Page 58 - Drumul_socialismului_1969_04

W ii:w*iiim>iil4kilmfrTW nm

CHIRURGIA ARTEI

ÎNTREABĂ, MUNCĂ Obişnuiţi cu frumuseţea vie ficaţia operei pentru a le reda

a tablourilor, a icoanelor şi In toată forţa lor artistică. Re
gravurilor expuse în galeriile pasta veche degradată, el apli­
muzeului, puţini cunosc o altă că milimetru cu milimetru sub
POLITICĂ SUBORDONATĂ şare cenuşie, diformă, in care acest stadiu se folosesc ca e­
lentila microscopică nouă. In
ipostază a acestora. O înfăţi­
lemente de comparaţie ajută­
strălucirea operei este estom­
pată de stratul de substanţe toare toate detaliile existente,
străine depus de-a lungul ani­ studiile, desenele sau even­
tualele fotografii. Supusă în
lor. întinerirea lor necesită un
MOBILIZĂRII MASELOR proces dificil, desfăşurat pe general unor operaţii ase­
mănătoare, reconstituirea u­
masa de lucru a restauratoru­
lui, săplâmîni sau luni. Am ur­ nui vcşmînt domnesc din
mărit acest proces in ateliere­ sec. al XVI-lca dintr-un
felon descoperit intr-un mor-
venimentele de mare Bilanţul primului trimestru plul personal al comuniştilor. le de restaurare ale Muzeului mînt, aduce in plus o anumită
importanţă pe care dovedeşte eficacitatea măsu­ Nivelul înalt de conştiinţă îi de Artă — adecvate unor pro­ notă de inedit. La început a
poporul nostru le în- rilor luate privind mobiliza­ situează pe aproape toţi co­ filuri diferite : pictură in ulei,
rea
E tîmpină anul acesta — a 25-a colectivelor la îndeplini­ muniştii în primele pnduri tempera veche (icoane), grafi­ fost necesară îndepărtarea res­
aniversare a eliberării Româ­ rea angajamentelor Cele do­ ale luptei pentru realizarea că, sculptură, ceramică, texti­ turilor de humus. Pinza fiind
putrezită a fost introdusă in­
niei şi cel de-al X-lca Con­ uă exploatări miniere, Lonca sarcinilor. Sint bine cunos­ le vechi arheologice şi medi­
gres al P C R . — prilejuiesc şi Petrila, au dat peste plan cuţi, nu numai in oraşul Pe- evale. mobilier din lemn. Un tr-o baie cu o soluţie specială
care a redat strălucirea şi cali­
maselor o nouă manifestare economiei naţionale peste trila, oameni ca Nicolae Bur- laborator înzestrat cu aparate tăţile mătăsii. Fiecare fir a fost
a încrederii neţărmurite în 5000 tone de cărbune, în con­ dea, loan Baciu, Ghcorghe optice de mare fineţe ajută la ţesut. După dublarea lor, bu­
justeţea politicii partidului, diţiile creşterii substanţiale a Cozma, Dumitru Costinaş de aplicarea unui tratament co­
a hotărîrii lor de a da viaţă sarcinilor faţă de anul tre­ la E.M. Lonca, Gheorghe Cu- respunzător, solicitat de indi­ căţile de stofă au fost cusute
sub forma vcsmintului menţi­
măreţului program de desâ- cut. coş, Gheorghe Rotaru, Caro) vidualitatea fiecărei piese.
virşirc multilaterală şi de­ Szabo de la E.M. Petrila şi Substratul depunerilor artifi­ onat
plină a construcţiei socialis­ mulţi alţi comunişti care ciale ce acoperă vopseaua sco­ Prin munca fecundă a resta­
te. prin felul cum muncesc se rojită a pînzei sau icoanei, ra­ uratorului de artă, an de an.
diografia, au evidenţiat contu­
In aceste împrejurări în­ bucură de prestigiu şi reu­ rul d a r al formelor şi culori­ sute de opere poartă pe lingă
semnătura de prestigiu a crea­
trecerea socialistă capătă şesc să mobilizeze întregul lor originale care vor trebui
semnificaţii noi. Buna desfă­ VIATA colectiv din care fac parte la redate în lumina lor de înce­ torului, ceva din personalitatea
9
celui care le-a dat viaţă pentru
şurare a ei, mobilizarea tu­ îndeplinirea sarcinilor. put. Se va reuşi ? O întrebare a doua oară Numai in anul
turor forţelor pentru îndepli­ DE PARTID Deşi s-au obţinut rezultate Jireascâ izvorîtă din atitudinea trecut au fost restaurate 374
nirea şi depăşirea sarcinilor, bune in munca politică desfă­ 'faţă de arta omului, conştient
a angajamentelor luate, con­ şurată pentru mobilizarea de responsabilitatea ce o in­ picturi, 72 de icoane şi nenu­
ceramică,
mărate lucrări de
stituie in etapa actuală preo­ maselor la înfăptuirea sarci­ cumbă munca sa Sint luate gravură, sculptură, printre
cuparea centrală a organelor nilor economice, trebuie să primele măsuri necesitate de care unele reprezentind opere
şi organizaţiilor de partid. arătăm că mai există unele starea operei. Un clei special de o deosebită valoare
Pentru Comitetul orăşenesc Organizaţiile de partid ur­ deficienţe. Sînt încă brigăzi face ca vopseaua să-şi piardă Paralel cu munca de restau­
de partid Petrila înfăptuirea măresc sistematic desfăşura­ şi sectoare care nu-şi reali­ rigiditatea, devenind maleabi­ rare, se desfăşoară în aceste
angajamentelor luate in în­ rea întrecerii, membrii comi­ zează sarcinile dc plan, nu lă. Pînza pe care se află este ateliere o intensă activitate do
trecere constituie o obligaţie tetelor de partid, ai birouri­ peste tot este folosit judici­ refăcută, iar în unele cazuri cercetare. De multe ori sint
de onoare, deoarece exploa­ lor acestora sint repartizaţi os şi eficient fondul de timp înlocuită prin degajarea pastei scoase la iveală date care în­
tarea minieră Petrila a fost pentru a răspunde de sectoa­ de lucru, se mai intilnesc a­ de pe cea distrusă şi fixarea
cea care a lansat chemarea la re şi brigăzi. In adunările ge­ bateri de la disciplina socia­ ei pe o pînză nouă. scriu opera respectivă într-o
întrecere către celelalte ex­ nerale ale organizaţiilor de listă a muncii, ceea ce con­ O dată terminate aceste ope­ epocă sau şcoală. Pinze anoni­
ploatări miniere. Obiectivele bază se analizează diferite tribuie la diminuarea succe­ raţii, se trece la partea cea mai me işi recapătă numele creato­
stabilite, concretizate in an­ aspecte privind întrecerea selor. Faţă de aceste lipsuri delicată a întregii munci. Res­ rului, intrînd în circuitul va­
gajamente mobilizatoare pri­ socialistă, se stabilesc mă­ unele organizaţii de partid In hala de turnare a oţelâriei Martin nr. 2 de la Hunedoara, oamenii şi agregatele tauratorul, care devine un
vind depăşirea sarcinilor de suri pentru înlăturarea defi­ nu iau atitudine combativă, asigurâ scurgerea neintreruptâ a fluxului de metal incandescent. creator, va trebui să sesizeze lorilor universale.
plan, reducerea preţului de cienţelor şi îmbunătăţirea nu stabilesc cele mai potrivi­
cost, îmbunătăţirea calităţii muncii. Aşa, de exemplu, în te măsuri menite să înlăture trăsăturile esenţiale şi semni­ CONSTANTIN PAVEL
cărbunelui, impun desfăşura­ luna februarie în peste 30 de deficienţele. In unele locuri,
rea unei susţinute munci po­ organizaţii de bază de la cele ca de exemplu la preparaţie,
litice şi organizatorice în ve­ două exploatări miniere s-au nu sînt ţinute la zi rezulta­
derea antrenării colectivelor dezbătut probleme legate dc tele obţinute in întrecerea so­ i Firme şi |
de oameni ai muncii la reali­ îndeplinirea sarcinilor ce le cialistă, nu sc face o sufici­ Valoarea muncii Atingerea parame­
zarea celor propuse. revin in cadrul întrecerii so­ entă popularizare a celor
Comitetele de partid, biro­ cialiste. care işi îndeplinesc angaja­ patriotice — ! reclame |
urile organizaţiilor de bază Sub conducerea organizaţi­ mentele. *
de pe raza oraşului au pri­ ilor de partid, comitetele sin­ Toate acestea stau în aten­ 68 000 lei | (ne)luminoase!
vit cu simţ dc răspundere, dicale, organizaţiile U T.C. ţia noastră şi eforturile ne trilor proiectaţi
încă de Ia dezbaterea cifre­ desfăşoară o activitate rod­ sint îndreptate spre îmbună­
lor de plan, organizarea şi nică in scopul mobilizării tăţirea continuă a stilului şi Tovarăşul Ioan Zeicoi. | Edilii Devei s-au străduit \
desfăşurarea întrecerii socia­ maselor la realizarea anga­ primarul comunei To- j sa dea magazinelor o infă- j
liste. Cunoaşterea situaţiei jamentelor luate. O atenţie metodelor noastre de muncă, Ieşti, ne-a comunicat că i fişare mai modernă, împodo- j tăm calcarul cu mijloace auto proprii,
concrete din fiecare sector şi deosebită se acprdă populari­ spre a da un sprijin mai în satele Toleştl şl Pâ- \ bindu-le cu firme lu- j cum au prevăzut proiectanţii, ci cu mij­
loc de muncă, consultarea zării angajamentelor, mobili­ substanţial celorlalte organe clişa cetăţenii au amena­ i minoase. Acţiunea presupu- î (llimore din pog. 1) loacele D.R.T.A., plătind tarife de trans­
jat zone verzi fnsumlnd
largă a comuniştilor, a masei zării colectivelor la îndepli­ şi organizaţii de partid din 350 mp şl au plantat 346 ; ne eforturi financiare, dar j port republicane, cu aproximativ 50 la
de oameni ai muncii asupra nirea lor. Putem afirma că oraşul Petrila, pentru a reuşi pomi ornamentali. In sa­ j dacă firmele işi fac datoria, \ cu unul in loc de două ; în prezent — cu sută mai mari decit cele pe baza cărora
\ merită. Or, tocmai aici este j
a fost antecalculat, acum cinci ani, preţul
posibilităţilor şi rezervelor întreaga muncă politică este să mobilizeze cu tot mai mult tele Reia şi Cîrneştl, a- j necazul. Unele dintre ele \ două în loc de trei, cîte prevede proiec­ de cost al calcarului de Crăciuneşti. Con*
existente, popularizarea ime­ în prezent subordonată mobi­ succes masele la înfăptuirea parţlnâtoare comunei, \ funcţionează defectuos, al- \ tul. Al treilea excavator a sosit in carieră sider, aşadar, că acest parametru ar tre­
abia acum şi este in curs de montare.
s-au cură|at 85 hectare
diată a angajamentelor luate lizării cu succes a celor ce sarcinilor pe care partidul ni de păşuni. Valoarea to­ : tcle nu funcţionează deloc, j In sfîrşit. buldozerul s-a primit abia după bui să fie revizuit în lumina actualelor
In aripa nouă a hotelului \
au permis ca din primele zi­ muncesc la traducerea in via­ le-a pus in faţă tală a lucrărilor executa­ i j Dacia se află un magazin cu j trei ani de la deschiderea carierei Lip­ condiţii concrete în care exploatarea noas­
tră îşi desfăşoară activitatea.
le ale anului întrecerea să ţă a sarcinilor economice. te pînă acum, prin mun­ : articole de artizanal, care i sind aceste utilaje de bază, este explicabil La Crăciuneşti mi s-a mai relatat că pe
POMPILIU UNGUR că patriotică este de a­ de ce s-a lucrat în ritm de melc, de ce
aibă un caracter viu, dinami­ Un factor esenţial în aceas­ secretar al Comitetului | are două firme luminoase, j planurile anuale de producţie au fost şi aici s-au perindat, de-a lungul anilor, nu­
zator. tă direcţie il constituie exem­ orăşenesc Petrila al P.C.R, proape 68 000 lei. I dar nici una nu este ilumi- I iinl cu mult sub posibilităţile proiectate meroşi specialişti din diferite ministere şi
: nată. i ale exploatării. institute de cercetări şi proiectări veniţi
: Poşta centrală a oraşului \ Rezultă, din cele de mai sus că la ora special să ajute colectivul pentru a ieşi
| are şi ea o frumoasă firmă \ actuală, atingerea parametrilor proiectaţi din impas. Unii dintre ei au dat realmen­
\ luminoasă scrisă cu litere de i este condiţionată exclusiv de dotarea co­ te sugestii utile îmbunătăţirii munci;. Alţii,
I tipar, citibile „POŞTA-TE- | respunzătoare a exploatării-eu autobascu­ însă au spus : „asta nu faceţi bine, ala nu
j LEG RAF- TELEFON - RA- \ lante de mare capacitate Exprimindu-şi faceţi bine". Extrem de interesaţi, cel de
; D I O P ă c a t că firma poate i această opinie, şeful exploatării ml-aspus: la Crăciuneşti au replicat : „Se poate. Dar
\ fi citită... numai ziua. De vi- j — Exact. $i ni s-au dat asigurări că atunci cum e bine ?". Li s-a răspuns : „Vî
| 2avi îi face concurenţă cu \ acest deziderat se va materializa în cu- trimitem noi in scris, de la Bucureşti
\ ochii închişi firma luminoa- \ rind. In ce ne priveşte, am întocmit un cum*’.
Dar n-a mai trimis nimeni nici un rât
\ să a magazinului „Vinătorul" plan de măsuri tehnico-organizatorice ca­ puns şi colectivul s*a descurcat cum s-
\ Mulţi se întreabă cine o fi i re să permită obţinerea mult-aşteptatei priceput. Cred că şi acestui gen de „ajt
j „Rânzei" sau „Pânzei“ ? O fi \ producţii de 400 000 tone calcar în trimes­ tor' fără nici o valoare din partea repr
'• proprietar de magazin ? Ei \ trul III al acestui an Iată cîteva din aces­ zentanţilor unor instituţii şi foruri centr
află insă că este vorba de- j te măsuri : urgentarea montării şi darea le i se datoreşte încetineala cu care co­
spre „Franzelărie'’ care tot : in exploatare cel tîrziu pină la 15 iunie a lectivul de mineri de la Crăciuneşti se
din spirit de neglijenţă şi \ noului excavator de 4,6 mc, săparea, înlre apropie de atingerea parametrilor proiec­
nu din economic işi foloseş- \ 15 aprilie şi 25 iulie. a 3 galerii cu ca­ taţi.
te firma numai in proporţie j mere de minare, conform unui plan de Am plecat de la Crăciuneşti cu convin­
de 50 la sută şi numai cu i situare amănunţit, aşa incit prin puşcare gerea că parametrii proiectaţi ai acestei
prima parte a cuvinlului: \ masivă să se asigure cantitatea necesară exploatări de calcar au fost bine calcu­
mFranzel". Confuzia asupra j de calcar derocat. organizarea muncii în laţi, că ei pot fi atinşi încă în trimestrul
primei litere „F" provine de j 3 schimburi, inclusiv la transport şi pre­ III al acestui an. Totul depinde, la urma
la caracterul ei fistichiu, in- \ lucrare. Totul depinde insă — repet — urmei, de conducerea Combinatului side­
tortocheat, posibil de repe- \ de parcul de autocamioane basculante cu rurgic Hunedoara, a Centralei siderurgice
i rat doar prin deducţie. Mai \ care calcarul va fi transportat din carieră şi Ministerului Industriei Metalurgice, de
: departe de centru şi-au in- j la staţia de prelucrare, adică pe o dis­ hotârîrea şi fermitatea cu care acestea
: chis ochii la rînd : firma de \ tanţă de 7 km. vor acţiona în vederea asigurării condiţii­
la cinema „Patria", cea de \ — In privinţa preţului de cost — a in­ lor care să permită respectarea întocmai
■ la cofetărie, „Autoservire \ tervenit contabilul şef — ar mai fi de fă­ a întregului proces tehnologic proiectai,
, Poate că vorbind atit de- j cut o precizare. El va scădea, incontesta­ inclusiv a transporturilor. Căci este cu to­
Patru lâcâtuşi din echipa condusă de Niţâ Vidu, de Ia Atelierele centrale din Crişcior, execută montarea unui grup de ; spre firme şi reclame cu o- ; bil, pe măsură ce se va lucra cu sufi­ tul inadmisibil ca o investiţie de 118 mi­
celule de flotaţie. Componenţii acestei echipe s-au făcut renumiţi prin hărnicia şi calitatea lucrărilor pe care le execută. chii induşi se va face o da- \ ciente utilaje de mare randament şi capa­ lioane lei să nu poată produce nici după
Drept dovadă, echipa a fost declarată fruntaşă în producţie pe anul 1968, iar în acest on a fost evidenţiată lună de lună. \ tă lumină. j citate. Dar nu e sigur că se va încadra in cinci ani de activitate încheiaţi decit cu
60 la sută din capacitatea proiectată.
| VIRGIL ZAHARESCU ] cel prevăzut în proiect: noi nu transpor­
i.................... .......... ...................*
Care părinte nu-şi doreşte In ultimul an, de la locul de rinţi, care, cu bună ştiinţă,
pentru copilul său atingerea SENTINŢA ASPRA A OPINIEI PUBLICE muncă al lui Constantin Zam­ conduc din nou paşii fiului lor
celor mai nobile idealuri ? Cî­ fir au „dispărut" rînd pe rînd spre porţile închisorii.
te sacrificii nu-i în stare pă­ mai multe cuţite, kilograme de
rintele să facă pentru ca o­ untură. Şirul furturilor a con­ L-am întîlnit mai tîrziu pe
drasla sa să devină un om, un tinuat cu motocicleta maistru­ Constantin Zamfir, tînârul al
om adevărat, folositor societă­ lui Vasile Bâneasâ, care într-o cărui portret am încercat să-l
ţii, iubit şi stimat de către cei NU TREBUIE SÂ-I OCOLEASCĂ seară a constatat dispariţia a ­ schiţăm în rindurile de faţă.
din jur ! cesteia, pentru ca a doua zi Am fi dorit să facem cunoş­
Cu mai bine de şase ani în dimineaţa să o regăsească —
urmă, autorul acestor rînduri deteriorată şi abandonată — tinţă în sala cinematografului,
a fost ispitit să pună mina pe lingă un parc. Bănuielile se la o reuniune tovărăşească, la
condei pentru a scrie despre PE AUTORII MORALI — PĂRINŢII! adeveresc : Constantin Zamfir clubul oraşului sau la biblio­
faptele unui copil — pe atunci nu era străin nici de această tecă. N-a fost aşa. Ne-am în­
— din Haţeg. N-a scris. A pus „vitejie".
totul pe seama copilăriei, a bra- S-a încercat din nou, cu tîlnit în birourile de anchetă
vurei de care am fost ade­ trast cu faptele sale, a căror semnăm faptul că ne-a fost nifeste, a datoriei şi răspun­ tuncl cînd oameni străini îi calm şi răbdare, readucerea ale miliţiei. Povara faptelor
meniţi fiecare la vîrsta pri­ consecinţă îl priva o bună bu­ dat sâ-1 intilnim din nou pe derii ee le revine de-a curma atrăgeau acestuia atenţia, tot pe drumul cel bun al tînâru- săvîrşite l-au făcut să-şi ple­
milor ani ai adolescenţei. As­ cată de timp de libertate Constantin Zamfir la sediul acest mod de viată al fiului părinţii erau cei care-i luau lui, care aluneca tot mai mult ce capul. Tică nu mai era tru­
tăzi, cînd faptele „eroului" Familia, dupu cîte ne putem miliţiei oraşului, chemat să lor. Poziţia părinţilor este în­ apărarea. în abisul răului. Eforturile co­
nostru au îmbrăcat haina pe­ da seama astăzi, n-a fost prea răspundă pentru actele sale să oslilă sfaturilor date ! Ma­ Cheltuirea banilor, pierde­ lective n-au găsit insă spriji­ faşul purtător al cuţitului pro­
ricolului social, o face. O fa­ mult afectată de soarta celui reprobabile. Transformarea in ma îşi manifesta mirarea a­ rea nopţilor prin localuri, to­ nul părinţilor. In ziua de 23 fesional, sustras ilegal de la
ce cu sentimentul de a veni in pe care continuau sâ-1 consi­ care s-a sperat şi in care o­ tunci cînd lucrătorii miliţiei o vărăşia unor elemente decă­ septembrie 1968, întregul oraş „Abator" şi purtat — tot ile­
sprijinul altor părinţi şi, bi­ dere micul, neştiutorul, ghi­ pinia publică îşi pusese ma­ sfătuiau să ceară copilului ei zute, n-au constituit semnalul Haţeg este străbătut de ves­ gal — la brîu. Acum reneagă
neînţeles, a altor adolescenţi... nionistul lor fiu. Acesta este re încredere, după acel „un socoteala banilor pe care ii de alarmă pentru familia care tea că, în plină noapte, soţii
de fapt izvorul răului care în an şi şase luni", nu s-a pro­ cîştigă muncind o lună de zi­ fusese odată încercată. Străda­ expresiile lari şi ameninţările
...Cu voce gravă, judecătorul dus. „Stavila" care l-a oprit Ileana şi Constantin Căruntu
pronunţă sentinţa. „In nume­ aproape cinci ani avea să se pe Tică Zamfir din drumul le şi apoi îi iroseşte într-o sin­ niile colectivului de muncă au fost tăiaţi cu cuţitul. în fa­ cu tăiatul pe care le-a vîntu-
gură noapte cu ..prieteni", în
le poporului inculpatul Con­ amplifice, să ia proporţii. cel bun, din drumul pe care anturajul cărora nu poate în­ de la „Abatorul" şi ale lucră­ ţa propriei lor case Motivele rat la adresa mai multor oa­
stantin Zamfir este condam­ Reîntors in sinul societăţii, pornise, a fost însăşi familia văţa nimic bun : torilor miliţiei oraşului Haţeg sînt greu de elucidat pentru meni. II obsedează gindul eâ
nat la un an şi şase luni în­ ale cărei norme de conduită le sa Da ! Faptele care au con­ n-au găsit sprijin moral în si­ că de fapt nu există. In schimb din nou va trebui să dea so­
chisoare, pentru infracţiunea incâlcase, adolescentul, încer­ dus din nou spre birourile de — Copilul meu ? Lâsaţi-1 nul familier Zamfir. Ce spri­ „eroul" este tot Constantin
de „furt calificat". cat de-acum de perioada pri­ anchetă paşii tînărului, care dom’le in pace î Are şi el voie jin ar fî putut găsi cînd în­ Zamfir ! Flăcăul acesta, care coteală in faţa instanţei.
vaţiunii libertăţii, s-a ancorai să se distreze barem o dată săşi tatăl său — Nicolae Zam­ Singuri părinţii au rămas li­
Inculpatul nu împlinise n-a împlinit încă 20 de ani, fir — muncitor la aceeaşi în­ n-a împlinit încă 20 de ani,
vîrsta de 16 ani şi in viaţa lui cu tărie în viaţa cotidiană. In sînt urmarea firească a me­ pe lună ! niştiţi, convinşi de „nevinovă­
intervenise atunci consecinţa comportarea şi concepţia lui se diului familial -in care un ca­ „Distracţiile" au început treprindere, a fost prins in înfige cuţitul în oameni, fără ţia" odraslei lor, revoltaţi doar
timp ce sâvîrşea un furt, pen­
tăioasă a noţiunii de „Iurt ca întrezărea licărul regretului racter maleabil n-a găsit con­ prin cheltuirea a jumătate din tru care consiliul de judecată nici un motiv. Constantin Câ- de faptul că fiului lor i se
lificat", care avea să-i condu­ pentru ceea ce sâvîrşise şi, in diţii pentru o dezvoltare mo­ salariu, apoi treburile au a­ tovărăşească l-a sancţionat cu runtu e internat în spital cu
că paşii nu spre un institut acelaşi timp perspectivele u­ rală sănătoasă. Climatul fa­ vansat şi, din salariul pe o profunde tăieturi în regiunea fac reproşuri, şi, cu ochii ridi­
de reeducare, ci de-a dreptul nei îndreptări pe care nimeni miliei sale îl depărta pe tînăr lună, a mai rămas (intr-o sin­ „mustrare cu avertisment" ? caţi pios spre cer, ei
spre închisoare. n-o mai punea la îndoială tot mai mult de conduita care gură noapte) doar cu 80 de lei, Pentru noi rămine de neîn­ plămînului drept, iar soţia a­ işi manifestă mulţumirea că
Aparent maturizat, fostul dintr-al treilea n-a mai rămas ţeles cum se împacă fapta Iul cestuia, brăzdată de lama a­
De la cine a deprins mino­ trebuie sâ-l caracterizeze pe cu nimic şi-atunci, grijuliu, „fiului nostru nu i s-a întîm- Una din cele mai înal­
rul condamnabila apucătură delicvent minor s-a bucurat de fiecare om In zilele de sala­ tatăl a avut „inspiraţia" sâ-i Zamfir — tatăl lui Tică — cu celuiaşi cuţit, se află sub ob­ plat nimic te construcţii din ţara
de-a folosi întunericul nopţii încrederea şi sprijinul multor riu se întorcea acasă noaptea asigure un acont, ca să aibă propria sa conştiinţă De la servaţie medicală. Bine ar fi dacă între arti­
spre a se deda la furturi ? organe. După un timp îl gă­ „băiatul" de ţigări şi ţuică. cine dacă nu din propria fa­ Părinţii „eroului" — Maria noastră este coşul de fum
Greu de presupus. Dincolo de sim ca muncitor în curs de tîrziu, băut, fără bani. In do­ milie putea să înveţe „tainele" colele Codului penal s-ar cău­ de la Termocentrala De­
sentinţa aspră a judecătoriei calificare şt apoi calificat, la rinţa de a-1 readuce pe dru­ „Relaţiile" acestea dintre tî- furtului, minorul care la 16 şi Nicolae Zamfir — ei înşişi ta şi pedepsele ce se cuvin au­
erau faptele, care vorbeau „Abatorul" din Haţeg. Societa­ mul cel bun, organele de mi­ nărul de nici 20 de ani şi pă­ ani avea să asculte cu capul prezenţi la drama soţilor Că­ torilor morali in cazul lui va (220 m). Impunătoa­
despre furtul de biciclete sâ- liţie au stat de vorbă cu el rinţii săi, au fost, de fapt, a­ plecat sentinţa de condamnare runtu, transportaţi de urgen­ Constantin Zamfir — părinţii. rea construcţie a fost
vîrşit in Haţeg şi vînzarea lor tea făcuse totul pentru ca vansuri şi încurajări directe a judecătoriei şi care la ora ţă cu salvarea spitalului, sînt
in Caransebeş, despre sparge­ Constantin Zamfir să poată şi i-au explicat părinteşte pe­ aceasta aşteaptă o alta. la ca­ acum pur şi simplu „indig­ Opinia publică nu acceptă a ­ imortalizată pe peliculă
rea şi prădarea unor unităţi inlra cu toată încrederea în ricolul la care se expune. Pă­ la... continuitate. Maria şi Ni­ re se va adăuga mai mult de- naţi" de comportarea fiului semenea paternitate, ci o con­ de către fotoreporterul
comerciale etc. Dar virsta in­ rîndurile oamenilor cinstiţi. rinţii au fost şi ei vizaţi, li colae Zamfir au acceptat şi a­ lor. Nimeni n-a putut înţelege damnă. nostru, Virgil Onoiu.
fractorului Constantin Zam­ Cit de greu ne vine astăzi şi s-a atras atenţia asupra exi­ probat tacit faptele ieşite din cît sigur şi calificativul de re­ însă atitudinea acestor pă­ PETRE FARCAŞIU
cidivist.
fir se inlerpunea, în total con­ cu cit regret trebuie să con­ genţei pe care trebuie s-o ma­ comun ale fiului lor, iar a-