tuielilor de producţie pc 1969, în comparaţie cu 1968, este de peste 77 mi­ se iiflâ în ţara noastră cu pri­ cele două târî, probleme ale Aplicaţia a scos în evi­
lejul lucrărilor primei sesiuni denţă nivelul ridicat de .
lioane de lei. In primele două luni ale anului 1969 însă, la o serie de ma­ a comisiei mixte româno-cu- dezvoltării relaţiilor priete­ pregătire operativă al ge­
terii prime şi materiale s-au consemnat economii în timp ce la altele s-au bareze. neşti dintre cele două partide neralilor, ofiţerilor şi sta­
şi popoare, precum şi
unele
înregistrat depăşiri. t # . La primire a luat parte aspecte ale situaţiei interna­ telor majore, capacitatea
O primă concluzie ce sc desprinde din activitatea acestei perioade este Ghoorghe Râdulescu, membru acestora de a conduce
al Comitetului Executiv al ţionale actuale. mari unităţi operative de
că în aprovizionarea agregatelor cu materii prime şi materiale persistă toate categoriile de forţe
unele neajunsuri, reccpţionarea, păstrarea şi utilizarea lor nefăcîndu-sc la ni­ armate.
velul cerinţelor. De asemenea, aceasta
Deoarece consumul de materiale refractare este destul dc ridicat, abor­ a dat posibilitatea sâ fie
prelucrate probleme de
dăm aceasta problemă cu sprijinul unor specialişti dc la O.S.M. II şi al
cooperare şi a favoriiat
tovarăşului Aurel Guşat, inginer şef la Fabrica „Refractara Alba lulia. întărirea colaborării între
armatele ţârilor Tratatului
de la Varşovia.
La fiecare fonă de o|el implică studiul atent CONSFĂTUIRE
ŞTIINŢIFICA
al cerinţelor populaţiei
C IT H A I PUŢINE părare Studiul veniturilor IN DOMENIUL
INTERNAŢIONALA
Din dezbaterea
iniţiala
:le redacţie pc tema moder­ trebuie insă completat cu
nizării activităţii comercia­ analiza cererii de consum, COMERŢULUI
care este un fenomen com­
le se desprind o muUiludi-
La Budapesta au înce­
V A T i RIALE ne de probleme. Penlru ca plex In continuă schimbare. put lucrările unei consfă­
Pentru ca studiul
cererii
ele să depăşească
sladiul
discuţiilor, trebuie analizate de consum să fie cit mai tuiri ştiinţifice internaţio­
nale în domeniul comer­
cu deosebită atenţie, cău­ aprofundat, consumul pe cap ţului. La lucrări participă
de locuitor trebuie să cape­
tate soluţiile core să duca te o folosire mai largă, pen­ directori ai institutelor de
la rezolvarea lor. lată
dc
R E F R A C T A R E ce în rîndurilo care urmea­ tru fundamentarea volumu­ cercetări in domeniul co­
merţului şi oameni
de
lui de desfacere şi, mai ales,
ză mă voi referi în mod deo­
gazdă,
sebit la necesitatea strin­ a structurii fondului de ştiinţă din ţara Bulgaria,
precum şi din
gentă a studierii atente a mărfuri. De aceea, organi­ Cehoslovacia, R. D. Ger­
Colectivul oţelăriei Mar- multe de spus — este dc pă­ cerinţelor populaţiei. Aceas- zaţiile comerciale trebuie să mană, Iugoslavia, Polo­
în-
desfăşoare investigaţii
la este dîctalii de faptul că
fin-II trebuie să realizeze, în rere inginerul Ilic Marinescu, s-au creat condilîi penlru tr-un cadru mal larg, să nia, România şi Uniunea
acest an, o producţie de 2.-1 adjunctul şefului de secţie. întreaga aparatură de măsură şi control a U.R.U.M. Pe­ creşterea fondului de măr­ găsească mijloace mai efi­ Sovietică.
milioane tone metal. Compa­ Mâsurînd dc mai multe ori ciente care să permită con­
rativ cu realizările anului tre­ stratul de zidărie în zonele troşani este verificată în atelierul de metrologie. Aici, fotore­ furi destinat aprovizionării sultarea consumatorilor pen­
cut. se va elabora cu 50 0Q(i uzate ale oalelor de turnare porterul nostru a surprins Ia lucru pe inginera Iveniţa Jur şi populaţiei, lărgirea gamei lru elaborarea unui necesar UN INTERESANT
pe muncitorul Petru Belei.
tone mai mult oţel, fără do­ demolate, am constatat că gro­ sortimenlale şi îmhunălăţi- mare de mărfuri, ţlnînd sca­
tări suplimentare în agregate simea căptuşelii variază între rea calităţii aceslora. FESTIVAL ARTISTIC
şi utilaje tehnologice. La atin­ 20 şi 40—45 mm, nemaipre- O expresie grăitoare o- mă dc modă, dc evoluţia
gerea nivelului de producţie zenîînd garanţie pentru o consliluic creşterea vertigi­ gusturilor cetăţenilor. In intimpinarea celei
stabilit concură. într-o măsu­ nouă turnare. La aceasta se noasă a volumului lotal at Lipsa 'unor mărfuri, u­ de-a 25-a aniversări a e­
ră importantă, calitatea pro­ mai adaugă şi rosturile zidă­ vînzărilor dc mărfuri cu a- neori chiar de strictă ne­ liberării patriei, în locali­
duselor refractare, îndeosebi riei mai mari decît cele pre­ P a g in a a ll-a nvjnuntul atîl la oraşe cit cesitate, sc datore.şte faptu­ tăţile situate de-a lungul
a celor dcstinale câptuşirii oa­ scrise, datorate abaterilor di­ şi la sate. Problema esenţia­ lui că solicitările comerţului apelor Mureşului se va
lelor de turnare. Circa 80 la mensionale ale majorităţii for­ lă care se ridică în tata or­ nu pornesc de la o studiere desfăşura un interesant
sută din cărămida întrebuin­ matelor de cărămizi. ganizaţiilor comerciale este organizată a cerinţelor (estival artistic, Io care
ţată în acest scop este livra­ Neajunsuri prezintă si cără­ • Din viaţa organizaţiilor U.T.C. aceea a analizei şi stabili­ populaţiei. Nocunoscînrl ne­ vor lua parte formaţii din
tă dr Fabrica „Refractara" mizile de formatul „N2", pc rii măsurilor penlru desfă­ cesarul real există reţineri judeţele Mdreş, Albo,
din Alba lulia Dacă din punct eslc deficitară In legătură cu şurarea unei astfel de acti­ din partea aparatului co­ Harghito, Hunedoara şi
cie vedere al aspectului cără­ această problemă, am solicitat care le folosim la câptuşirea • CUVÎNTUL SPECIALISTULUI: vităţi care să asigure o a- mercial în aprovizionarea cu Arad, judeţe legate prin
mida este în general bună, în opiniile cîtorva specialişti de rinelor. Ele au abateri dimen­ provizionarc corespunzătoa­ canlilăli suficienlc do măr­ . străvechi tradiţii folclorice.
furi. Din această cauză co-
sensul că n-are ştirbjturi. mu­ la otelârjn M-ârtin-TI. sionale maî accentuate, poro- măsuri Jmoortante pentru prevenirea re dlierffelor categorii dc • iiTt-nrilr -mî formriloflvă cln- Deschiderea (estivalului va
auea loc »n pitoreasca
chiile lovite sau.-fisuri, din cel — Privind comportamentul zîtfiţi foarte mari şi sînt 'insu­ cohsumatofi, potrltfTT pute­ Pă aprecierea merceologilor localitate Izvorul Mureşu­
rii lor de cumpărare.
nl rezistenţei/în exploatare cărămizilor pentru oale ar Ii ficient presate Din aceste fasciolozei Penlru cunoaşterea aecs- care, neeonosoînd concret lui din judeţul Harghito.
cauze. în momentul evacuării lor fenomene, organizaţiile posibilităţile dc desfacere, In cadrul acestor mani­
oţelului, cărămizile se uzează comerciale au la tndemînă în cele m<ii multe razuri festări, ansamblurile fol­
clorice dintr-un judeţ vor
duc la goluri în aprovizio­
Lucrările agricole de primăvara chiar pînă la dispariţie. Dc o- o seric de metode cu aju­ nare sau la stocări de măr­ evolua pe scenele celor-
torul cărora pot asigura o
bicci, se înzidese trei rînduri
lolte judeţe, prin rotaţie.
furi nesolicilate care devin
de cărămizi pe lat. In unele aprovizionare corespunză­ greu vandabile Festivalul se vo încheia
cazuri însă. după descărcarea P a g in a a ill-a toare a populaţiei. Primoşle Uneori contractările sc cu un amplu spectacol
o importantă deosebită in
muzical-coregrafic, ce va
12 tractoare stau, unei singure şarje, rămînc pe această problemă întocmi­ fac avind la bază realizări­ fi prezentat la Alba lulia
le din perioada prccetlenlu.
vatra rinei ultimul rînd din
rea balanţei de venituri şl
celor 5
de ansamblurile
cele trei, şi acela cu o uzură ® Colaborarea—cheia valorifică­ cheltuieli băneşti ale popu­ fără a sc cunoaslc precis judeţe.
dacă în anul tirniălor
se
avansată. De aici. unele neca­ laţiei cu ajutorul căreia se
14 sînt de toate, zuri în exploatare, care se face o repartizare raţională TRAIAN BARBU IMPORTANT
a volumului dc mărfuri pc
rii depline a patrimoniului turistic
teritoriul judeţului. Cunos- octivist ol Comitetului
cînd fondul de cumpărat al judeţean Hunedoara OBIECTIV DE
V. FOCSENEANU
clar „planificăm, • Neglijente care pun în peri­ populaţiei se poate stabili ‘ al P.C R. CERCETARE IN
ru precizie volumul dc măr­
col bogăţia obştească it! în funcţie de specificul DOMENIUL MINIER
local, dc puterea de cum­
Un important obiectiv,
mjam, ! • • •
de cercetare în domeniul
minier se inolţâ în peisa­
Se ştie că soarta recoltei este hotoiîto în more mâ- f jul dealurilor de cretă de
3 de contribuţia pe core o aduc mecanizatorii Io 1 la Murfatlar — prîma sta-
■cutarea lucrărilor de pregătire o terenului şi însă­ m M l ţie-pilot din Dobrogea
ilări. Acum. cind orice oră buno de lucru in cimp pentru cercetarea mine­
c>»e deosebii de preţioasă, nu se poate admile nici un ¥ * c l i reurilor nemetalifere, in
gol îii oclivitoleo secţiilor de mecanuoie, principala vederea stabilirii conţinu­
sorcină a lioctoriştilor fiind folosirea cu randament ma­ tului lor şi obţinerii de
xim o utilajelor. Colaborarea rodnică între conduce­ produse cu indici calita­
rile C AP. şi secţiile I.M.A reprezintă cheio succesului tivi superiori. Ea va avea
m buno organizare şi desfăşuiore a lucrărilor agricole două (inii tehnologicei
de sezon. destinate continuării, în­
Aspectele înlîlnite ieri Io secţia din Deva o IM.A. tr-o fază superioorâ, <\
Orăştie rellectd insă existenţa unor serioase deficienţe studiilor de laborator asu­
de ordin orgonizatoric. La oro 7. douăsprezece tractoare pra coolinului şi altor mi­
dm cele 14 ole secţiei" se mai găseau aliniate Io se­ nereuri nemetaliferc : ar­
diul cooperativei agricole, unul era Io brigoda din Sin- gila de Dobrogea, bento-
luhalm, ior altul Io reparat Io Orăşlie (avind blocul mo­
torului spart doar după cîteva ore de funcţionare). După nita de Răzoare, grafitul
o jumolole de oro, 6 tractoare au pornit spre C A P Ar- Fe ogoarele cooperativei agricole de producţie din satul Aurel Vlaicu, mecanizatorii din secţia condusă de Roman Suciu, execută pregătirea terenu­ de Rm. Viicea, diatomita
hio (6 km dus şi întors), să execute arături. 5-a făcut lui in vederea însămînţărîlor. p0ţ0 . ONOIU de Adamclisi şi altele.
oro 8,30 şi trei Woctoare încă nu porniseră Io lucru. In
lipsa şefului secţiei, Nicolae Cristea, core nici in ziua
precedentă nu trecuse pe aici. dor „este oşteptat so
soseoscă din moment în moment de Io Orăştie". calcu­
latorul Ponfil Olaru se ocupa de „dirijarea" tractoarelor.
Inginerul loan Borza ne spunea ca „probabil şeful sec­
ţie» este bolnav, dar ii oştept şi eu să vină cu cartea — M-nm născut şi am latie a unor medici de la
tehnică a semănătorii pentru legume, deoarece în lipsa crescut în Bucureşti. Acolo Spitalul din Brad la circum­
am terminat liceul, faculta­
ei nu putem regla maşina. Mergem totuşi să insămin- tea. In faţa comisiei de re­ DE CE VREA SÂ PLECE MEDICUL SATULUI? scripţia din Buceş n-ar re­
ţăm un hectar cu ceopă, moşino fiind reglată de ieri in zolva niai bine problema ?
acest scop şi probabil între timp. pînă să începem însă- partizare — acum cînd eram La dispensarul medical din
mînţatul altor sortimente de legume, vo sosi". deja medic — am cerut să fiu Bălţa stăm de vorbă cu medi­
— Lo C AP. Arhia araturile se termină in 2-3 ore trimis la ţară. Am venit aici, oamenilor, respectul de care împrăştiate pe o rază de zeci ceş. Cum va trăi ? Cum va doi, credem câ nu trebuie s-o cii Nicolae Popa şi Zeller La-
şi apoi o să moi vedem ce lucrăm, ior miine merg la la Ghelar. între mineri. Mi-a so bucura in rîndul sătenilor. de kilometri, cu drumuri gre­ munci ? Cît va râniîne la Bu­ facă tot femeia aceea... dislau. Mulţumirile lor sufle­
C.A.P. Popeşti — ne-a relatat Panfil Olaru. fost destul de greu. începu­ „Am şapte sate pe raza cir­ le, unde nu poţi ajunge decît ceş ? La aceste întrebări pot — Mie nu mi-a fost greu de teşti sînt acelea câ în ultimii
Moi era oare nevoie atunci ca 6 tractoare să focă sem să regret câ am luat o cumscripţiei, toate împrăştia­ pe jos. răspunde numai cetăţenii co­ la început, nc spune medicul ani mortalitatea infantilă in
deplosoreo la Arhia cînd Io C AP. Devo au moi râmos asemenea hotărîrc. Îmi era te prin munţi. Pentru a ajun­ — Ne descurcăm foarte munei în frunte cu autorităţi­ Tiberiu Delapeta, dc la dis­ cele 11 sate ale comunei a
de arat 70 de hectore, după părerea inginerului, sau dor de bulevard, de animaţia ge la ele, am la dispoziţie un greu fără medic în comună — le locale. Numai dc ei de­ pensarul medical din Blăjenî. ajuns la zero, numărul bol­
peste 100 după cea a preşedintelui ? şi forfota Capitalei, de operă, cal şi o şaretă. Cind merge ne spunea tovarăşul Todor pinde... Sînt de la ţară. Aşa câ, n-a navilor de silicoză a scăzut
|n programul de lucru întocmit pentru ziuo de ieri, de teatru. In primul an tot calul, nu-i bună şareta şi in­ Ştefan, secretarul Consiliului — Cum faceţi tratamentele fost o noutate pentru mine. In mult, alte boli au dispărut de­
la C.A.P. Deva s-a planificat execulorea arăturilor pe salariul mi-1 cheltuiam pe vers. Vara mai merg pc jos, popular comunal Buceş, maî plus, sînt foarte mulţumit dc
6 heclore, însomînţoreo o 4 hectare cu sfeclă de za­ tren, lugeam la Bucureşti A­ cu bicicleta. Iarna-i foarte ales câ aici la centrul de co­ cetăţenilor care vin la dis­ condiţiile de muncă şi de via­ finitiv.
hăr (?) şi 2 cu legume, transportul a 15 tone îngrăşă­ poi,. încet, încet, rn-am obiş­ greu Să nu mai vorbesc de­ mună nu avem nici un cadru pensar ?, — i-am întrebat pc ţă ce mi-au fost create aici. — Circumscripţia noastră
minte, precum şi tăvâlugirea o 20 hectare. Acesi volum nuit ... Cu oamenii, eu locurile, spre condiţiile în care locuiesc Intr-adevăr. In centrul co­ ridică o serie de probleme
de lucrări este departe de a oglindi folosirea cu în­ cu viaţa de aici. N-ani mai cu soţia şi doi copii mici. munei Blăjeni a fost construit speciale, deosebite. Avem mul­
treaga capocitate o celor 6 tractoare râmase Io coope­ fost la Bucureşti, am şi uitat Mi-am spus necazurile în toa­ un modern dispensar medical,
rativă, Deşi însâmînţatul sfeclei a început in ziua de 28 dc cînd... te părţile, dar nimeni nu niâ în cadrul căruia a fost sta­ te întreprinderi, majoritatea
martie a.c.. pînă ieri lucrarea s-a realizot abio pe 15 Aşa a început discuţia noas­ îa în seamă" — mi se destăi­ A N C H E T A bilită şi locuinţa medicu­ cu profil m.nier. Sîntem che­
heclore din cele 50 planificate. tră cu medicul Aurel Cioba- nuia plin de amărăciune tină- lui. O realizare minunată, maţi la accidente, la diferite
— Acum trebuio şi era posibil ca intreoga suprofoţă nu, directorul Spitalului din rul medic. un exemplu pc care ar trebui urgenţq^IM-avem cu ce ne de­
să fîe însămînţato cu sfecla, dar inlr-o zi tractoarele ou Ghelar De ce acest „greu de L-am căutat dc curînd. Me­ sanitar Nu se mai poate fără Gheorghe Matei, oficiant sani­ să-l urmeze cetăţenii din
' stat din cauza lipsei de ulei, iar duminică nu s-o lu­ început" ? De ce viaţa primi­ dicul Victor Iancu nu mai medic, a încheiat dînsul. tar şi Trandafira Dinu, soră comunele care nu asigură plasa rapid. Ar fi nevoie de
crat — ne-a spus inginerul loan Borza. lor 2-3 ani se scurge atît de este la Buceş. A plecat. Astăzi Deci, acum nu se mai poa­ medicală, aflaţi la dispensa­ condiţiile stnot necesare me­ o autosanitară — ne spune
Cum sc poate aprecia însă atunci afirmaţia că anevoios pentru cei mai mulţi oamenii din şapte sate sînt le ! Dar consiliul popular ce rul din Buceş. I-am întrebai dicului, şi, drept urmare, n-au medicul Popa. Apoi ne lipsesc
„mergem cu 10 hectare pe zi la Insăminţatul sfeclei", medici repartizaţi în mediul fără medie. Moaşa este inter­ a făcut pentru a ajuta me­ pentru câ nu semănau a per­ medici. specialişti de pediatrie. Dacă
dacă ieri s-a planificat abia realizarea a 4 hectore ? Da» sătesc 7 „Să treacă stagiatura. nată in spital, sora medicală dicul ? Câ au avut medic bun, sonal sanitar. Oficiantul, cu — Giraţi şi circumscripţia
cu faptul că m ziua de 31 martie o.c., s-a planificot în- să plec de aici", spun mulţi face naveta la Brad. ofician­ lînâr, din apropiere, fără gîn- haine ponosite, pline de mur­ din Buceş, după cîte * ştim. nu medic, cel puţin o asis­
sărnînţarea a 4 hectare de legume cu maşina, iar în medici tineri. Si. într-adevăr. tul sanitar c din Vulcan. Să­ duri de plecare. Dar avea so­ dărie. Nici vorbă de halat. Cum reuşiţi sâ vă împărţiţi tentă să-mi fie repartizată.
reolitate de-obia atunci s-o făcut reglojul ei ? Am aflat aşa fac Fug de sat. Caută un nătatea oamenilor este lăsată ţie şi doi copii -nici şi nu-1 Sora, şi ea, în costum dc stra­ peste tot 7 Pe lîngă aceasta, este necesar
că pe oici o trecut în ziua de 31 martie a c şi un in­ locuşor într-un oraş, un post, în seama medicului Tiberiu interesa pe nime. 1 cum locu­ dă. încăperile foarte murda­ sâ facem periodic controale
structor al UJ.C.A.P. ! numai sa /ic Delapeta. dc la dispensarul ieşte. Şareta şi .Vilul nu le- re, dezordonate. Oficiantul — Destul de greu ! — ne
Argumentele sînt suficiente pentru a dovedi că spo­ Cu cîleva luni în urmă dis­ rlin Blăjeni. care face tot ce putea folosi. Meri V; la După ne-a spus câ „a suit nişte răspunde medicul. profilactice pentru depistarea
Sinceri sâ fim, nu ne pu­
rirea aportului mecanizatorilor la urgentarea lucrărilor cutam cu fostul medic al co­ omeneşte e posibil pentru a Piatră, la Tarniţa,. V^âni.ia, pe saci în pod dar, se mai spa­ tem imagina cum s-n judecat
agricole şi coordonorea activităţii lor nu constituie încă munei Buceş, Victor Iancu. veni şi la Buceş o dată pe jos, cind trebuia, „ft-n vrut lă" ; sora n-a zis nimic la în­ GH. I. NEGREA
o problemă de moxîmă însemnătate şi răspundere pen­ despre aceeaşi problemă. Cum sâptămînă La experienţa sa nimeni să-l primească în ca­ cînd 1 s-a pus în sarcina me­
tru conducerea secţiei şi cooperativelor agricole deser­ munceşte şi trăieşte ? Ne-;i de un an. tînărul medic răs­ să, cu doi copii", Vine o mo­ ceput, apoi, „ştiţi, femeia care dicului Delapeta o circum­
îngrijeşte calul şi şareta, mai
scripţia grea în plus, pe lingă
vite. impresionat seriozitatea cu punde de sănătatea oamenilor tivare ! ? face şi curat" în dispensar. cea dc care răspundea! (Contifluor* în pog. O 3 q)
care se ocupa de sănătatea din 15 sate de munte* Va veni alt niedic la Bu- Curăţenia personală a celor Oare deplasarea prin ro-