Page 56 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 56
In Comisia Economica kitikiire intre
CURIER - CURIER - CURIER
a O.N.U. pentru Europa Mihai Halea
Intervenţii ale delegaţilor români şi Herbert Mies In Uniunea Sovietică a (ost
GENEVA 15. — Corespon sâ se poată acţiona in mod e S ta re cBe u r^ e n fă lansat marţi satelitul artificial
dentul Agerprcs, H. Liman, ficient împotriva efectelor u a) Păminlulul „Cosmos-279".
transmite: In dezbaterea ac tilizării substanţelor radioac destinat continuării cercetări
tivităţii Comitetului pentru tive ESSEN 15. — Trimisul spe în in s u la M o n fs e rra t lor spaţiului cosmic. Apara-
dezvoltarea comerţului din ca Luind cuvîntul cu prilejul a cial Agerprcs. Petre Stăncescu, tajul ştiinţific Instalat la bor
drul Comisiei Economice nalizei activităţii Comitetului transmite: Tovarăşul Mihai dul satelitului funcţionează
O N U. pentru Europa, delega otelului, delegatul român Ni- Dalea, secretar al Comitetu Ministerul de Externe al pcnlnt a împrăştia pe demon normal, informează agenţia
tul român Constantin Geor- colac Dinu a remarcat aspec lui Central al Partidului Co Marii Britanii a confirmai cu stranţii ce protestau impotri- TASS.
gescu a relevat influenta de tele pozitive ale iniţiativelor munist Român, care se află autorităţile din Insula Mont- Vd faptului că Marca Brila-
favorabilă pe care o exercită cu privire la promovarea coo Io Essen, vinde, a luat parte la serral, situată în Marea Carai nie foloseşte aici poliţişti a 000
restricţiile cantitative discri perării tehnice şi ştiinţifice şi lucrările Congresului Partidu bilor. au declarat starea dc duşi din alte posesiuni ale sa
minatorii aplicate de unele a schimburilor de experienţă lui Comunist German, s-a in- urgenţă şi au instituit restric le. In cursul ciocnirilor, doi Parlamentul Indian a apro
tari cu economie de piaţă, organizate pinâ acum. De a tilnit cu tovarăşii Herbert ţii de circulaţie in cursul civili au fost răniţi. bat marţi un proiect de lege
măsurile protecţioniste adopta semenea, cl a subliniat valoa Mies, locţiitor al preşedinte nopţii, ca urmare a tulbură Monlserral cslc una din al guvernului penlru crearea
te de ţările Pieţii comune fa rea deosebită a studiilor cu lui Partidului Comunist Ger rilor ce au avut loc în ulti cele mai mici insule din Ar unui stal autonom In regiu
tă dc comerţul cu torte târî, privire la piaţa minereurilor man, şi Manfred Kapluck, mele zile. Polrivil comunica hipelagul Indillor dc vest şl nea muntoasă din nord-estul
în special in domeniul produ de fier. precum şî la comer membri ai Prezidiului Comite R. D. VIETNAM. — Membri oi trupelor de apărare anti tului difuzat la Londra, poli arc o populaţie de 12 000 lo provinciei Assam. Se prevede
selor agricole şi alimentare ca ţul mondial de oţel şi crearea tului Director al P.C.G. aeriană sint pregătiţi pentru o face faţă în orice moment ţia din Monlserral a folosii cuitori Ea este o colonie a totodată că organele de
şi alte obstacole tarifare şi dc otel în ţările in curs de atacurilor aviaţiei inamice, în provincia Nrean. grenade cu gaze lacrimogene Marii Britanii din anul 1783 conducere din noul siat au
netarifarc El a subliniat că o dezvoltare. In cursul convorbirii, care tonom vor avea atribuţii nu
premisă necesară a dezvoltării Partieipind la dezbaterile s-a desfăşurat intr-o atmo
normale a schimburilor co cu plivire la activitatea Comi sferă cordială. tovărăşească, lupte violente intre nni- Cu prilejul apropiatei ple specialişti în domeniul iriga mal pc plan local. Această
merciale o constituie echilibra tetului lemnului. delegatul s-a efectuat un schimb de in cări delinilîve din Italia, am ţiilor din Maxlc şi de peste propunere a mal fosl prezen
rea volumului de schimburi român, Alexandru Nieulcscu. formaţii privind activitatea ce basadorul Republicii Socia hotare tată parlamentului de minis
reciproce In acest sens. Co a propus ca grupul mixt dc lor două partide. Au fost a- liste România la Roma, ing. trul de interne Y. B. Cbavan
mitetul trebuie să-şi intensifi experţi pentru statisticile fo- j bordale totodată aspecte ale tâfi ale F.N.E. din Vietna Cornel Burtică, a făcut marţi cu două săptăminl in urmă.
ce eforturile în vederea elabo rcsticrc sâ-şi completeze lucră relaţiilor bilaterale şi ale si o vizită ministrului afaceri dar nu a întrunit cele două
treimi din voturile necesare
rării unor recomandări pentru rile efectuate pînă acum prin tuaţiei internaţionale. La con lor externe al Italiei, Picîro Primul mare contingent conform prevederilor consti
vorbire a participat, de ase
eliminarea obstacolelor exis analiza indicatorilor în econo menea. Constantin Oancea, mul dc sud $l trupele Ncnni. Cu acest prilej a avut britanic terestru va părăsi tuţiei.
tente în calea comerţului, iar mia forestieră. El a apreciat ambasadorul Republicii Socia loc o discuţie, care s-a des Malayezia pină la sfirşiiul
secretarul executiv să elabo ca oportun şi util sâ se apro liste România în Republica făşurat înlr-o atmosferă cor acestei luni, în cadrul progra
reze un document cuprinzînd fundeze activitatea Comitetu Federală a Germaniei. americane dială. privind relaţiile bilate mului elaborat de guvernul 0 0 0
un inventar al acestor obsta lui în domeniul industriei de rale şi unele probleme euro dc la Londra care prevede re
cole. pe care sâ-l supună vii transformare a lemnului, pro- Prezidiul Comitetului Direc pene. tragerea, pină In 1971, a tu In marile oraşe australiene
toarei sesiuni a Comitetului punînd in acest sens constitui tor al Partidului Comunist SAIGON 15 (Agerprcs). — obiectivelor militare şi guver In cadrul vizitelor dc ră turor trupelor engleze staţio Canberra, Sydncy. Adclalde
din octombrie a.e. Reuniuni rea unui grup de experţi In German a oferit o masă în Lupte extrem dc violente au namentale din Vietnamul de mas bun, ambasadorul Româ nate la est de Suez, a anun au avut loc marţi manifesta
speciale sau seminarii organi acelaşi timp, vorbitorul a afir cinstea reprezentanţilor parti avut loc luni intre unităţi ale sud niei a fost primit, dc aseme ţat un purtător dc cuvint al ţii organizate de tineret în
zate de secretarul executiv ar mat că în cadru) acestui pro delor comuniste şi muncito F.N E. din Vietnamul de sud O nea, de către Luigi I ongo. se comandamentului militar bri sprijinul drepturilor aborige
putea trata probleme impor gram trebuie sâ se intensifice reşti prezenţi la lucrările con şi trupe americane ta sud de SAIGON (15 Agcrpres). — cretarul general al Partidului tanic de la Kuala Lumpur. nilor australieni, a căror si
tante ca extinderea şi diver preocupările cu privire la as gresului Din partea Partidu localitatea Go Dau Ha, a de După cum relatează agen Comunist Italian Se precizează. în legătură tuaţie eslc deosebii de grea
sificarea comerţului eu pro pectele tehnice şi economice lui Comunist Român au luat clarat un purtător militar de ţia VNA. forţele patriotice cu aceasta, că intre 21 şi 30 Manifestanţii au cerut auto
duse manufacturate între ţă ale producţiei de mobilă şi parte tovarăşii Mihai Dalea şi cuvint american, citat de agen sud-vietnameze care acţionea 0 0 0 aprilie urmează să plece spre rităţilor să ia măsuri pentru
rile europene eu sisteme so- casc prr‘ bricate. domeniu in Constantin Oancea ţia France Presse. Aceste ac ză în provincia Tra Vinh an Marea Brilanie, insoliţi dc fa asigurarea condiţiilor de via
eial-eeonomice diferite, utili care s-a constatat o creştere Masa s-a desfăşurat într-o ţiuni au fost precedate de un atacat recent trei poziţii de O nouă demonstraţie dc miliile lor. 800 de militari en ţă ale aborigenilor izgoniţi
zarea şi perfecţionarea acor pe plan european. atmosferă caldă tovărăşească intens baraj dc inortiere. ţinute de unităţile saigonczc protest a contribuabililor glezi, aparţinind celui de al de pc părainturlle lor, care au
durilor şi contractelor pe ter Unităţi ale forţelor patriotice în sectorul f,ong Binh. au in francezi a avut loc la Lille, treilea batalion de infanterie. fost concesionate monopolu
men lung, promovarea expor au lansat asalturi asupra po cendiat un depozit ce conţinea în nordul Franţei. Manifes In accsi mod. subliniază a rilor penlru exploatarea re
turilor şi marketingul în co ziţiilor americane care au so peste 100 000 de litri de ben tanţi au blocat centrul ora genţia UIM. in Malayezia mai surselor minerale.
merţul intereuropean, aplica Conferinţa O.N.U. pentru licitat intervenţia artileriei şi zină precum şi două camioa şului. unde au demonstrat râm in 47 000 de militari bri
rea metodelor moderne dc aviaţiei. In timp ce în această ne cisternă ce transportau car împotriva regimului fisral şi tanici. aparţinind forţelor te
contabilitate si calcul pentru regiune se desfăşurau lupte buranţi. Depozitul, cel mai s-au solidarizai cu parti restre si maritime (din 62 000, 000
stabilirea statisticilor de co codificarea tratatelor intense care au durat aproxi mare din întreaga provincie. cipanţii la demonstraţia do cil au losi Iniţial), uimind ca
Satelitul
meteorologic
merţ exterior ctc. Delegatul mativ şase’ ore. relatează a ;i fost distrus complet, scrie săptămîna trecută dc la Cour- şl aceştia să fie evacuaţi in „Nlmbus-3", lansat duminică
român a sugerat să se dezvol VIENA 15 — Coresponden comunitatea internaţională a genţia France Presse, patrio agenţia citată Totodată. se qoln. etape, pînă la sfîrşitul anului seara de la baza aeriană Van-
te cooperarea eu U.N.C.T A.D.. tul Agcrpres, P. Stâncescu. statelor in ansamblul ei. In ţii sud-vietnamezi au lansat menţionează eâ forţele patrio 1971 denberg (California), a fosl
instituţie chemată sâ aducă o transmite : La Vicnn continuă strumentul juridic al acestei alte două atacuri la nord-est tice au bombardat în acelaşi 000
contribuţie importantă la so lucrările conferinţei O.N.U, cooperări este tratatul cu vo şi la nord-vest de Saigon. S-au timp o serie dc baze america 0 0 0 plasat pe o orbilă cvasipola-
luţionarea marilor probleme pentru codificarea dreptului calic universală deschis spre semnalat pierderi de ambele ne militare situate în locali Ziaristul american Owigint In cursul nopţii dc luni spre ră şi a luat luni primele Ima
gini ale Păminlulul Sc crede
ale comerţului şi dezvoltării tratatelor la care participă 10-1 semnare şi aderare tuturor părţi. tatea Tra Vinii şi împrejuri MacDonald şi actriţa Vivica marţi, poliţia a reuşit să ocu
economice internaţionale De state In cadrul dezbaterilor statelor lumii. Chemate sâ Agenţiile de presă informea mile sale De asemenea, pe Lindfors au latul o vizită la pe o parte din închisoarea că satelitul va funcţiona timp
asemenea. Comisia economică privind universalitatea tra răspundă cerinţelor reale ale ză că bateriile de artilerie ale rîul Duong Keo, două ambar Casa Albă unde au înminat San Vtttnre, din Milano, al dc aproximativ un an cil aju
a O N U. pentru Europa ar tre tatelor multilaterale generale vieţii internaţionale, aceste tra Frontului Naţional de Elibe caţiuni militare saigoneze au o petiţie, adresată preşedinte cărei deţinuţi se răsculaseră torul qcncratoarelor dc curent
bui să ia în considerare reco a luat cuvîntul şeful delega tate trebuie sâ contribuie la rare continuă atacul asupra fost grav avariate. lui Nixon, care cere înceta duminică, incendiind şi dis- cu care eslc echipat şl care
mandările celei de-a doua se ţiei române, ambasadorul dezvoltarea unor relaţii prie rea Imediată a războiului din Irugind o mare parte a celu folosesc Izotopi nucleari.
siuni a U N C.T.A.D. dc la Gheorghe Pelc In intervenţia teneşti şi a cooperării multila Vlclnam. Petiţia a fost sem lelor şt clădirilor administra
New Del hi şi în special reco sa, reprezentantul român a a- terale intre state pe baza res nată de peste 9 000 de locul tive. Cel ) 000 dc poliţişti care 0 0 0
mandarea cu privire la co râtat că tratatele multilaterale pectării dreptului popoarelor Pregătiri pentrn lori ai oraşului Nerv York au luat parte la această ac
merţul între ţările cu sisteme generale formează o categorie de a-şi hotărî singure soarta, ţiune au folosit pentru a sc Agenţia ACTC transmite că
social-eeonomice diferite pc o distinctă dc acorduri interna a principiilor securităţii şi In 000 apropia de poziţiile ocupate forţele aeriene mililarc ale
bază reciproc avantajoasă ţionale care reflectă tendinţele dependenţei, a egalităţii in lansarea navelor de deţinuţi grenade cu gaze R P.D. Coreene au doborit la
. io
. La fiecare două ore,
Un alt delegat român, C. Mn- obiective ale dezvoltării drepturi şi neamestecului în Salvador încetează din viaţă lacrimogene. 15 aprilie un avion- american
noîiu şi-a exprimat satisfacţia relaţiilor interstatale în lumea treburile interne ale altor sta .-Un purtător dc cuvint al dc recunoaştere caro<*pălrun
In legătură cu rezultatele pri zilelor noastre Cooperarea te. ' doi copil din cauza foametei- poliţiei a arătat că o mare sese adfnc In spa|itil aerian
In această ţară oi o populaţie
mei sesiuni a organismului în dintre state, a spus vorbitorul, In aceeaşi şedinţă, au luat cosmice „Apollo-10“ de 3 milioane persoane, apro parte a închisorii a fost com a! Republicii Populare Demo
sărcinat cu probleme pc care afirmă dreptul şi obligaţia tu cuvîntul delegaţi ai Spaniei, ximativ jumătate de milion plet devastată în urma aces crale Coreene şl zbura la
le ridică resursele hidraulice turor naţiunilor, tuturor sta Salvadorului, Bulgariei, Marii de copil suferă dc subaltmen- tor incidente în cursul cărora mare altitudine.
şi lupta împotriva poluării a telor. dc a contribui prin ex Britanii, Cubei, Siriei. Jamai- şi „Apoilo—11“ 30 de poliţişti au fost răniţi.
pelor. El a propus ca trans perienţa lor la eforturile co căi, Franţei, Cehoslovaciei şi taţie. Aceste cifre au fost dl Lumina electrică continuă sâ • • •
formarea acestui organism in mune în vederea soluţionării fuzate de Asociaţia studenţi fie întreruptă în clădirile o
comitet sâ fie însoţită de o re problemelor care interesează Guatemaloi. WASHIGTON 15 (Agerpres). Pregătirile pentru lansarea lor in medicină din Salvador cupate de deţinuţi, iar o par Ministrul britanic al finan
tntr-un raport inalntat Consi
maniere a structurii sale. Vor navei cosmice „Apollo-10w, prevăzuta pentru 18 mai. se des liului economic şl Ministeru te din celule «iul inundate Se ţelor, Roy Jenkins, a prezen
bitorul a anunţat că România făşoară conform programului stabilit, a anunţat N.A.S.A. Ele lui Sănătăţii şi Prevederilor apreciază că după restabilirea tat marţi după-amîază in Ca
a desemnat experţii în vede vor lua sfirşil o dată cu lansarea complexului spaţial — ca Sociale, ordinii, deţinuţii vor trebui
rea elaborării „Manualului Lucrările Comitetului bina „Apollo-10" şt modulul lunar — de la rampa nr. 39 B transfera|i la alte închisori. mera Comunelor bugetul An
pentru stabilirea de bilanţuri a cosmodromului de la Cape Kennedy. La bordul navei spa gliei pe următorul exerciţiu
ale resurselor şî necesităţilor ţiale se vor afla Thomas Slafford, John Young şl Eugene 000 CI® © financiar. Prezentarea bugetu
Ziarul egiptean „Al Gum-
In apă", ca şi pentru asigura celor 18 state pentru Cernan, care au misiunea de a experimenta în condiţiile hurla* Informează că între O scurtă dar viotentă fur lui esle întotdeauna un eve
rea succesului ciclului de stu zborului în jurul Lunii modulul lunar ce va fl folosit de pri R.A.U. şl Arabia Saudită au tună s-a abătui asupra oraşu
dii programat în decembrie mii cosmonauţi pentru aselenizarea proiectată a avea loc în loc in prezent negocieri în lui Dacca, capitala regiuni es niment de o deosebita Impor
1P69 în legătura cu elaborarea dezarmare de la Geneva Iulie a.c. Complexul „Apollo-10" se va plasa pe o orbită lu vederea reglementării proble tice pakistaneze. Viteza vin- tanţă pentru viaţa economică
raportului general eu tema nară Iniţială, după care va fl fixat pe o orbită circumlunară melor economice şl financia lului, scrie agenţia AP, caro şi financiară a Marii Britanii.
.Metode moderne şi măsuri GEbTEVA 15. — Corespon mcricane cu privire la limita cu raza de 112 kilometri. De navă se va desprinde apoi mo re In suspensie dintre cele transmite ştirea, depăşea 160 De aslă-dală esle vorba, du
pentru tratarea periodică — dentul Agcrpres, H. Liman, rea folosirii armelor strategi dulul lunar, la bordul căruia piloţii Slalford şl Cernan vor două ţări. de kilometri pe oră.
sau în caz dc urgenţă — a a transmite : Marţi dimineaţă, ce. executa manevrele prevăzute pentru simularea aselenizării,^ In 25 de minute cît a du pa părerea observatorilor, de
pelor dc suprafaţă, apelor sub Vorbitorul a «apreciat ca ur apropiindu-se pină la distanţa dc 15 000 de metri dc supra un „buget electoral".
terane. apelor menajere şi a In şedinţa Comitetului celor gentă frinarea producţiei de faţa Lunii, In timp cc cosmonautul Young va orbita la bor rai uraganul, oraşul arăta ca Jenkins a declarat că ame
18 state pentru dezarmare, şe
solurilor contaminate cu pe ful delegaţiei R.A.U.. ambasa arme nucleare, amintind că dul capsulei „Apollo-10". Manevrele de coborîre Şl de re Kenneth Pitzer. fost direc un cimp de bătălie, unde rui liorarea situaţiei economice
nele caselor se amestecau cu
trol şi produse petrolifere". dorul Hussein Khallaf, a atras dezarmarea nucleară a fost întoarcere pe orbită a modulului lunar vor dura mai mult de tor al departamentului de cer veqetalla smulsă, cu corpuri
Vorbitorul a subliniat necesi atenţia asupra primejdiei pe considerată dc comitet ca fiind opt ore, dar cel doi cosmonauţi se vor afla la distanţa mi cetări al Comisiei pentru e- umane. Potrivi! primelor a- se desfăşoară lnlr-un ritm
tatea de a se acorda o priori care o reprezintă intensifica o problemă prioritară. După nimă de Lună timp de numai şase pină la opt minute. In a- nergla atomică a S.U.A., a preclerî făcute Ia Dacca. şi-au mai lent decît se spera. Mai
tate specială problemei men rea cursei înarmărilor nuclea părerea sa. un complex de mă fără de verificarea comportării modulului lunar, Slafford şl avertizat că exploziile nuclea pierdu! viaţa 165 de persoa trebuie parcurs un drum lunu
ţinerii calităţii adecvate a a re El a insistat asupra nece suri cuprinzînd acorduri cu Cernan vor sludia locul prevăzut pentru aselenizarea in iu re subterane proiectate in ne, alic I 200 fiind grav ră pină la însănătoşirea comple
pelor Dunării, tinînd seama dc sităţi ca toate statele sâ sem prîxirc la interzicerea experi lie a astronauţUor Nell Armstrong şl Edwln Aldrln, intr-un Nevada şl Ataska pot declan nile.
rolul deosebit de important al enţelor nucleare subterane, punct siluat in „Marca Liniştii". şa cutremure cu efect distru tă a economiei, a spus cl.
acestui fluviu in economia eu neze Tratatul de neprolifcrare gător. Pitzer. în prezent pre
O
ropeană. El a sugerat coope a armelor nucleare, subliniind, demilitarizarea fundului mări NEW YORK 15 (Agerpres). La Cape Kennedy au înce şedinte al Universităţii Stan- EXAMINAREA SITUAŢIEI DIN ORIENTUL APROPIAT DE
lor şi oceanelor şi interzicerea
rarea în acest sens a tuturor de asemenea, importanta unor armelor nucleare, chimice şi put pregătirile în vederea lansării la 16% iulie a primului e- ford, a menţionai că oficiali
statelor riverane, astfel incit tratative bilaterale sovielo-a- chlpaj american care va debarca pe suprafaţa Lunii cit aju* tăţile Comisiei pentru ener CĂTRE REPREZENTANŢII CELOR PATRU MARI PUTERI
bacteriologice, împreună cu gia atomică sînl informate de
desfăşurarea tratativelor bila torul cabinei spaţiale „ApolDa-ll* purtată de o rachetă Sa- pericolut unor mişcări seis
Luni seara, ta New York a avui loc cea de-a treia reu
terale asupra reducerii numă lurn-5. Ncil Armslrong. comandantul echipajului „Apollo-11*, mice. niune a reprezentanţilor la O.N.U. ai Marii Britanii, Franţei
Agenda economica rului de arme strategice ar Lunii. George Low, conducătorul programului „Apoilo", a 000 enlu? Apropiat. Reuniunea dc peste trei ore. desfăşurată la
va fi primul american care va pune piciorul pe suprafaţa
S.U.A. şi U.R.S.S. consacrată examinării situaţiei din Ori
putea face din 1960 anul cel
mai fructuos din istoria nego
In capitala mexicană au În
lunare.
După
ce modulul lunar va ajunge pe suprafaţa
cierilor de dezarmare Vorbi făcut unele precizări asupra desfăşurării primei „excursii'1 cepui lucrările celui de-al sediul reprezentantului britanic Ia Naţiunile Unlle, s-a inche
0 Ziarul „Figyelo" publică Ic a scăzut simţitor. El s-a re* torul s-a pronunţat in favoa Lunii, astronauţil Armslrong şi Aldrin se vor odihni 4 ore. VJI-lea Congres Internaţional iat la 23,45 G.M.T
In urma întilniriî nil s-a dat publicităţii nici un comu
lin articol consacrat reiaţilor dus de Ia 543 milioane coroane rea accelerării acţiunilor des Apoi, Armstrong va Ieşi din modul pentru 2 ore şî 40 mi pentru Irigaţii La congres
economice ungaro-ilaliene in in ianuarie 1968 la 206 milioa tinate interzicerii experienţe nute. In acest timp. el sc va deplasa in jurul modulului pe o participă aproximativ 700 de nical, anunţindu-se doar că o nouă reuniune a fosl convoca
lă pentru 17 aprilie.
care relevă că in prezent Italia ne coroane în ianuarie 1969. lor nucleare subterane care ar rază de 30 metri. împreună cu Aldrin, el va culege o buca
ocupă locul al doilea in comer putea facilita cooperarea intre lă de rocă de aproximativ 25 kg. ce va I) adusă pe Pămtnt
ţul Ungariei cu ţările apusene, 0 In ultimii zece ani indus toate statele in domeniul cer de cabina spaţială „Apollo-11". Totodată, el vor studia con
după R.F. a Germaniei. Fată tria forestieră a Suediei a în cetărilor seismologice şi al teh diţiile în care se poale efectua deplasarea pe suprafaţa sa
de 103 milioane dolari, cit a în registrat progrese importante nicilor de verificare. în ceea telitului natural al Păromtului in condiţiile unei gravităţi de
sumat comerţul ungaro-italian datorită mecanizării masive a ce priveşte dezarmarea nu 6 ori mal mică deci! cea terestră şl a lipsei de atmosferă. CURIER - CURER - CURER
în 1965, s-a ajuns la 131 mili lucrărilor de exploatare şl cleară. responsabilitatea ei După ce vor amplasa un emiţător radio care va transmite
oane dolari în 1968. transport. Polrivil datelor ci revine în primul rînd marilor pe Pămînt timp de un an date ştiinţifice şi vor lua şi alte
tate de agen|la suedeză de pre puteri nucleare, a spus Hus mostre de sol lunar, ci vor reveni la bordul modulului, in-
0 In R.P. Ungară au înce să S.I.P., in perioada celor ze sein Khallaf. cheindu-şi astfel misiunea.
pui lucrările pregătitoare pe ce ani productivitatea pe mun -------
şantierul primei centrale alo- cilor forestier a crescut cu 400
moeleclrlcc din această tară. la sulă. Maşini moderne înde „Pe deasupro depârtârilor
Centrala va fi construită în lo plinesc astăzi munca efectuată geografice. România şi Suedio principiu demonstrot cu preg
calitatea Paks, la 100 kilometri odinioară de numeroase bra|e au aşezat temelii trainice pen DIALOG FRUCTUOS ROMÂNO-SUEDEZ nanţă de evoluţia ascendentă a
sud de Budapesta. Ea va intra de muncă. O maşină de deeo- tru dezvoltarea unor retoţii schimburilor dintre cele două
în funcţiune în anul 1975. jlt, de exemplu. înlocuieşte prieteneşti, generotoore de a- ţâri.
munca a 18 oameni. Aceste vontoje reciproce şi corespun Vizito de două zile o oaspeţi
maşini au fost introduse peste României şi Suediei de o odîncî laţii, pe core le-aş coraclerizo cu ziariştii români şi străini din României în problemele inter- lor suedezi în nordul Moldovei
0 Şantierele navale şi fabri lot in industria forestieră sue zătoare intereselor destinderii şi relaţiile de colaborare, devenite ca reprezentînd o ilustrare eloc Bucureşti — de o discuta în- , noţionole. le-o facilitat şi un contact ne
ca de motoare Diesel „Ulianlk" deză. De asemenea, tracţiunea păcii". Aceasta era concluzia trodiţionole, relaţii core, în ul ventă a largilor modalităţi de tr-un mod cît se poote de des O perfectă identitate de ve mijlocit cu tradiţiile culturii, fol
din Pola vor construi două na. animală a fost aproape com desprinsă de observatorii poli tima perioadă, ou urmat un e înţelegere între stote, indiferent chis cu conducătorii poporului deri s-o manifestat, în codrul clorului românesc, cunoaşterea
ve de marc tonaj pentru o fir plet înlocuită prin tracţiune tici şi subliniată de presă (a vident curs pozitiv In eo şi-a de regim politic şi orînduire so- român. Am putut constata că contactelor oficiale, şi în proble unor monumente istorice de
mă norvegiană din Oslo. Fie mecanică. sfîrşitul vizitei pe care preşedin găsit o nouă şi puternică ex ciolă. de zonă geografică". în ceea ce priveşte morile pro mele rolului statelor mici şi mij mare interes turistic, a Combi
care navă va avea un deplasa* tele Consiliului de Miniştri, Ion presie, convingerea celor două După cum se oprecioză în bleme ale omenirii — dezarma- locii în influenţarea favorabilă natului de cauciuc sintetic şi
meni de 223 600 tone şi va fl 0 Intr-un comunicat al Aso Gheorghe Maurer, a făcut-o in guverne potrivit căreia dezvol o vieţii internaţionale, a moda produse petrochimice pe care
pusă in mişcare de cîle două ciaţiei europene a liberului Suedia, în anul 1968. tarea legăturilor prieteneşti de lităţii soluţionării litigiilor dintre oaspeţii l-au apreciat co pe
motoare Diesel de cile 17 400 schimb (A.E.L.S.) publicat la Io trecerea unui on de la o- colaborare activă între state C O M E N T A R IU L Z IL E I stote, pornindu-se de la recu unul din cele moi moderne din
cp. Ele vor putea să atingă o Geneva, se arată că expor cest remorcobil eveniment, opî- serveşte otît intereselor directe noaşterea dreptului fiecărui po Europa.
viteză de 16,5 noduri pe oră. nio publică din ţaro noastră a ale părţilor, cît şi destinderii, cercurile oficîole, convorbirile rea, paceo, securitateo euro por de a-şi hotărî singur soarta, Rezultatele vizitei oficialităţi
turile celor 8 ţări membre urmărit cu interes deosebit vi păcii şi cooperării internaţio pe core premierul şi ministrul peană — vederile noastre sint
ale asociaţiei (Anglia. Aus zita oficiolă în Românio, pe ca nale. suedez de externe le-ou avut de Io respectarea cu stricteţe lor suedeze — considerată co
0 Exportul Suediei a sporit tria, Danemarca, Finlanda, re înalţii demnitari suedezi — foarte apropiate Nu există nici o principiilor independenţei şi un semn ol preţuirii pe core
în luna ianuarie, in comparaţie Norvegia, Portugalia, Elve primul ministru Tage Erlander şî In oeest context, preşedintele cu preşedintele Consiliului de o neînţelegere între guvernele suveranităţii noţionale, egalităţii Suedio o acordă relaţiilor de
Stat, Nicolae Ceouşescu, pre
cu aceeaşi perioadă a anului ţia şl Suedia) au totalizai în Torsten Nilsson, ministrul aface Consiliului de Miniştri. Ion şedintele Consiliului de Miniştrî, suedez şi român. Se poote spu în drepturi, neamestecului în colaborare şi prietenie cu Româ
ne că ceea ce ne uneşte, este
trecut, cu 533 milioane coroa luna ianuarie a.c. 2 miliarde rilor externe — ou încheiat-o Gheorghe Mourer, sublinia în Ion Gheorghe Maurer, şi minis mult moi important decît micile treburile interne. nia — ou fost sintetizate, ex
presiv. de primul ministru Tage
ne. Exporturile suedeze s-au ci 840 milioane dolari, iar impor mor(i Io amiază toastul rostit la dineul dat în trul afacerilor externe, Corneliu diferenţe care or putea existo". In cadrul convorbirilor, obor-
frat în luna ianuarie la 2 mili turile 3 miliarde 500 milioane Prima vizită în ţara noastră o onoarea primului ministru sue Monescu, au prilejuit un dialog Cu olt prilej, premierul suedez dareo oroblemelor privind coo Erlander. core o aprecia co „una
arde 327 milioane coroane, iar dolari. Comparativ cu luna ia unui şef de guvern suedez — dez. că „Deşi situate in puncte constructiv, fructuos, dus într-o sublinia înollo opreciere pe ca perarea economică, industrială din călătoriile cele moi frumoa
se şi mai interesante pe care
importurile la 2 miliarde 533 nuarie a anului 1968 exportu continuare a dialogului dintre cardinale diferite pe continentul atmosferă de sinceritate deplină re Suedia o acordă colaborării şi tehnico-ştiinţificâ o relevot le-a făcut în cei 23 de oni de
principiul, urmat de ombele sta
milioane coroane. Aqenţia su rile aceslor ţări au crescut cu conducătorii de guverne ai ce european, ţările noastre au iz şi încredere reciprocă. „Am o- cu Romonio în cadrul O N U., te. potrivit căruia pot fi stabilite cind îndeplineşte funcţia de
edeză de presă S.I.P. precizează 17 la sută. tar importurile cu lor două ţări — s a înscris ca butit sâ găseoscă limboju! ne vut prilejul ■— sublinia dl. Tage atenţia cu core este urmărită relaţii fructuoase între ţări cu prim-ministru".
că deficitul balanţei comercia- 6 la sută. o nouă mărturie o dorinţei cesar unor bune şi trainice re- Erlander, Io conferinţa de presă în ţara sa angajarea activă a sisteme sociol-politice diferite. ŞTEFAN BRATU
TIPARUL I întreprindere» poligrafiei Buoeâoan-Deve.