Page 53 - Drumul_socialismului_1969_04

«bnoleca Munîclolului Oirc
1 ° r- l.PCTURA
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! Primul ministru al Suediei,

Tage Erlander, şi-a încheiat

vizita în ţara noastră

Marţi dimineaţa a părăsii Maurei, cu soţia, şi de minis­ cători de instituţii centrale,
Capitala primul ministru al trul afacerilor externe, Cor- ziarişli români şi străini.
Suediei. Tage Erlander. cu neliu Mănescu. Au fost dc (aţă K. V, Ma-
soţia, care. la invitaţia pre­ La aeroportul Bâneasa erau Uela. ambasadorul Finlandei,
şedintelui Consiliului de Mi­ prezenţi, pentru a saluta pe R. W. Hansen, însărcinatul cu
niştri al Republicii Socialiste oaspeţi la încheierea vizitei afaceri ad-interim al Dane­
România, Ion Gheorghe lor în ţara noastră. Ion Cră­ marcei, şi membrii Ambasa­
Maurer, a făcut o vizită ofi­ ciun. ministrul industriei u- dei Suediei la Bucureşti.
cială în ţara noastră. şoarc. Bujor Almăşan, minis­ Pe clădirea centrală a aero­
Premierul suedez a fost în­ trul' minelor, Octavian Grozn. portului erau arborate drape­
soţit de Torsten Nilsson, mi­ ministrul energiei electrice, le de stat ale României .şi
nistrul afacerilor externe, ba­ Mihai Suder ministrul eco­ Suediei.
ronul Cari Rappe. ambasndo nomiei forestiere. Ştefan Bă După ce au fosl intonate
^ mm. ni Hi. m - mtmiffl IE aprilie 1969 - < PIC. 30 BIH1 IUBI MDMTItl: deva. Sil. ti. Peltu Grwa di 35 - Tel. 1275. ?3I7 8317^ rul Suediei la Bucureşti. Olo lan. ministrul invăţâmîntului. imnurile de stat ale celor
Jodnhl. secretar general în Pompiliu Macovei, preşedinte­ două ţâri, primul ministru.
MA E , contele Wilhelm le Comitetului de Stat pentru Tage Erlander, şi preşedintele
Wachtmcistcr. directorul afa­ Cultură şi Artă, Mlron Nico Consiliului de Miniştri, Ion
Legea de organizare şi func­ C a m p a n ia a g ric o lă cerilor politice în M.A.E., Olof lescu, preşedintele Academiei, Gheorghe Maurer, au trecut
M M ţionare a consiliilor populare Landenius. şeful Protocolului George Macovescu. prim-ad- în revistă garda de onoare.
rămas
răspunderi
Oaspeţii şi-au luat
prevede
directe
junet al ministrului afacerilor
M.A.E, de consilieri şi ex­
O ^ O j V I I C | din partea acestora pentru perţi. externe Eduard Mezincescu. bun de la persoanele oficiale
realizarea planului producţiei De la reşedinţă, primul mi­ ambasadorul României la venite la aeroport.
tivitate. Astfel, rel'erindu-sc la FIECARE ZI Şl ORĂ nistru Tage Erlander şi so­ StocUholm. membri ai condu de guverne s-au salutai cu
agricole de pe raza lor de ac­
La despărţire, cei doi şefi
ţia au fost însoţiţi de pre­
atribuţiile consiliilor popu­ şedintele Ion Gheorghe cerii altor ministere, condu­ căldură.
lare, Legea specifică la nit.
C ît de p ro fitab il „proiectul planului dc produc- BUNE DE LUCRU -
14, alineatul i că ele adoptă
|ic agricolă, precum şi hotă- Hofărîrea Consiliului de Miniştri
riri cu privire la creşterea
şi animale. întărirea ccono- FOLOSITE DIN PLIN!
producţiei agricole
vegetale
inico-orgam'zatoricâ a unităţi­ privind acordarea creditelor
lor socialiste agricole, folosi­ emile şi directivele care vin treni s-au terminal complet
rea raţională a fondului fun­ de la organele de specialita­ lucrările de pregătire a tere­
ciar, realizarea fondului cen­ te judeţene sc transmit C A P nului pentru insăminţări. s-au
tralizat al stalului la produse­ prin consiliul popular. însăminţat cartofii, sfecla de în agricultură
le vegetale şi animale, admi­ — Dată fiind această răs­ zahăr, mazărea, usturoiul şi
facto ru l tim p 1 nistrarea, gospodărirea şi dez­ Traian Cîrstoi — comitetul c- alte culturi de cîmp şi dc gră­ CoiTsiliul de Miniştri a o- rativele agricole să gospodă­ Dc asemenea, Banca Agri­
pundere — arăta
tovarăşul
voltarea fondului silvic şi a
dină La Totia sînt de însâ-
păşunilor comunale ; organi­
rească cu chibzuinţă atit fon­
zează şi asigură apărarea şi xecutiv al consiliului popular mînţat 5 hectare cu cartofi probat recent o hotârire pri­ durile proprii, cît şi cele îm­ colă poate acorda credite de
producţie pc termen
scurt
vind acordarea creditelor rle
comunal a repartizat membrii
Spuneau că» azi îi pun.
dar
folosirea terenurilor agrico­ săi să răspundă de desfăşu­ plouă (şi cîtc zile n-au fost producţie pe termen scurt prumutate, Banco Agricolă va membrilor cooperatori şi pro­
le...'. Pentru consiliile popu­ rarea în bune condiţiuni a bune in săptămînă trecută! — cooperativelor agricole dc pro­ percepe o dobîndâ de 1 la ducătorilor cu gospodărie in­
lare comunale, de fapt, aceas­ campaniei agricole de primă­ n.n.). ducţie. membrilor cooperatori sută pc an pentru creditele dc dividuală, care contractează
ta este principala atribuţie în vară De C A P Băcia, de e­ .— Dar porumbul ? şi producătorilor cu gospodă­ producţie primite şi de 5 la cu organizaţiile socialiste li­
domeniul economic — de a xemplu, răspunde Margareta rie individuală sută pentru creditele neresli- vrarea de produse agricole.
sprijini prin toate mijloacele Fercnczi. vicepreşedintă, şi — ...Nu s-a însăminţat ni­ Hotărîi ea are drept scop tuite ia termen. Creditele se pot acorda pînă
mic. Specialiştii spun că nu a
In gama inepuizabilă a re­ existenţa în fiecare unitate dezvoltarea producţiei agrico­ Maria Irimie, de C. A. P. ajuns temperatura solului la 8 sprijinirea cooperativelor agri­ In vederea dezvoltării acti­ la 45 la sută din valoarea
surselor pentru perfecţiona a unor largi posibilităţi ca. le. de a lua măsuri pentru ex­ Tîmpa. Petru Simu. vicepre­ grade. Terenul este însă tot cole de producţie cu fonduri­ vităţilor anexe şi a prestări­ producţiei contractate cu o
rea producţiei, un loc de prin măsuri chibzuite şi tinderea suprafeţelor cultiva­ şedinte şi Petru Lăzărescu, pregătit şi cu mecanizatorii nu le necesare asigurării bazei lor de servicii în cooperative­ dobindă de 1 la sută pe an
primă importanţă îl ocupă eficace/ acest indice să fie te şi a veghea la folosirea cît care este şi deputat judeţean, sînt probleme. Chiar nu au cc materiale pentru realizarea le agricole de producţie se pot şi dc 5 la sută in cazul ne-
utilizarea judicioasă, cu ran­ mult sporit mai raţională a pămîntului. de Totia. secretarul consiliu­ lucra... producţiei. în perioada pînă acorda credite pentru aprovi­ rambursării la termen a aces­
dament sporit, a fondului de Suportul acestei constatări Problema răspunderii direc lui şi loan Dara. de Petreni. O la valorificarea acesteia şi zionarea cu materii prime şi tora
timp destinat producţiei. A constă în înseşi exemplele te de producţie agricolă — şi eu şi vicepreşedintele loan pentru acordarea de avansuri materiale cu o dobindă de 4 Noul sistem de credite pen­
cest factor polivalent. cu oferite dc cele 34 de între­ deci şi de desfăşurarea cam­ Dijmănescu Ne-am stabilii Consiliul popular comunal băneşti pc măsura efectuării la sută pc an, iar în situaţia tru producte pe termen scurt
multiple implicaţii asupra prinderi republicane şi de paniei de primăvară — a con sarcini concrete în ce priveşte Băcia. sc vede din preocu­ zilelor-muncă. Cuantumul cre­ ncrambursării la termen cu înlocuieşte reglementările an­
desfăşurării întregii activi­ industrie locală din judeţ. în slituit tema discuţiei purtate urgentarea însăminţărilor din pări că simte tot mai mult ditelor de producţie pc ter­ o dobindă majorată de 6 terioare privind acordarea u­
tăţi economice. îşi pune am­ gradul diferit şi contradicto­ ieri cu tovarăşii Traian Cris- etapa întîi şi aplicarea în­ răspunderea pentru soarta men scurt, de care pot bene­ la sută In situaţia în care nor credile şi avansurile pen­
prenta şi determină. mai riu de preocupare faţă de tm. primarul comunei Băcia, grăşămintelor organice şi chi­ producţiei agricole din acest ficia cooperativele agricole dc cooperativele agricole nu pot tru contractări
mult sau mai puţin preg­ folosirea timpului dc lucru şi Gheorghc Ştirbu. secretarul mice — domeniu în care au an. Poate încă metodele dc a producţie pentru produsele pe rambursa integral creditele
nant. volumul şi calitatea Intr-un număr de întreprin­ consiliului popular comunal, fost multe greutăţi. Cum a­ acţiona mai trebuie perfecţio­ care le valorifică pe bază de de producţie primite datorită
producţiei, nivelul producti­ deri. intre care Uzina „Vic­ precum şi a unor constatări jungem să cunoaştem caic nate. De pildă, comisia per­ contract, este de pinâ la 60 la nerealizării producţiei şi ve­
vităţii, eficienţa muncii. toria” Călan, CS Hunedoa­ la două cooperative agricole este situaţia din teren şi ast­ manenta pentru agricultură sulă din valoarea producţiei niturilor băneşti din cauze o­
Folosirea judicioasă şi cu ra, I.EC Paroşeni. I.F. De­ de producţie de pe raza co­ fel să intervenim ? împreu­ şi silvicultură ar putea fi an­ contractate. Creditul se acor­ biective (calamităţi naturale,
pricepere a acestei pîrghii va. Fabrica de conserve Ha­ munei. nă cu tovarăşul secretar tre­ grenată cu sarcini mai con­ dă eşalonat. In funcţie de ne­ epizotii etc.), Banca Agricolă
este deosebit de profitabilă ţeg. factorul limp a fost pus — Faţă de vechea lege dc cem. de regulă, cel puţin o crete. mai etapizate, pentru a voile producţiei vegetale şi a­ va putea amîna pînă la un TELEX
pentru Întreprinderi. Pe a­ să lucreze mai profitabil in organizare şi funcţionare a dată pe săptămînă prin fieca­ sprijini activitatea fiecărei nimale, precum şi dc stadiul an ratele scadente şi ncranv
ceastă cale. fără nici o in­ beneficiul producţiei. Aceas­ consiliilor populare, noua lege re C A P., stăm dc vorbă cu C A P. şi mai ales în ce pri­ de dezvoltare al acestora. Pri­ bursate.
vestiţie materială sau bă­ ta şi explică de altfel in ma­ adoptată de sesiunea Marii membrii din comitetul execu­ veşte punerea în valoare de ma tranşă din credite se acor­ La cererea Consiliului Su­
nească. ci doar exclusiv pe re măsură — prin indicele Adunări Naţionale din decern- tiv. cu deputaţii şi specialiştii noi saprafeţe arabile. N-ar dă în măsura in care acestea perior al Agriculturii, Banca
seama organizării superioa­ de folosire a timpului cu­ brie anul trecut prevede pen care lucrează acolo pentru a strica dacă tovarăşii din co­ sînt necesare pentru procura­ Agricolă va putea acorda coo­
re a producţiei şi a muncii, prins în limitele procente­ tru noi atribuţii directe în cunoaşte greutăţile ivite, ne mitetul executiv s-ar interesa rea de seminţe. îngrăşăminte perativelor agricole credite de ! EMISIUNE
agregatele şi oamenii care lor de 96.0 şi 97.5 la suta — domeniul agriculturii — ară­ interesăm la faţa locului de mai îndeaproape, şi de felul sau peniru plata în bani a producţie. în limita unui pla­ j FILATELICĂ
Ic deservesc pol produce îndeplinirea înainte de ter­ ta tovarăşul Gheorghc Stirbu. stadiul muncilor agricole, şi cum consiliile de conducere muncilor executate de către fon stabilit, pentru plata in
mai mult şi mai eficient, men a tuturor indicatorilor Acum nu este vorba numai pc urmă intervenim. cînd ale C A P. respectă indicaţia întreprinderile pentru mecani­ bani a lucrărilor agricole e­ Ministerul Poştelor şi
contribuind hotăritor la în­ stabiliţi prin planul trimes­ să sprijinim la general coope este cazul, la secţia I.M.A. din ca în perioadele de vîrf de zarea agriculturii. Ea nu poa­ xecutate de întreprinderile • Telecomunicaţiilor va pu­
deplinirea exemplară a sar­ trial. -v ■ rativcle agricole, ci sa le aju­ Simeria sau ia Direcţia agri­ campanie — şi acum e vîrful le depăşi însă 50 la sută din pentru mecanizarea agricul­ ne in circulaţie in luna
cinilor economice. In progre­ La extremitatea exemple­ tăm efectiv, să ne interesăm colă judeţeană. Nu pica fo­ vîr/urilor — să muncească e­ creditul acordabil. turii, precum şi pentru trans­ aprilie, emisiunea filate-
sul economic generat al ţării lor prezentate se află insă îndeaproape de mersul mun­ losim hîrtii pentru a cunoaşte fectiv {pe semănătoare, remor­ Cooperativele pot utiliza din porturile de produse agricole, j. licâ „Colaborarea cultu-
Acesta este mobilul iimiston- 12 întreprinderi' care conti­ cilor agricole. Do fapt şi sar-- situaţia.. * ' ' că. la grădină! — nu numai credite pînă la 40* la sută pen­ îngrăşăminte şi alte materiale ■ ral-economicâ intereuro-
ţci cu cave sc subliniază in nuă să înregistreze indici — Şi care e stadiul campa­ cu indicaţii. Poate şi tempe­ tru plata în bani a zilelor- necesare procesului de pro­ j peana", reprezentînd sim­
pvczcnl necesitatea ulitiz.ării nesalisfăcăton în folosirea niei de primăvară, tovarăşe ratura în sol ar fi crescut în muncă şi a retribuirii supli­ ducţie, chiar dacă cooperati­ bolurile industriei, corner­
efective pentru producţie a capitalului dc timp. unde preşedinte şi tovarăşe secre­ unele zile... mentare cuvenite membrilor vele nu întrunesc condiţiile : ţului şi culturii, încadrate
timpului afcclat producţiei, orele sînt irosite fără jus­ Noi hibrizi tar ? cooperatori. de creditare prevăzute în ho- i de tricolorul românesc, E­
raţiunea obligativităţii corni tificare. oameni şi capacităţi — La Băcia, Tîmpa, Pe­ I. MlRZA Pentru a determina coope­ tărîre. misiunea va fi tipărită la
tetelor de direcţie şi n orga­ de producţie „măcinind" în de porumb tiefdruck in patru culori.
nizaţiilor dc partid din în­ gol un impresionant volum Lo Consiliul Superior ol Valoarea ei totală va fi
treprinderi de a acţiona cu de orc destinate producţiei Agriculturii s-au omolo­ de 2,05 lei.
hotărîre pentru punerea de­ In aceste unităţi. factorii gat noi hibrizi de po­ răspundere a muncii pe care
plină în valoare a acestei responsabili de organizarea rumb. Primul, obţinut din au primit-o in şcoală. Fotbal
preţioase rezerve din econo­ şi coordonarea producţiei Staţiunea experimentală TABLOUL DC ABSOLVIRE „Nc-am străduit sa pregă­
mie. mai privesc gradul de utili­ Lovrin, este un hibrid sim­ tim muncitorii de miinc in | GRECIA -
Retrospectiva primului tri­ zare a fondului de timp de plu, de mare producţie, aşa fel ca ci să ducii cu cin­ j ROMÂNIA
mestru oferă, din acest lucru ca pe un banal raport indicat îndeosebi pentru ste cartea dc vizită a şcolii Astâii, pe stadionul Ka-
punct de vedere, numeroase matematic, impus de simple culturi intensive, in con­ In ziua cinci pe Mureş se 300 din cei aproape 800 dc reţele şi-au ales drept motto noastre. Ei au dobindit aici roiskakis din Alena, echi­
elemente de analiză, permi- capricii statistice şi birocra­ diţii de irigare. De la a­ va aprinde luceafărul de 200 elevi, care, in prezentul an pentru tablou acele versuri cunoştinţe referitoare la pro­ pele de fotbal ale Româ­
ţind o seamă de concluzii ce tice şi mai puţin ca pe o cest hibrid s-au obţinut MW, cind kunedorcnii vor de învăţămint se pregătesc — desprinse din lirica coşbu- blemele şi utilajele cu care niei şi Greciei se intil-
trebuie să sica în atenţia sintetică şi expresivă unita in medic pe moi mulţi sărbători O tiouă premieră pe băncile acestei şcoli, vor ciană — care le sint mai a­ vor lucra. O parte din ei se nesc în primul lor meci
conducerilor înt cuprinderilor te de măsură a propriilor oni, in diferite centre de energetică — care va înscrie porni, in curînd, in viaţă, proape de ţelul, de năzuinţa, vor putea specializa şi fn pentru preliminariile cam­
clin judeţul nostru Prima încercare, producţii de judeţul nostru fn traiectoria spre marile uzine energetice de inima lor : „ Spre soare probleme ale automatizării şi pionatului mondial de fot­
remarcă ce se impune este preocupări pentru utilizarea 5 000—8 700 kg boabe la marilor furnizori, de lumină ale ţării. Dar, mai mult de ni-e gindul, şi mergem spre ale proceselor termice şi elec­ bal (grupa I europeană).
aceea că. pe ansamblu, deşi cu randamente înalte a po­ hectar, iar in condiţii de ai ţării — la festivitate vor jumătate dintre ci, vor r<î- el / Lumina ni-c ţinta şi bi­ trice. Nădăjduim că absol­ Partida suscită un interes
perioada de referinţă a pre tenţialului tehnic şi uman irigare de 10 000—12 000 fi prezenţi şi absolvenţii Cru minc aici, să vegheze steaua nele ţel". venţii noştri vor face faţă cn deosebit printre amatorii
zentat vădite dificultăţi o- kg. Cele moi mori recolte pului şcolar energetic din dc pc Mureş, să-i împlinească Lumina ni-c ţinta. Noţiuni
din întreprinderi Aceasta succes la viitoarele lor locuri de (otbal din cele două
biectivr. a sporit preocupa­ este cauza pentru care în in au (ost înregistrate in Deva. strălucirea. Sentimentul aces cu profunde semnificaţii pen dc muncă Microproicctelc dc ţâri, avind in vedere va­
rea pentru folosirea în pro­ cimpia de vest o ţâri), Ei se vor număra printre la înalt pc care ţi-l dă min- tru cei care şi-au ales pentru ani ne-au dat multe satisfac­ loarea apropiată a celor
unde a fost şi recoman­ dria dc a lucra intr-o uzină viaţă o atit de strălucitoare
porţie crescîndă a volumu­ AL. VALER1U acei care vor încerca bucu­ ţii, nc-au convins cu vom pu­ două formaţii, cît şi im­
dat pentru producţie. care, peste ani, va deveni u braţară de aur. Am regăsit portanţa acestui joc în
lui de timp afectat produc­ Un alt hibrid — HD-225, ria dc a prelua marile agre­ na din cele mai puternice in tablou şi. portretul mais­ ica avea nădejde in cei pc disputa pentru calificarea
ţiei Indicele de utilizare în­ obţinui la Fundulea, este gate, de a le dirija, de a le centrale termoelectrice ale trului Vasilc Teodorcscu, dc. care ne-am străduit' să-i in- în turneul final din Me­
stă pi ni. S-au pregătit intens
struim, să-i facem să îndră­
registrat sc ridică la 94.8 la iCentmuore în pag, a 2-a) semitimpurîu, şi in cele 19 pentru aceasta, ani in şir, României socialiste, conferă spre care directorul Grupului gească, să se lege dc meseria xic.
centre de încercare din
sulă. ceea cc demonstrează într-o unitate şcolară de spe­ tinerilor absolvenţi acel opli şcolar energetic — inginerul pc care şi-au ales-o" Cele două echipe tota­
sudul şi vestul ţării a dat mism cu care ne-am obişnuit Gheorghe Rusu — avea nu­ lizează pinâ in prezent
în medie recolte de pînâ cialitate — Grupul şcolar e- mereu in anii noştri noi, a- mai cuvinte dc admiraţie. Din vorbele directorului cite două puncte din
la 8 000 kg la hectar. ncrgctic dm Deva cu cele trei Gheorghc Rusu, ale directo­ două meciuri (o victorie
secţii: şcoală profesională, tit de bogaţi in împliniri. E Aşadar, Mintia va primi un rului adjunct loan Drăghici,
(cu meseriile electricieni sta­ wu optimism ce înfrumuse­ maistru pentru staţii şi reţe­ ale ing. Olivia SchuUcr am Şi o înfringere).
ţii şi centrale, electricieni ţează şi înseninează chipuri­ le care a hotarît să poarte şi înţeles că aici, la Grupul şco­ Selecţionata României
staţii şi reţele electrice, clcc- le, c o încredere cu care sint aici ştafeta notelor mari, lar energetic din Deva. S-au va alinia în acest joc ur­
tricicni-lăcătuşi cazane eu a­ investiţi cn prisosinţă tinerii va primi maiştri ier­ pregătit oameni care vor şti mătoarea formaţie proba­
buri, lăcătuşi turbine eu a­ muncitori de azi. ni işti ca A Hon Ghcrman şi s<î poarte cu cinste brăţara bilă : RADUCANU, SAT
Funcţionarea buri), şcoală tehnică post li­ Am descifrat această încre­ lAidovic Scpniczki pentru ca­ aleasă. Cuvintele lor con­ MÂREANU, BOC, DAN.
GHERGHELI,
ceală (cu specialităţile tehui dere dc pe fiecare chip ce re anii dc. studii au fost ani firmă, de fapt, crezul pc care DELEANU, DEMBROVSCHI,
DINU,
şcolii cian electrocnergclic şi termo- zimbea din tablourile de ah de mindrie în muncă. Doar absolvenţii şi l-au consemnat IONESCU, DUMITRACHE,
energetic) şi şcoala de maiş­ solvirc, expuse în citeva vi­ trei nume din cei l(î7 de maiş­ drept motto pc tabloul de LUCESCU.
tri, tehnicieni şi muncitori sfîrşit dc an : „ Lumina ni-e
trine din centrul oraşului De­
de 10 ani tri (maistru centrale staţii cărora li se vor încredinţa a- Meciul vo fi transmis in
şi reţele electrice, maistru va. Absolvenţii şcolii tehnice qrcgatele centralei de pe Mu­ ţinta". întregime pe posturile
noastre de radio, cu în­
Pregătirea condiţiilor termoencrgetic). de maiştri centrale staţii şi reş, ce vor purta cu ei înalta LUCIA LfCIU : cepere de la orele 16,30.
necesare funcţionării şco­
lii de 10 ani, incepind
din toamna anului şcolar
1969— 1970, este in plină
desfăşurare. Inspectorate­
le judeţene au onalizat
situaţia fiecărei şcoli ge­
nerale şi, în funcţie de IN I LOCALULUI DIN ALIMCNTAIIC
condiţiile esenţiale pe ca­
re le impune şcoala de
10 ani — numărul de e­
levi, spaţiul de invâţâ- La masa rotundă organiza­ concepute cu multă fantezie. periori. Am început cu crama sate. Poate că la acordarea a­ In viitor vom intimiza bra­
mînt, cadre calificate —, tă de redacţie, avînd ca temă Acestea ar fi, ca să spunem şi am reuşit să facem din ea cestor împrumuturi ar trebui, seria „Gambrinus". De fapt,
au stabilit ritmurile de „Comerţul modern", s-a vor­ aşa, elementele de interior. un local destul de intim, în nu ca „mîna băncii să fie mai îi vom da. plin decoraţia in­
generalizare. Astfel, pinâ bii şi despre ceea ce ar tre­ O notă aparte de intim o care decoraţia interioară, pro­ largă", dar sâ se aibă în ve­ terioară, un aspect specific,
in anul 1972— 1973, vor bui să însemne modern în a­ dă cadrul natural. Pitorescul filată pe specific naţional, dere posibilele anomalii de demn de patronul berii al că­
fi cuprinşi in clasa a IX-a limentaţia publică. Unul din locului şi, aş zice. izolarea lui mobilierul, luminăţia, costu­ moment în realizarea indica­ rui nume îl poartă.
aproape toţi elevii care atributele modernului In n- de lumea cotidiană, fac din maţia personalului de servire torilor economici. Pentru ca am vorbit mereu
promovează clasa a Vlll-a ceastă ramură a activităţii co localurile la a căror amplasa­ Tot din credite am intimi- de acest element, decoraţia
şi nu-şi continuă studiile merciale a fost desemnat a f re s au folosit aceste elemen­ zat cabana „Izvoarele". Am interioară, am vrea să arătăm
in alte torme de învaţă- mtirmzarea localului Ce în te. nişte localuri căutate. folosit aici sculptura în lemn că un lucru de bun gust nu
mint. seamnă de fapt acest atribut In sfîrşit, o notă de intimi­ şi o decoraţie interioară po­ se realizează decît făcînd apel
In acelaşi scop, au fost cum sc poate ajunge la el ’ tate poate da însuşi consu­ „COMERŢUL trivită cadrului natural în ca­ Ia ideea şi mîna artistului.
elaborate planul de in- In cele ce urmează, vom în matorul Există, în multe ora­ re se află amplasata. Şi aici Astfel se fac, într adevăr, lu­
văţămînt pentru clasele cerca să stabilim citeva coor şe. unităţi specializate a căror şl la cramă am folosit orches­ cruri mai puţine decît s-ar
I—X şi programele şcola­ donate ale acţiunii respective clientelă o formează cu pre­ MODERN" tra, „care zice la ureche cîn- putea realiza cu nişte mese­
re, care după ce au (ost să arătăm cum se înăptuieşle dilecţie oameni dintr-un anu­ tece de lume şi de pahar", riaşi de înaltă calificare, dar
supuse discuţiilor tuturor ea în municipiul Hunedoara mit domeniu profesional Bi­ fără pretenţii de aria, dar pli­ în orice caz, ele au girul ar­
cadrelor didactice, sint in Desigur nu pot fi intimiza neînţeles că acestei note a- ne de farmecul momentului. tei şi al bunului gust.
curs de definitivare. A­ le toate categoriile de loca pnrte trebuie să î se asocie­ „Ciuperca", unitate situată
cestea vor urmări ca e- Iuti. Marele restaurant se va ze celelalte, care depind de dau acea notă aparte, de in­ pe dealul Chizidului, nici prea Spunînd aceste citeva lu­
levîi claselor IX—X să-şî menţine în limitele sobrietăţii gazdă, de fantezia ei şi... de timitate. Spre ghinionul nos­ departe de oraş, mei prea a­ cruri, nu avem nici preten­
lărgească orizontul de Se pretează în schimb foarte posibilităţile ei materiale tru, însă, indicatorii econo­ proape de zgomotul citadin, a ţia că am arătat toate ele­
cultură qeneralâ, să-şi în­ bine la intimizare localurile In alimentaţia publică din mici nu se realizează la nive fost şi ea supusă intimizărîi. mentele care contribuie la
suşească noţiuni noi din cu regim specific şi cele cu municipiul Hunedoara, acţiu­ Iul celor planificaţi din cau­ Aici însă, i am lăsat consu­ crearea unui local cu adevă­
diverse domenii, să-şi caracter sezonier Nota de in­ nea aceasta de intimizare a ză că deverul cramei s-a îm­ matorului dubla posibilitate : rat intim, nici pc aceea că
completeze educaţia artis­ timitate I o dau localului com­ unor localuri a avut parte dc părţit pe din două cu o uni­ de a rămîne în interiorul lo­
partimentarea în camere de un început cam timid Ea e tate din apropiere, dată în calului, compartimentat în în­ T AP.L. Hunedoara a făcut
tică. Un rol deosebit va In laboratorul de rezistenţă mecanică a Uzinei de utilaj dimensiuni reduse, decoraţia finanţată clin credite şi In n- mandat şi profilată cam pe a- căperi micuţe, sau de a fi în destul în această direcţie.
11 acordat studiului limbii minier Petroşani, se fac numeroase lucrări interesante. Labo­ interioară sau chiar aspectul cordarea oricărui credit, se celenşi produse. Banca, în contact direct cu cadrul na­
şi literaturii romane, ma­ ranta larto Estera verifică rezistenţa la tracţiune o sirmei de exterior, orchestra, un ilumi­ pune problema realizării u­ schimb, ne obligă sâ rambur­ tural de o frumuseţe care tc POMPILIU TRIFAN,
cablu de la maşinile de extracţie. directorul T.A.P.L. Hunedoara
tematicii, fizicii şi chimiei. nat şi un sistem de încălzire nor indicatori economici su­ săm la timp creditele înca­ cucereşte.
Foto : V. ONOIU