Page 57 - Drumul_socialismului_1969_04

J----------

•• V t L u c r ă r i l e
PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R ILE. U N IŢ I-V A !

C o n fe r in ţe i

i ŞEDINŢA j
U. A . S. R. j NEOFICIALA j

j A COMITETULUI
| CELOR 18
La Palatul Marii Adu­ contribuţiei Asociaţiilor Stu­
nări Naţionale s-au deschis denţeşti la perfecţionarea şco­
miercuri dimineaţa lucrările lii superioare româneşti, la | Miercuii dimineaţa a ;
celei de-a Vll-a Conferinţe a formarea şi educarea temei­ i avut loc la Geneva o şe- :
Uniunii Asociaţiilor Studen­ nică pentru muncă şi viaţă a dinţa neofiaolă o Corni- j
ţeşti din România. viitorilor intelectuali ca slu­ ! telului celor 18 state :
Conferinţa reuneşte peste jitori devotaţi ai României ; pentru dezarmare. Au fost j
500 de delegaţi aleşi de tine­ socialiste. i discutate probleme pri- i
retul studios, reprezentînd cei După cuvîntul dc deschi­ j vind procedura şi orga- ;
peste 145 000 de studenţi din dere, rostit de Mircea Ange- î mzareo activităţii pentru ■
întreaga ţară. Alături de ei se lescu. preşedintele Consiliului ; perioada următoare.
C HUI HI Hi. m - 17 aprilie 1963 - 6 PIC. 30 6IHI - IDRESI REDACŢIEI: Oe»a. Hi Oi. Petru Ora llr. 35 - Tel. 1275. 2317 6317 3 află numeroşi invitaţi — U.A.S R., secretar nl C. C. al
U.T C-, Conferinţa a ales or­
membri ai CC. al PC.R şî
ganele sale de lucru.
ai guvernului, conducători ai
unor instituţii centrale şi or­ Delegaţii au aprobat apoi. j CHARLES CHAPLIN
ganizaţii obşteşti, personalităţi în unanimitate, următoarea i LA 80 DE ANI
ale vieţii ştiinţifice şi cultu­ ordine de zi : Raportul de
al
Consiliului
LA EXPLOATAREA DE CALCAR CRĂCIUNEŞTI 20 000 tone rale. rectori ai instituţiilor de activitate Raportul Comisiei
învâţămînt superior, profesori
U A.S R, :
Charles Chaplin a im-
In pogina a ll-a dactice, activişti de partid, ni de cenzori . Adoptarea noului I plinit miercuri 80 de ani i [
universitari şi alte cadre di­
Statut al Uniunii Asociaţiilor
Cinci ani nu sînt suficienţi de fontă U.T C şi U A.S.R, tineri Studenţeşti din România ; A- i : ; de viaţă şi 60 de ani de ! : j
activitate artistică. Reali-
legeren Consiliului Uniunii A­
muncitori din întreprinderile
zator şi interpret a apro-
peste plan întreaga Capitalei, elevi din ultimele sociaţiilor Studenţeşti din : i zimativ 70 de filme, mo- ■
România şi a Comisiei de cen­
clase de liceu.
rele comic al
cinemato-
i
Moment remarcabil în via­
pentru atingerea servesc cele două furna­ muncă ţa studenţească din ţara noas­ zori de activitate al : : grafului şi-a onîversare j ;
sărbătorit
Raportul
de­
Furnalişlii care
impresiononta
fost
U A.SR. a
Consiliului
tră. actuala conferinţă se des­
prezentat de tovarăşul Mircea
le aulomatizale dc cile făşoară după ce plenara C C. Angelescu. iar raportul Comi­ i i la reşedinţa sa din Cor- !
sier sur Vevey, in Elveţia,
1 000 mc. de la Combi­ politică al PC.R. a adoptat măsuri siei de cenzori de tovarăşul j unde trăieşte de mai
parametrilor proiectaţi ? natul siderurgic Hune­ subordonată mîntului superior, a învăţă- 11 ie Gavrilă. preşedintele co­ j j mulţi ani împreună cu a
pentru îmbunătăţirea învâţă-
doara. au consemnat o
parte a familiei sale. Co-
misiei
mîntului de toate gradele, cînd
nouă realizare demnă de
Pe marginea rapoartelor pre­
remarcat. El au elaborat în toate centrele universitare zentate au luat cuvînlul nume­ j j piii din sat au venit la î :
vila ilustrului
octogenar
se aplică noua Lege a învă-
Purtat de treburi gazetăreşti prin Ţara Să fie vorba, oare. de o greşeală de luni 14 aprilie, în ulti­ mobilizării ţâmîntului roşi delegaţi din diferite cen­ ; pentru a-i cinta cîntece
Zarandului. mi-am întrerupt călătoria proiectare ? Nicidecum. Cauza principală mul schimb de lucru, cca Conferinţa va analiza pe tre universitare din ţar<i. \ folclorice tradiţionale, iar
lingă Bâita. la Crâciuneşti, cu intenţia a acestei situaţii trebuie căutată — în de-a 20-a mie tonă de larg activitatea desfăşurata de j municipalitatea din Cor-
Lucrările Conferinţei con­
de a vizita exploatarea de calcar de aici afara împrejurării că iniţial nu era asi­ fontă produsă peste pre­ maselor U.A.SR. şi va dezbate cele tinuă. j sier sur Vevey i-a adre-
şi. mai ales. de a-mi răspunde la o mai gurată desfacerea unei cantităţi atît de vederile de plan. de la mai importante probleme • sat o scrisoare de feli- i
veche întrebare : dc ce. după cinci ani de mari de calcar — in nerespcctarea condi­ începutul acului. create de necesitatea sporirii i citare.
la începerea activităţii, această secţie a ţiilor tehnico-materiale în care era pre­ Succesul înregistrat se (Agerpres)
Combinatului siderurgic Hunedoara nu a văzută realizarea unei producţii de datoreşle in bună parle
atins încă parametrii proiectaţi ? Aveam 1 600 000 tone calcar anual. folosirii mal eficiente şl 1 PODUL
să-mi dau curînd seama, aflînd cauzele Mă refer, în primul rînd, la faptul că mai productive a capaci­
acestei anomalii că. de fapt, adevărata în­ constructorii au fost absolviţi de o parte tăţilor de producţie. Ca CAMPANIA AGMCOIĂ PE M HM ÂM RĂ j DE PESTE DUNĂRE,
trebare este alta : cînd, în fine, vor fi din sarcinile ce le reveneau şi n-au pre­ urmare a ridicării tem­
atinşi la Crâciuneşli parametrii proiec­ dat minerilor zâcămîntul descopertat. Ope­ peraturii aerului cald In­ | GIURGENI -
taţi ? raţia de înlăturare a stratului de steril de suflat şi a perfecţionări­ | VADUL OII,
Din scriptele care mi-au fost puse la la suprafaţă fiind executată, prin forţa lor tehnice aplicate în
împrejurărilor, tot de către mineri, este procesul de loplre şl ela­ | INTR-O NOUA
dispoziţie şi din relatările gazdelor — Vic­ Grădina de legume, o „mină“ cu
evident câ o bună parte a eforturilor a­ borare a lontci. au cres­
tor Lăslâu, şeful exploatării şi Ioan Bulz, cestora nu se soldează cu nici o tonă de cut simţitor indicii de j ETAPA
contabilul şef — am dedus că aici nu s-a calcar extras. utilizare a furnalelor, a- i
realizat niciodată mai mult de 60 la sută In al doilea rînd. este vorba de condi­ llngînd cel mai înalt ni­
din producţia stabilită prin proiect. Potri­ ţiile vitrege de transport : exploatarea a vel cunoscut pînă acum . inepuizabile surse de venituri A fost terminotâ con­
fost dotată cu autocamioane basculante la combinatul din Hune­ strucţia ultimei coloane la î
vit acestui document, exploatarea Crâciu­ viaductul de pe malul
mai puţine decît stabileşte proiectul şi doara. La furnalul nr
neşti ar trebui să livreze 1 600 000 tone de tipuri necorespunzătoare. In plus, au 7 de pildă; s-au produs in sting al Dunării. Cu o-
calcar anual. «Recordul" de producţie, sta­ lipsit piesele de schimb necesare pentru primul trimestru al anu­ La sfîrşitul anului 1963. evita alimentarea din riul dele de vîrf se va apela desi­ ceasto, lucrările pe şan- j
bilit în 1068, nu se ridică însă nici măcar repararea lor şi mai ales mecanicii de în­ lui în medie zilnic pe membrii cooperatori din Sini- Cerna. care nu este tocmai gur si la alţi cooperatori pen­ fierul podului de peste
treţinere auto. Aşa se face că nu de pu­ flecare metru ,cub volum Dunăre Giurgeni—Vadul
la jumătatea acestei cantităţi. In primul andrei au obţinut din sectorul bună la irigatul culturilor. tru a se evita compromiterea Oii intră într-o nouă e­
ţine ori s-a lucrat doar cu cîtc trei auto­ util cu aproape 100 kg legumicol venituri în valoare Dorinţa cooperatorilor din culturilor din cauza neîntreţi-
trimestru al acestui an. au Cost expediate de fontă mai mult decit de 577 426 lei de pe cele 5-3 Sîntandrei de a obţine rezul­ nerii. tapă. Coloanele ambelor ;
beneficiarilor — fabricile de aglomerare basculante pe schimb, şi acelea de mică s-a realizai în perioada hc< tare cultivate cu legu­ viaducte asigură acum
capacitate. tate bune din legumiculturâ. Pentru a întări afirmaţia susţinerea platformei ca­
şi furnalele Hunedoarei — 241 569 tone corespunzătoare a anu­ me şi zarzavaturi Suma este se poate constata privind gri­
Un alt motiv este lipsa de mijloace me­ preşedintelui care ne-a rela­ rosabile de acces pe po­
de calcar. Cifra indică un progres evi­ lui trecut Mai trebuie mulţumitoare dacă se au în ja pe care ei o acordă răsa­ tat câ membrii cooperatori
canice de încărcare, respectiv de excava­ subliniat că sporul pro­ vedere condiţiile vitrege ale dul propriu-zis, pe o lun­
dent faţă de alţi ani. dar este, totuşi, cu durilor şi terenului ce urmea­ din Sîntandrei consideră gră­ gime de oproape 750 me-
toare de 4 mc r în primii ani s-a lucrat ducţiei de fontă la cele climei din anul trecut. ză a fi însâmînţat şi plantat.
circa 158 000 tone sub prevederile proiec­ două furnale automatiza­ In acest an, cooperatorii din Pînă acum. nici s-au pregătit dina de legume drept o «mi­ : tri. Lucrările sint acum
nă'’ din care se obţin
mari
tanţilor pentru o perioadă de trei luni. In Ing. ADRIAN PRODAN te de mare capacitate s-a Sîntandrei şi-au propus să ob­ 900 mp de răsadniţe în care venituri, consemnăm faptul concentrate (a pilonii drn
cei
albia minoră şi la
sfîrşit. nici preţul de cost al producţiei nu obţinut în condiţiile re­ ţină din legumiculturâ 652 000 s-a pus la încolţit sâmînţâ de că pînă acum. de la cultura centrali de susţinere a
ducerii consumului dc lei. Pentru a se realiza cifra varză, roşii, ardei, vinete, ţe-
se încadrează în cel antecalculat în urmă (Continuore în pag..a 2*a) cocs sub nivelul stabilit. propusă — ne spunea preşe­ spanacului, unitatea a obţinut tablierului metalic ol po­
cu cinci ani : dintele cooperativei agricole. linâ şi gulioare. Tinerele plan­ circa 15 000 lei. iar în zilele dului.
te ieşite de curînd au o dez­
Mihai Huieţ — am luat o voltare normală. care urmează cifra va ajunge
la aproape 50 000 lei dacă se
seamă de măsuri tehnico-or- In cîinp au (ost plantate, valorifică în întregime recolta
ganizatoriee care, aplicate în după ce s-a administrat o de pet toată suprafaţa ocu­ | CAMPIONATELE
Alimentată eu acel coetw. mele lui Yasilc Ruşitoru, rul şef de brigadă care poa­ cum. cînd sînt?tn in concurs practică la timpul cuvenit, ne cantitate apreciabilă de îngră­ pată cu spanac şi ceapă verde.
bustibit cu valenţe superioa­ Ferdinand Baloşin. Elisabe- te fi întilnit in fiecare după• şi cu formaţiile artistice şi vor da garanţia că vom putea şăminte chimice $i naturale, MONDIALE
re — forţa conştiinţei socia­ ta Szacsko, Dumitra Cim- amiază la club. ocupxndu-se cu cercurile de artă plasti­ chiar depăşi cifrele stabilite arpagic pe o suprafaţă de 4 Deci, la Sîntandrei sînt ! DE TENIS DE MASA
liste — viaţa aşezărilor ur­ pcan, Iriua Crainic... Uneori dc mobilizarea formaţiilor că, de loto şi cu cineiiub.ul. în acest sector. hectare, morcovi pe 6 hectare, create condiţii pentru ca le­
bane cunoaşte ritmurile înal­ mă inireb de unde au atita Mi-e dragă munca a sta. ori In primul rînd — ne rela­ snnnac pe 4 hectare şi pătrun­ gumicultura sâ-şi aducă con­
te ale dezvoltării, înfrumu­ putere de muncă, atita vita­ artistice. de repertoriul a­ cum. de ca nu mă pot des­ ta tovarăşul Huieţ — am ex­ jel pe două hectare. Amplasa­ tribuţia la creşterea averii ob­ Incepind de astăzi, joi,
seţării şi modernizării. pe litate şi. voinţă. Deunăzi, cestora. de. disciplina tineri­ părţi. tins suprafaţa irigată Avem rea culturilor s-a făcut şi se şteşti şi a valorii zilei-muncâ. atenţia amatorilor de te­
care numai contemporaneita­ cind l-am întrebat pe unul lor artişti amatori. Am fost ales. la 2 manie, un aspersor nou şi sperăm ca face cu multă atenţie, respec- De dorit este ca şi celelalte nis de masă din lumea
tea noastră ţinură şi viguroa­ dintre ei. a cărui participare I.-am întilnit pe Vasile Ru­ şi deputat in circumscripţia împreună cu cel procurat a­ tîndu-se indicaţiile date de unităţi agricole din judeţul întreagă va fi indreptotă
să le poale oferi. Trăind in 67. din Brain. Acolo c stra­ nul trecut să satisfacem nece­ inginerul agronom. De aseme­ nostru să acorde aceeaşi gri­ timp de 10 zile către ora­
mijlocul oamenilor din aces­ la orice acţiune m-a impre­ şitoru, înlr-adevăr, la club. da Castanilor. De indală ce sităţile de apă pe cele 63 nea, s-a stabilit şi ce forţe de jă sectorului legumicol, sector şul Munchen, gazda ce­
te aşezări, urmnrindu-le par­ sionat — cum reuşeşte — Un om în floarea virstei. ne îngăduie vremea vom tre­ hectare de grădină De altfel, muncă sînt necesare întreţi­ care. după cum se ştie. adu­ lei de-a 30-a edilii o
ticiparea la munca profesio­ mi-a răspuns : „reuşim ori dc deşi ne-a mărturisit că e de­ ce la acţiuni. Cred că oame­ avem săpate canale pe tontă nerii culturilor. O brigadă ce venituri substanţiale, cu campionatelor mondiole.
nală şi obştească, incerci- cîte ori partidul ne-o cerc\ ja bunic. A rămas, oarecum. nii vor răspunde, mă cu­ suprafaţa şi am forat un puţ formată din 20 de membri cheltuieli minime de întreţi­ La campionate vor parii- j
sentimenlul adine al preţui­ nosc de multă vreme. Voiri de unde vrem să asigurăm cooperatori va lucra perma­ nere. cipa aproape 400 de ju­
rii pentru acei al căror drum sădi castani pe strada noas- apă fără impurităţi pentru a nent în grădină. In perioa­ N. PANAITESCU cători şi jucătoare din 40
se înscrie cu succes m tra- tră că aşa s-a hotarit in se­ de ţâri. Se prevăd că se
iecloria sociala Personalila- siune. Ştiţi, aici. la Lupeni. vor disputo aproximativ
fea cîştiriată in munca diur­ sint multe străzi cu nume de 3 300 de meciuri pentru
na — fie în uzine, fabrici, pomi şi flori: Aleea Casta­ a se cunoaşte noii corn-
şcoli, fie in acţiunile de in­ 0 COMPONENTĂ nilor, Aleea Trandafirilor. pioni oi lumii fo cele 5
teres patriotic. — e n per.so- Aleea Liliacului. Aleea Mes­ probe individuale şi la j
naliicie armonios construită, teacănului, Aleea Narcise­ cele două pe echipe. In
ce capătă aprobarea tuturor lor. Aleea Plopilor, Aleea competiţio feminină, teh­
acelora in mijlocul cărora Gorunului. A fost o propu­ nicienii mondiali remar-
se află cei ca<e o posedă. A PORTRETULUI nere a oamenilor, şi am gă­ : î câ în cronicile lor câ in j i
afara jucâfoarelor din Ja-
Despre o asemenea perso­ sit-o bună, ca asemenea j ponia, care practică un f
nalitate, care aureolează por­ străzi să nu fie numai cu nu­ j joc ofensiv, trei europen-
tretul multor oameni, ne-a mele. Am şi procurat 300 de ; ce au şanse de a-şi în-
uorbit. deunăzi. tovarăşul MORAL bucăţi de liliac, peste 2 000 ■ scrie numele pe lista în- i
Vilhclm Aleag. ))rim-sceretar bucăţi trandafiri, narcise, ; vingâtoarelor. Acestea
al Comitetului orăşenesc dc mesteceni.,, cu gorunul poa­ î sint Rudnova (U.R.S.S.),
partid Lupent, primarul ora­ te va fi mai greu... Numai j Vostova (Cehoslovocia) si
şului. timpul meteorologic să ne : Mario Aleiondru (Romă­
_ Profunzimea schimbări­ permită, pentru că celălalt ; nia).
lor imeruenile in existenţa timp, ccl fizic, depinde nu­
Vorbc care nu comportă co­ surprins cind l-am întrebat
şi m concepţiile oamenilor mai de noi, care ştim şi tre­
mentarii. cum reuşeşte să-şi îndepli­ i In preliminariile
noştri face ca ci să slujeas­ nească întotdeauna şi sarci­ buie să Ştim să-l impărţim.
Mă gindesc de multe ori la
că cu devotament, cu abne­ tovarăşa Szacsko. Are peste nile profesionale şi cele ob­ să-l facem util şi pentru noi j C. M. de fotbal
gaţie. construcţia vieţii noi. 10 de ani. E cel mai vechi şteşti. Şi pentru semenii noştri.. | ROMÂNIA -
Comuniştii — din riadul că­ deputat din l.upeni, şi, aş — $iiu eu ? Nu mi se pa­ Vorbe simple, fireşti, sin­
putea spune, unul dintre cei rc nimic ieşit din comun. Dc
rora se afirmă tot mai multe cere ale unor oarneni despre ! GRECIA 2 - 2
mai activi. Oamenii o stimea­ mic am îndrăgit munca, am
asemenea personalităţi — ză, o ascultă. Sau tovarăşul fost frate bun cu ea. Mi-a care primul secretar al co­
sint aceia pentru care senti­ Baloşin, sau tovarăşa Cim- plăcut ordinea în lucruri. Şi mitetului orăşenesc dc partid ; Pe stodionul Karoisko-
mentul participării la activi­ pcan, oameni apreciaţi, cu astQ fac şi la mină. şi aici spunea cu sentimentul par­ î kis din apropierea Atenei,
autoritate, care au un cuvint sau în alte acţiuni obşteşti.
tatea profesională şi obşteas­ ticipării lor la munca pro­ j in prezenţa a peste 40 000 ;
greu in orice acţiune, pe a Si să nu credeţi că nu-mi j de spectatori, selecţiona- j
că este componenta funda­ căror activitate ne bizuim rămine timp şi pentru nepo- fesională şi obştească c o j fele de fotbal ale Romă- i
mentală a portretului lor mo­ cu toată nădejdea. Corectitu­ ţei, pentru casă. Zilnic, trei componentă fundamentală a j nie» fî Greciei s-au înlîlnît j
Fabrica de materiale de construcţii Birceo — important producător, intre altele, de vată
ral. Cind spun aceasta mă dinea, cinstea, modestia, sint orc din timpul meu liber, portretului lor moral. minerală şi cărămizi termoizolante necesare industriei construcţiilor din judeţul nostru. i in primul lor meci pentru j
gindesc la nenumăraţi comu­ atribuie care însoţesc nume­ sînt ale clubului. Cîte nu se ; i preliminariile campiona- j j
tului mondial (grupa I eu-
nişti. printre care aş cita nu­ le lui Vasile Ruşitoru, mine- cer de rezolvat, mai ales a- LUCIA LICIU ; ropeană). Partida viu dis- j
; putatâ, cu numeroase fa- \
I ze de poartă, s-a înche- ‘
; iot la egalitate ; 2—2
i : (0—0), confirmind in ge- ;
tă direcţie. „Am schimbat me­
neral pronosticurile făcute
In pagina a lll-a A N C H ETĂ Cu cită forţă ii atrage „speciali­ niul, am adus prospături. Nu ! i înainte de meci. ]
ştiu ce aş mai putea face ?"
Deşi condusă de două
e argumentul lor. Bucătărea­ ? ori, echipa României a
sa şefă de la .Cina" din Lu­ i egalat de fiecare dată •
peni ne spLinea că lista de j prin talentatul jucător <
Renumele unor localuri de meniu e aceeaşi de ani de i Dumitrache, care in acest j
alimentaţie publică, faima lor tatea casei“ pe consumatori? zile, iar cîtevn retete proprii, : meci şi-a confirmat va- j
Pe ce căi se a urmat de cele mai multe pe care le-a întocmit şi pre­ : loarea sa internaţională \
ori strădaniei lucrătorilor uni­ dat pentru a fi calculate, nu \ Jocul de ansamblu al for­
tăţii respective de a face ceva s-au mai întors de la condu­ : maţiei române a fost sa-
perseverează nou. bun. deosebit de alte u- care dintre acestea, vei găsi directorul T.A.PL. Deva — a- sei" — punctul de atragere a nuit în fiecare zi. Ca să nu cerea T.A.P.L. Petroşani Este j tisfâcâtor ; apărarea s-o
nitâli. într-un cuvînt de a ceva bun. specific, tradiţio­ tentia noastră s-a îndreptat consumatorilor — sînt bine mai amintim că la acest res­ deci limpede pe ce căi se : dovedit sigură în prima
repriză, iar linia de atac
în reţeaua veni în întîmpinaren celor nal bucătăriei ardeleneşti. îndeosebi spre unităţile care definite, li se acordă toată a­ taurant. „specialitatea casei" perseverează aici pentru a : : a demonstrat multă vioi-
scoate ceva nou. bun, tradiţio­
tenţia
vor servi turiştii. La fiecare
mai felurile gusturi şi preten­
se numeşte „cotlet de porc
— Prestigiul firmei noastre
ţii ale consumatorilor Pune­ — ne spunea tovarăşul Tudor avem bine stabilite .speciali­ Nu se poate spune câ pe vi­ cu mujdei de usturoi", de­ nal. Bine că există mititei, i ciune în partea a doua a
C.E.C. pentru rea în valoare a priceperii si Mplduvan, responsabilul res­ tăţile casei", am insistat asu­ zitatorii din acest an al jude­ vorbă în lista zilnică de me­ şniţele, chiftele Mereu ace­ i ! întilnirii, reuşind să cree-
spre care nu sc suflă nici o
leaşi peste tot.
taurantului .Transilvania" —
fanteziei lucrăturilor,
prin
pra bunei seiyiii. a ambian­
ze, in afara celor două
prepararea de mîncăruri gus­ l-au făcut, pe lîngâ buna ser­ ţei plăcute, atrăgătoare. ţului nostru nu-i aşteaptă sur­ niu a localului. Bine câ spe­ Cu cită forţă atrage „spe­ : goluri, şi alte faze peri-
prize plăcute din partea bu­
satisfacerea toase. cu specific local şi tra­ vire. curăţenie, ambianţă plă­ $i la unităţile de alimenta­ cătăriei hunedorene Dar. la cialitatea a fost anunţată la,. cialitatea casei" în unităţile j culoose la poarta cazde-
diţional. au creat la majori- cută şi .specialitatea casei" : ţie publică reprezentative din unele localuri, punctul de a­ Consiliul judeţean al turismu­ de alimentaţie publică ? Atra­ | lor.
latea unităţilor acea .specia­ .Medalionul ardelenesc cu Hunedoara se depune o sus­ tracţie al consumatorilor — lui ? î ge. dar cu o forţă... variabilă j Echipa României, caro
deplină litate a casei" spre care alear­ ciuperci şi smîntînă" $i .ape­ ţinută activitate pe calea afir­ .specialitatea casei" — este o Trebuie spus deci că resur­ In funcţie dc preocuparea ! a acumulat pinâ in pre-
gă mulţi consumatori, dubla­ ritivul â la Transilvania". A­ mării bucătăriei hunedorene, „fantomă", înscrisă doar pe sele şi posibilităţile bucătăriei personalului pentru a duce ! zent 3 puncte, va susţine
a cerinţelor tă de cele mai multe ori de cestea se află la noi în per­ a atragerii consumatorilor. lista-meniu. sau pe afişele ca­ hunedorene nu sint nici pe tradiţia localului. specificul ! j sare (în luna mai) cu e-
următorul meci în deplo-
specialitatea bucătarului, a zi­
manenţă. se pot consuma la
lui mai departe, a le întări şi
— îndeosebi la ,Corvinul“,
re decorează interiorul loca­
departe valorificate la adevă­
lei. comandă., servite înlr-o manie­ .Metalul", .Cramă", cofetăria lului. La restaurantul .Cina" rata lor valoare. Unii-respon­ populariza, ceea ce înseamnă j chipa Elveţiei. In toamnă,
populaţiei ? Ajuns în Deva. cauţi un lo­ ră ireproşabilă „Garofiţa". „Carpaţr — ne-a din Lupeni, .specialitatea ca­ sabili de unităţi ridică din în multe privinţe mulţumirea i fotbaliştii români vor ju-
cal reprezentat iv, .Transilva­ — In acest început de bo­ declarat tovarăşul Pompiliu deplină a cumpărătorilor. j ca (a Bucureşti, partidele
nia". .Perla Cetăţii". „Mure­ gat sezon turistic — ne spu­ Trifan, directorul T.A.P L. Hu­ sei" se confundă cu... mînca- umeri cînd sînt întrebaţi de­ i retur, cu selecţionatele
şul*, .Crama dacilor" La fie­ nea tovarăşul Marin Bălescu, nedoara — «specialităţile ca­ rea care se pregăteşte obiş­ spre preocuparea lor în aceas­ G. IGNAT ] Portugaliei şi Greciei-