Page 54 - Drumul_socialismului_1969_04

i.hiiumvHiw.HHJiiwim

Colocviu despre stil şi m eto d e

în m unca de partid

Eşolonorea producerii legu­
CE CUPRINDE ŞI CE TREBUIE îndelungată din an reprezin­
melor pe o perioadă cil mai
tă una din sarcinile de mare
importanţă ce stau in
faţa
legumicultorilor. Acestui dezi­
derat ii serveşte metoda culti­
SÂ CUPRINDĂ ACTIVITATEA vării legumelor in solarii.
Faţă de anul trecut, supra­
feţele amenajate in acest fel
cresc cu 20 000 mp. In folo :
solarele de la C.A.P. Geoagiu.
DE EDUCARE A OAMENILOR MUNCII

Despre modul în care Co­ pe acei membri de partid ca­ rile luate de partid şl stat şi sionale. Cum ies pe poarta fa­
mitetul orăşenesc de partid re au posibilităţi mai largi să cele obiective, ale desăvîrşl- bricii parcă n-ar mai fi ei ;
Orăştie conduce munca de e­ muncească pe această linie. rii construcţiei socialiste, de se îmbată, fac scandaluri, in-
ducaţie, despre problemele ce Am în vedere aici o parte cerinţele impuse de acest trînd în conflict cu viaţa so­
se ridică pe acest tărîm, am din intelectuali. Am intflnit proces istoric. cială normală. Faptul se da­
avut o discuţie cu tovarăşul în unele unităţi situaţii cînd — Cu alte cuvinte ţinuta torează, după cîte îmi dau producţie, a forţei de mun­
loan Păstrăv, secretar al a­ birourile organizaţiilor de ba­ lor ştiinţifică o aveţi în ve­ seama, caracterului unilateral că şi a timpului de lucru.
cestui comitet. ză se încumetă greu să dea dere al muncii de educaţie. Ruti­ I mecan zorii |
Analiza deficienţelor în u­
— Care sînt principalele sarcini inginerilor şi maiştri­ — Da, şi nu numai aceasta. na a făcut ca multe organi­ tilizarea timpului de lucru,
direcţii ale muncii de educa­ lor. Cînd vorbim de conţinut am zaţii de partid să privească ! în subteran I conduc fără putinţă de tăga­
ţie in care acţionaţi mai frec­ — Cum vă explicaţi aceas­ în vedere în primul rînd ne­ omul unilateral, numai ca dă. la concluzia că există
vent ? tă situaţie ? cesitatea unei bogăţii de idei, creator de bunuri materiale ; La Exploatarea minieră \ de producţie suplimenta ă realmente posibilităţi pentru
— O caracterizare mai ge­ — De cele mai multe ori iar în al doilea rînd — le­ sau spirituale ; tot ce face el l Deva activitatea din subte- | pe judeţ cu circa 14 miltoi- recuperarea masivă în folo­
nerală ar fi : comportarea o­ lucrurile pornesc dintr-o men­ gătura cu viaţa concretă Ce dincolo de limitele întreprin­ j ran cunoaşte o continuă per- \ (Urmare din pag. 1) ne lei. De asemenea, nu esle sul producţiei a unei apre­
mului în producţie, societate talitate greşită, cum că ingi­ vreau să spun — că am derii sau instituţiei, nemaiinte- \ fecţionare. O parte tot mai \ lipsit de importanţă de ară­ ciabile părţi din timpul Iro­
şi familie. nerul, fiind şeful secţiei, nu avut multe expuneri în mai resind. Este o direcţie în care \ însemnată din lucrările prin- î tat că pentru contracararea sit pînă acum în întreprin­
— Şi alta mai concretă ? poate primi sarcini din par­ toate colectivele în care se trebuie să acţionăm mai ho- • cipale care solicită minerilor ) dustria judeţului s-au con­ efectului negativ al pierde­ deri. Un calcul simplu ara­
— Vizăm, în primul rind, tea unui muncitor — aflat în­ pleda pentru conduită corec­ tărît. I eforturi fizice mai meri so j semnat în primul trimestru rilor din timpul productiv, tă că prin creşterea indice­
aproape 2,15 milioane
om-
să ajutăm pe toţi muncitorii, să în ipostaza de secretar tă, profund umană în socie­ — Ar fi Interesant, tovarăşe ! execută mecanizat. In luna \ ore de timp neutilizat. Este s-a făcut din nou apel la lu­ lui de utilizare a fondului
inginerii, tehnicienii, funcţio­ sau membru al biroului orga­ tate, dar care n-au conţinut secretar, să ne spuneţi cum l aceasta au fost montate şi I o cifră apreciabilă — echi­ crul suplimentar, prestîn- de timp productiv la numai
narii să înţeleagă legătura nizaţiei de bază. exemple destul de concrete află comitetul orăşenesc care ; puse în funcţiune două ma- j valentă prin comparaţie cu du-se în acest fel 497 000 96 la sută. se poate obţine
dintre eforturile fiecăruia în anume idei vor oamenii, co­ : sini noi de încărcai cu st- : inactivitatea totală, timp de om-ore. o producţie suplimentară lu- |
producţie şi cele ale întregu­ lectivele, să fie abordale în ! loz propriu, care şi trans- : un trimestru, a unei între­ Este de remarcat că cel nară de circa 13,5 milioane
lui nostru popor pentru în­ munca de propagandă. ; portă în acelaşi timp mine- ; prinderi de talia celei din mai slab indice de folosire lei. ceea ce ar asigura reali­
florirea continuă a patriei, Discuţie cu tovarăşul — Noi nu facem sondaje j reu dc la frontul de lucru al I Călan — şi ea obligă condu­ a timpului de lucru se înre­ zarea cu succes a angaja­
pentru sporirea bunăstării speciale, deşi cred că ar fi \ abatajelor la rostogol. In ! cerile întreprinderilor la re­ gistrează în întreprinderile mentului organizaţiei jude­
noastre generale. Mai exact, IOAN PĂSTRĂV, utile, dar membrii comisiei i prezent mina Deva are în do- I flecţii mature, pline de se­ miniere unde, paradoxal, ţene de partid în întrecerea
ne străduim să ridicăm res­ de propagandă, învâţâmînt şi : tare 25 maşini de acest fel. ; riozitate. lipsa de forţă de muncă este pe ţară în cinstea aniversă­
ponsabilitatea şi preocuparea secretar ol Comitetului orăşenesc de partid cultură care activează pe lin­ i Ca urmare a sporirii gra- I „calul de bătaie" preferat rii unui sfert de veac de la
omului cit mai aproape de ce­ gă comitetul orăşenesc află, \ dului de dotare şi înzestra- j Cauzele care generează pentru justificarea neajun­ eliberarea patriei.
rinţele pe care partidul ni le Orâştie de regulă, ce interesează pe j re tehnică a locurilor de ; perpetuarea volumului exa­ surilor în îndeplinirea sar­ Procentul este pe deplin
pune în faţă. oameni. Astfel am ajuns la ! muncă, aproximativ 85 la \ gerat de timp nefolosit sînt cinilor de plan La I.M. Te- realizabil în fiecare între­
Ele constau
binecunoscute.
încercăm apoi — şi aceas­ concluzia că grupuri mari de i sută din volumul lucrărilor ; în proporţie infimă în cauze bea, Bai^a şi Deva, acest in­ prindere, fără eforturi ieşite
ta de mai mult timp — să ne oameni vor să ştie mal multe j de încărcat şi transport în 1 obiective şi aproape exclu­ dice reprezintă numai 93,2, din comun, exclusiv pe sea­
îmbunătăţim activitatea pe li­ — E greşită, evident, o ast­ din viaţa colectivului căruia despre politica externă a ! abatajele minei se execută \ siv în neajunsuri care ţin 93,7 şi 92,6 la sută. La mine­ ma organizării superioare a
nia educaţiei moral-cetâţe- fel de optică. Secretarul de i se adresa expunerea. Moda­ partidului şi statului, despre ; mecanizat. In acelaşi timp j de latura organizatorică a le din Valea Jiului, unde s-a producţiei şi a muncii, prin
neştl. Aceasta ar presupune partid îşi reduce astfel atri­ litatea aceasta abstractă de realizările pe planul cuceririi I peste 50 la sută din galerii ; producţiei. Astfel, un număr făcut un efort suplimentar sporirea preocupării pentru
ca fiecare om al muncii să buţiile şi obligaţiile în faţa acţiune este un mare duşman cosmosului, despre eventuali­ I şi 70 la sută din lucrările j de 72 950 om-ore se datorea­ de 121 200 om-ore pentru desfăşurarea normală, ritmi­
aibă o comportare activă, şefului de secţie la singura al eficienţei. tatea existenţei unor forme \ de pregătire sînt susţinute | ză întreruperilor şi stagnă­ realizarea planului, absenţe­ că şi intensivă a activităţii
demnă de civilizaţia contem­ postură de subaltern profe­ — Pentru că tot sîntem în de viaţă pe alte planete etc. î modern cu înlocuitori de i rilor în funcţionarea maşini­ le nemotivate au „înghiţit" o productive, prin încetăţeni-
porană a societăţii noastre. sional, făcind în acelaşi timp sfera eficienţei aţi vrea să Răspunzînd acestui interes, au : lemn j lor, agregatelor şi instalaţii­ producţie în valoare de 2,2 rea în rîndul flecarei forma­
— Pe ce căi şi în ce forme concesii de principiu, dăună­ vă referiţi la aspectul culti­ organizat conferinţe, expuneri, I Extinderea mecanizării şi j lor pricinuite de defecţiuni, milioane lei, fără a mai so­ ţii de lucru, a fiecărui co­
se desfăşoară această activi­ toare calităţii muncii de vării atitudinii active faţă de simpozioane prin care s-au \ a utilizării susţinerilor me- j slabă preocupare în activi­ coti învoirile, ca formă de lectiv. a unei atmosfere la­
tate ? partid. manifestările negative ? dat explicaţii. Am observat • talice are ca rezultat spo- \ tatea de întreţineri şi repa­ mascare voită a lipsei de borioase de lucru, bazate pe
că la acestea, numărul parti­
— Avem de-a face, de fapt. — Intre formele mai frec­ — Doriţi probabil, să mă cipanţilor este de fiecare data \ rirea productivităţii şi a e- [ raţii, aprovizionarea neco­ disciplină în producţie la disciplină şi armonizarea
cu o multitudine de căi şi vente pe care le folosim sînt refer la ceva negativ ?! mare. I ficienţei economice. Spre e- j respunzătoare cu materii unele mine ca Vulcan, Uri- perfectă a eforturilor.
de procedee. Trebuie să spun cele care se desfăşoară de — La aprecierea dumnea­ : xemplu, în abatajele dotate î prime şi materiale. La o cani. Lonea şi Dîlja Acestea sînt nu numa
că acestea sînt evidenţiate, regulă în adunări, şedinţe, în­ voastră. Ca să completez ideea, j cu maşini de încărcat, s-a \ pondere ridicată se menţin Insuficient angajate în rlnţele elementare da‘
întotdeauna, de cerinţele con­ truniri de tot felul. Adică în- — Da. Cred că este mai u­ vreau să spun că noi încer­ \ realizat în primul trimestru 1 şi învoirile şi concediile fă­ mobilizarea rezervelor de factorii de succes în înt
crete dintr-un mediu sau al­ vâţămîntul de partid, expu­ căm, deocamdată destul de ! al anului un randament \ ră plată — peste 80 000 om- timp sînt şi comitetele de rea socialistă ce domini o j
tul, de aspectele asupra că­ neri periodice pe diferite te­ til să atacăm laturile ascuţi­ timid şi poate nu destul de \ mediu de 6,5 tone minereu I ore. Cel mai îngrijorător direcţie ale întreprinderilor lectlvele noastre de m ,.
te. încercăm şi continuăm să
rora se cere „pedalat" mai e­ me care vizează comportarea perseverăm pe linia de a face reuşit, să îmbinăm activităţile j pe post, cu 2,7 tone mai j este însă faptul că în tri­ „Vîscoza" Lupeni, I.M.C Bîr- Tocmai de aceea, este
nergic. La un moment dat, omului în diversele momente ce se desfăşoară pe idei ceru­ ; mult decît se obţinea a- ] mestrul I, cotele absenţelor cea, I.I.C. Deva, U.M.M.R. datoria comitetelor de
spre exemplu, se simte nevoia ale vieţii sociale, informări din toate colectivele o perso­ te de oameni cu cele pornite i tunci cînd încărcarea se fă- i nemotivate au crescut sub­ Simeria şi, cu deosebire, din ţie, a organizaţiilor '
nalitate activă, una care
să
ca într-un colectiv sau altul asupra unor evenimente, do­ nu tolereze nici un fel de a­ din necesităţi constatate de : cea manual. Consumul de j stanţial. S-au pierdut pe a­ industria locală de la Orâş­ partid, a tuturor factorilor
să se acţioneze pentru întări­ cumente apărute etc. bateri de Ia normele moralei noi. î material lemnos pe ansam- \ tie şi Hunedoara, unde nu răspunzători de bunul mers
rea disciplinei, cu multitudi­ — Şi, cum apreciaţi nivelul noastre, să se manifeste ca — Ne aflăm în perioada u­ : blul exploatării s-a micşo- i ceastă cale nu mai puţin de se urmăreşte cu consecven­ al activităţii economice, să
nea ei de valenţe, alteori este şi conţinutul acestora ? factor de educaţie. In multe nei puternice efervescenţe po­ • rat din 19G5 pînă acum cu ; 1C5 000 om-ore, care au di­ ţă folosirea extensivă şi in­ militeze pentru înfăptuirea
necesar să insistăm mai mult — In apreciere voi separa locuri am reuşit, şi faptul se litice, cînd întregul popor se i 14 mc pe mia de tone ml- j minuat sporirea volumului tensivă a capacităţilor de lor.
asupra informării oamenilor învâţămintul de partid de ce­ datorează perseverenţei cu pregăteşte să întimplne unul t nereu extras. |
muncii în legătură cu unele lelalte forme. Consider că a­ care muncesc organizaţiile de din cele mal importante mo­
documente apărute cesta a cîştigat în privinţa partid. Există încă unele u­ mente din istoria sa — ani­
— Prin urmare, completînd nivelului şi conţinutului. Am nităţi, secţii, sectoare unde, versarea a 25 de ani de la
răspunsul la întrebarea prece­ in vedere în mod special in­ datorită slabei activităţi des­ eliberarea patriei. Pe planul
dentă. vă referiţi la faptul teresul larg cu care au fost făşurate de către organizaţii­ activităţii ideologice ce inten­
că în munca de educaţie nu studiate documentele partidu­ le de partid, abaterile trec ţionează să întreprind^ comi­
au ce căuta rigiditatea, şablo- lui şi statului nostru, apăru­ neobservate, iar cei ce le co­ tetul orăşenesc ? j Suprafeţe S|
nisrnul şi că, în general, di­ te în ultimul timp, ideile mit îşi văd în linişte de trea­ — Comitetul orăşenesc şi-a
recţiile de care discutăm sînt transformatoare ce le conţin bă. La I O.I.L., de pildă, un stabilit un mănunchi de ac­ I de loturi
date de realitatea concretă ele. Socotesc, de asemenea, cetăţean pe nume loan Mun­ ţiuni prin care să realizăm, în
care o formează colectivitatea ca pozitivă apropierea dez­ tean a sustras din bunul ob­ primul rînd, prezentarea în
umană. De acord, şi asupra a­ baterilor din cercuri şi ştesc, a fost prins, dar cei din faţa tuturor categoriilor de seminciere
cestui lucru vom mai reveni, cursuri de viaţă, de proble­ jurul lui n-au luat poziţie ho- oameni ai muncii a momente­
dar vorbeam de căile pe care mele concrete ale construc­ tărită faţă de el Alţii, (e lor mai importante din isto­
le utilizaţi. ţiei economice şi sociale In- drept cazuri izolate), membri ria sfertului de veac ce a tre­ j In vederea asigurării can-
— Şi aici avem de-a face vâţămîntul de partid îşi do­ de partid de la „Vidra" îşi cut de la eliberare, să înfăţi­ f lilătilor sporite do seminţe
cu o mare diversitate. Dacă vedeşte astfel, caracterul pro­ permit să se abată de la dis­ şăm marile transformări în­ i necesare în prlmâvara anu-
ne referim la membrii de fund educativ pe multe pla­ ciplina de partid fără ca or­ făptuite de poporul nostru sub j Iul viitor, Agroscm Orăştie .
partid, de pildă, voi spune o nuri. ganizaţiile din care fac parte conducerea partidului pentru I a contractat cu cooperaţi- ’
realitate şi anume că educa­ Referirile Ia celelalte forme să se ocupe de ei edificarea societăţii socialiste, vele agricole de producţie i
ţia cea mai eficientă o reali­ nu pot fi unitare şi aceasta — Crearea unei opinii de pentru ridicarea continuă a înfiinţarea de loturi semin-
zăm prin antrenarea lor ac­ pentru că avem modalităţi masă împotriva celor care se nivelului de trai. Vor fi pre­ cicre pe însemnate supra- :
tivă la îndeplinirea sarcini­ prin care acţionăm bine şi abat de la regulile şi normele zente în acţiunile ce le între­ ! feţe Astfel, s-au însămînţat .
lor profesionale, iar prin de muncă şi convieţuire so­ prindem idei majore cum In acest scop 450 hectare cu !
exemplul personal, prin mun­ eficient, după cum avem şi cială este o chestiune care sînt : rolul conducător al mazăre şi măzBriehe, !00
ca ce o desfăşoară în rîndul dintre acelea care rârnîn de depinde în mod hotărîtor de partidului, salturile calitative : hectare cu sparcelă, 25 hec­
celor cu care lucrează, partici­ multe ori fără efect, sau ceea organizaţiile de partid. Poate realizate de ţara noastră în tare cu ierburi, precum şi
pă efectiv la educarea tuturor ce se simte este extrem de că acolo unde se simte aceas­ privinţa dezvoltării bazei ma­ i însemnate suprafeţe cu iri-
oamenilor. Aş vrea să sub­ tă inactivitate trebuie să fie teriale, transformările din
liniez că avem organizaţii de palid. Voi încerca să concre­ mai puternică intervenţia co­ viaţa politică şi social-cultu- ‘ foi şi luccrnă în cultură as­
partid, cum sînt cele de la tizez Am organizat multe ex­ mitetului orăşenesc. Dar, să ralâ, rolul maselor în dezvol­ cunsă.
chimie I şi II din cadrul puneri prin care să explicăm tarea societăţii etc. I De pe loturile şi culturi­
trecem la o altă idee, şi anu­
F.C O. şi altele, care manifes­ oamenilor conţinutul şi sen­ Problema centrală care va i le amintite, unităţile agri-
me : cum vă explicaţi faptul sta în atenţia întregii munci
tă grijă pentru mobilizarea sul unor legi şi măsuri ela­ ■ colo cooperatiste urmează
că există unii oameni cărora de partid este mobilizarea tu­
tuturor membrilor de partid borate de partid şi de stat. în producţie nu ai ce să le re­ turor colectivelor la îndepli­ ■ să recolteze şi să livreze A­
în această sferă de activitate Mie mi se pare că o mare nirea şi depăşirea angajamen­ ! grosemului peste 620 tono
proşezi, dar care în viaţa par­
Există însă multe organizaţii parte din acestea au păcătuit telor ce ni le-am asumat în : de seminţe ce vor fi condi-
ticulară, cum se zice, se lo­
de partid din oraşul nostru prin lipsa explicării legăturii întrecerea socialistă. ; ţionatc în vederea însămîn-
vesc, prin diferite acte repro­
care scapă din mînâ tocmai ce există între legile şi măsu­ ★ ; tarii în primăvara anului
babile, de legile statului ? Am încheiat discuţia cu
— Există, într-adevâr şi ast­ tovarăşul loan Păstrăv cu ; 1970. S-au plantat, de ase-
fel de situaţii. Avem la fa­ sentimentul că ne-au rămas i menea, 25 hectare cu butaşi
brica chimică, de pildă, doi încă multe aspecte importan­ i de sfeclă de unde vor re- I
muncitori — Pavel Lazăr şi te neabordate Ea ni s-ft pă­ La marile agregate din Hunedoara, activitatea nu conteneşte nici o clipă. Oameni şi j zulta aproximativ 5 vagoane j
Petru Căpuşan — care în pro­ rut însă utilă pentru munca aparate veghează ca totul să se desfăşoare normal. Prima decadă din luna aprilie a adus j de seminţe.
organizaţiilor de partid. cu sine şi primele succese. Aceasta înseamnă 1669 tone de fontă, 621 tone oţel, 2 950 tone
ducţie muncesc bine, îndepli-
laminate diferite date în contul angajamentelor.
nindu-şi bine sarcinile profe- C. ARMEANU
*-3ttr?5-r-rr,*v:^r- - • ..........-TT-r-r — —
Judeţul Hunedoara, avînd Ghelar, la I.M.A. Ilia, Exploa­ rea în funcţiune a gospodăriei exploatare a acestor instalaţii peste 30 milioane. O bună Jiului trebuie să devină o
un puternic caracter indus­ tarea minieră Gurabarza, Fa­ de nămol ce deserveşte secto­ nu sînt în măsură să „liniş­ parte din această sumă este preocupare de seamă a Direc­
trial cu multe centre popu­ brica chimică Orăştie etc. rul furnale-aglomerare, are tească apele". Mai există şi o afectată Instalaţiilor şi utila­ ţiei judeţene de gospodărie
late, se numără printre jude­ Eforturile depuse în anul loc recuperarea anuală a cir­ serie de probleme nerezolva­ jelor ce se procură centralizat. comunală, astfel că termenul
ţele cu cel mai mare consum 1968 se pot evidenţia prin pu­ ca 4000 tone fier şi 6000 tone te, pe care conducerile uni­ De aceea estp necesară ur­ de punere în funcţiune să fie
de apă. Cele 92 instalaţii or­ nerea în funcţiune a staţiei gentarea procurării lor, astfel respectat Pentru localităţile
ganizate în judeţ, captează a­ de epurare a apelor din muni­ cocs în valoare de peste 3 mi­ tăţilor trebuie să le analizeze ca pînă în 1970 să se încheie şi oraşele nedotate cu astfel
nual din cursurile naturale şi cipiile Hunedoara şi Deva, a toate lucrările de epurare. de instalaţii de epurare ca O-
pînza freatică aproape C78 unei staţii de recircularea a­ Se tărăgănează nejustifical răştie, Brad, Simeria, Teliuc,
milioane mc apă, din care, 654 pelor uzate la Uzina „Victo­ procurarea unor reactivi la Gurabarza trebuie elaborate
milioane pentru nevoi indus­ ria0 Călan, cu o capacitate preparaţille Petrila şi Lupeni, de urgenţă proiectele de exe­
triale şi 24 milioane apă po­ de 750 mc/h, a unui iaz de care pot să aducă o îmbu­ cuţie şi asigurate fondurile de
tabilă. Concomitent cu acest decantare a apelor la între­ nătăţire radicală la instalaţii­ investiţii necesare realizării
important volum de apă cap­ prinderea „Marmura" Simeria, le de epurare a apelor. Con­ lor.
tat, anual are loc evacuarea la sectorul PURIFICAREA ducerea centralei cărbunelui
unor cantităţi la fel de mari a unor gospodării pentru re­ din Petroşani, deşi cunoaşte Desigur, pentru a asigura
de ape uzate. Din situaţiile circularea apelor că la aceste două preparaţii, purificarea apelor, sînt nece­
statistice existente se consta­ laminoare şi furnale de la instalaţiile executate în anii sare şi unele acţiuni de ma­
tă că anual se evacuează in Combinatul siderurgic Hune­ anteriori nu rezolvă integral să. De asemenea, trebuie crea­
doara, precum şi o serie de
cursurile de apă din raza ju­ mici din cadrul judeţului Ca APELOR-O ACŢIUNE epurarea apelor conform nor­ tă o puternică opinie împo­
deţului nostru un volum de alte obiective la unităţile mai mativelor în vigoare, continuă triva evacuării şi depozitării
aproximativ 400 milioane mc totuşi să rămînă indiferentă. de gunoaie şi alte reziduuri
în albiile şi pe malurile cursu­
ape uzate, din care numai cir­ urmare a unor •experimentări De asemenea, nu s-au întoc­ rilor de ape. La această ac­
ca 235 milioane mc este epu­ în cadrul unei staţii pilot, la mit încă documentaţiile teh­
rată corespunzător. ■ Combinatul siderurgic Hune­ DE LARG INTERES nice şi nici nu s-au alocat ţiune trebuie sâ concure în
mod deosebit unităţile de gos­
doara s-au obţinut rezultate
înlăturarea stării de impu­ deosebit de valoroase cu pri­ fondurile de investiţii necesa­ podării comunale şi locative
ri fi ca re a apelor a fost legife­ vire la epurarea biologică a re lucrărilor de epurare a a­ ale oraşelor şi centrelor mun­
rată încă din anul 1963, prin- apelor fenolice, experienţa eiş- pelor de la exploatările mi­ citoreşti, consiliile populare,
tr-o hotărire a Consiliului de niere din bazin. prin crearea de rampe orga­
Miniştri, în care s-a prevăzut tigată urmînd a se folosi la La exploatările şi prepara- nizate pentru depozitarea gu­
rezolvarea integrală a acestei proiectarea şi realizarea insta­ ţiile de minereuri neferoase noaielor.
probleme pînă cel mai tîrziu laţiilor de epurare biologică de la Deva, Certej-Sâcârîmb,
în anul 1970 De la apariţia a­ la scară industrială. lioane lei, iar la laminoare se cu mult simţ de răspundere Gurabarza, unde epurarea a­ Numai prin eforturile co­
cestei hotărîri, an de an sta­ Purificarea apelor uzate în recuperează zilnic 150 tone şi să le rezolve în intervalul pelor uzate se realizează nu­ mune ale tuturor factorilor
tul a acordat unităţilor şi în­ cazul unor întreprinderi tre­ ţundăr, materiale ce se folo­ de timp relativ scurt care a mai pe treaptă mecanică, tre­ interesaţi se va reuşi atinge­
treprinderilor, importante fon­ sesc în continuare Asemenea mai rămas buie să se urgenteze epurarea rea scopului propus şi anume,
duri de investiţii pentru pro­ buie privită şi prin prisma exemple mai există şi la alte La Combinatul siderurgic chimică, fie prin construcţia acela de a avea cursuri de
iectarea şi executarea de in­ faptului că o dată cu efec­ unităţi. Hunedoara, considerat ca u­ de staţii speciale, fie prin în­ apă bine îngrijite, lipsite de
Colectivul întreprinderii de industrie locală din Brad se tul epurării ce are loc în in­ locuirea reactivilor toxici cu impurităţi şi în acelaşi timp
numără printre unităţile economice care au încheiat cu bune stalaţii şi staţii de epurare. Desigur, realizările frumoa­ nul dintre cei mai mari im- reactivi noi, netoxici sau asi­ zone atractive de agrement şi
rezultate trimestrul f. La producţia globală s-a obţinut o depă­ In anul acesta, urmează a stalaţii, se face şi o reţinere se obţinute pînă în prezent, purificatori din judeţ, rezol­ gurarea unei recirculări in­
şire de 76 mii lei, iar productivitatea muncii a lost realizată în se pune în funcţiune noi sta­ a unor materiale refotosibile evidenţiate prin numărul ma­ varea problemei integrale a tegrale a apelor. turism pentru populaţie.
proporţie de 101,4 la sută. In fotografie este prezentată una ţii şi instalaţii de epurare la în procesul de producţie. Ast­ re de staţii şi instalaţii de e­ epurării apelor se află la ora
PAVEL BORA
Stadiul execuţiei de la .sta­
din maşinile de mare randament, mînuitâ cu pricepere de mun­ I.1S. .Vidra" Orăşlie, termo­ fel, la Combinatul siderurgic purare, prin creşterea simţu­ actuală abia in faza de docu­ ţia de epurare „Denuxţoni” şeful Districtului de gospo­
mentaţie Valoarea estimativă
lui de răspundere al benefi­
citorul losif Costişei.
centrala Mintia, In comuna Hunedoara, unde prin pune- ciarilor pentru o mai bună totală a lucrărilor este de pentru localităţile din Valea dărire a apelor — Deva