Page 6 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 6
v u u m i i w n i u i u i t m
Primăvara, cu toate ca Cuvintul specialistului
priciile ei meteorologice, a
adus multe bucurii benefi
ciarilor vacanţei din acest
DIN VIAŢA ORGANI anotimp. Cabanele, poteci cea mai păgubitoare boală poale fi administrată şi in numai după ce medicul ve
Fascioloza (gâlbeaza) este
le munţilor, parcurile, stră
terinar de circumscripţie va
perioada de gestaţie, chiar în
zile cunosc atmosfera tine
rească conferită de larma parazitară pentru specia de fază avansată, contenţia a delimita zona infectată de e
veselă a şcolarilor cc-şi pe bovine şi mai ales pentru o cestora făcîndu-se insă în xistenţa melcilor gazde in
trec zilele de vacanţă. vine In iernile ce urmează acest caz cu multă grijă. termediare.
Intrucît sursa de infectare
Primăvara şi toamna fiind
după veri, sau toamne plo
ZAŢIILOR U. T. C. Şcolile generale ale Văii Jiu ioase, aşa cum este cazul a a animalelor o constituie pă anotimpurile în care se pro
Pentru miile de elevi din
duc cele mai mari infecţii,
şunile, apa infectată şi rinul
cestui an, apar mai frecvent
lui, recreaţia acestei primă
veri înseamnă excursii la îmbolnăviri ce duc la pier recoltat de pe unele tere este absolut necesar să se
Bucureşti şi Sibiu, in locuri deri însemnate prin mortali nuri, alături de tratamentul interzică păşunalul timpuriu
le istorice din judeţ, dru tăţi şi sacrificări forţate. medicamentos este absolut de primăvară a păşunilor şi
T u b u l meţii la cabanele din Mun Astfel de cazuri au fost de necesară întreruperea con fîneţelor joase. In localităţile
tactului animalelor cu sur
ţii Paringului şi Vilcanu- ja semnalate in unele uni sele de infectare. Aceasta se şi pnilâţile agricole unde din
lipsa furajelor, oile sînt scoa
lui, carnavaluri, expoziţii, tăţi C.A.P. şi în sectorul par
ier el ului jocuri, 300 de elevi din lo ticular din judeţul nostru, realizează prin interzicerea se la păşune, păşunatul să
se facă numai pe
locurile
calităţile Văii Jiului au unde fascioloza evoluează păşunatului şi adăpatului în
sub formă acută cum este locurile periculoase sau în mai ridicate. Aceste terenuri
oro Dăbuceonu, secretara cazul la Vata de Jos, Zam, locuirea. în perioada de sta- sînt delimitate pe hărţile
•telului U.T.C. din comu- Roşcani, Lasău, Bîrsău şi al bulaţie, a rinului de luncă cu parazltologice existente 1»
Jnirea, ne înştiinţează că, ZILE tele. Unele oi bolnave de fin de deal şi furaje culti fiecare circumscripţie vete
:r-o entuziastă participare . fascioloza avortează sau fată vate. Totodată, trebuie să se rinară.
nuncâ vofuntor-potrioticâ, miei slabi care, din cauza facă tratament cu injecţii Medicul veterinar de cir
iştii de aici şi-au omeno- DE laptelui puţin pe care îl dau de vitolin, care se repetă la cumscripţie. împreună cu
„clubul tineretului**. In ca- mo mele, cresc anevoios, ră- trei săptâmini consiliile populare şi condu
clubului se vor desfăşura mîn piperniciţi şi sînt uşor Deoarece prin acţiunea pa cerile unităţilor vor stabili
'mări politice, lecturi şi mo- m predispuşi altor boli. De ase razitului funcţia ficatului locurile unde se poate face
;tări cu cartea, întilniri cu VACANŢA menea, oile bolnave dau li este serios afectată prin dis păşunatul timpuriu fără pe
răni) comunei, jocuri de » i 8 * «5 nă puţină, care se rupe uşor, trugerea ţesutului, este ne ricol de îmbolnăviri.
ţment etc. « ** **T\ avînd o căutare redusă pen cesar ca alături de trata Din cele cîtcva date su
fost, I» primele zile ale va tru industria textilă. ment să se administreze în mare rezultă că pentru pre
canţei, oaspeţii Capitalei, Fascioloza este produsă de raţia animalelor adausuri de venirea şi combaterea fas
xpoziţia de M w h m p m p i Muzeului Republicii Socia un vierme parazit care şe săruri de calciu şi nutreţuri ciolozei nu este suficient r,u-
unde Galeriile de artă ale
liste România, Muzeul „Gri-
• tăplastică — 1. - v” *. I <7ore Antipa*, Columna lui localizează in canalele bilia
re ale ficatului. Viermii care
produc boala depun in orga
nismul animalelor parazitate
elevilor ; Traian, noile cartiere le-au o sumedenie de ouă care
| dăruit imagini de
neuitat.
ri. în localul Muzeului ju- Peste (50 de şcolari de la Li sînt eliminate apoi de ani
Petro
ceul industrial din
mal în mediul înconjurător
icn din Deva. a fost des- şani au făcut o excursie la o dată cu fecalele. Aceste MĂSURI IMPOR
ă expoziţia de artă ptasli- Sibiu, iar in drum spre oraş ouă în condiţii de umiditate
o elevilor din licee, şcoli s-au oprit ci te va ore la Ca şi temperatură potrivite trec
' :eşionole şi tehnice. Sînt ţ * . 1l * sa memorială a „şoimului* prin mai multe faze, din ca
- rentate cefe mai reuşite din Binţinţi (Aurel Vlaicu) re unele obligatoriu prin
iţii plastice — lucrări în şi in Parcul dcndrologic din melci de apă dulce, ajun- TANTE PENTRU
tempera, grafică — apor- Simeria. O expoziţie deschi gînd apoi capabile să îmbol
id tinerilor talentaţi din Tinerii din Ceoagiu au plantai 4000 de pini în pădurea comunală. să in sala de desen a Şcolii năvească din nou animalele,
ile judeţului. Foto : GH. ROMOŞAN generale nr 6 din Petroşani îmbolnăvirea animalelor are
relevă autentice talente fn loc la păşune. consumînd
arta populară cusături iarbă de pe terenuri infecta PREVENIREA
uni/ neobişnuit. Organizaţia U.T.C. I.C.SH. să urmărească cu mal 200 de tineri din Geoagiu au cu fir de arnici, desprinse te sau la grajd prin consu
de la şantierul construcţii II. multă seriozitate modul in ca plantat 4 000 pini în fondul din portul local, incrusta mul de fînurl de pe astfel
ospodăcim fruntaşă in acţiunile de mun re se folosesc fondurile orga comunal, au cules 50 kg de turi in lemn ele. De la ace de suprafeţe.
eaşi şcoală, elevii clasei a
Prevenirea şi combaterea
că voluntar-patrioticâ, a orga
nizaţiei.
nizat. din banii rezultaţi, o plante medicinale şi au parti lll-a C au pornit să cunoas fasciolozei trebuie să cuprin FASCIOLOZEI
cipat, alături de ceilalţi cetă
iadurile excursie. Dar cine ou fost pro ţeni, Io activităţile de înfrumu că chipul nou al oraşelor de dă un complex de măsuri
puşi pentru excursie ? Normal Acţiuni seţare a comunei. pe Jiul de Vest, Ei s-au o prin care să se urmărească
distrugerea
pe de o parte
'ganlzaţiei? ar fi fost ca de excursie să be Tinerii din Romos au plan prit in faţa cetăţii de lumi viermilor paraziţi din ficatul
nă de la Paroşeni, prin no
neficieze cei ce participă în
totdeauna la munca patriotică: tat peste 300 pomi ornamen ile cartiere ale Vulcanului animalelor, iar pe de altă
jpă cum se ştie, o mare zidari, lăcătuşi, maiştri şi chior de muncă tali, ou curăţat 6 ha de păşu şi Lupeniului şi au ascultat parte, să se împiedice dez bogate în hidrocarbona mai tratamentul medicamen
ne, cei din Balşa au amena
e din valoarea lucrărilor ingineri din şontîer. Dar (sur o emoţionantă lecţie de is voltarea formelor larvare ale te (melasă, sfeclă de za tos care distruge parazitul
tuate de tineri prin mun- priză !). pe listă sînt trecuţi jat terenul pentru noua piaţă toric in preajma plăcii co acestor viermi în mediul în hăr sau furajeră) In ace din corpul animalului, ci
voluntar-potrioticâ revine nu moi puţin de 15 tineri de voluntar- comunală, iar cei din Rapoltu memorative din curtea mi conjurător. laşi limp se impun a fi lua trebuie aplicat un întreg
olului propriu al orgoniza- Io direcţia administrativă, care Mare au colectat peste 1000 nei lAijtcni. care aminteşte Pentru distrugerea parazi te o serie ! .. * ! S ’
U T.C., pentru organizarea nu ou colectat nici o bucată kg fier vechi şi 50 kg plante de neuitata vară a anului tului din corpul animalului asanarea .
bogate şî variate activi- de fier vechi şi se eschiveoză patriotică 1929. se aplică tratamente perio loase.
‘turol-orîistice, turistice de la asemenea activităţi. Da medicinale. După cum ne in In aceste zile — ne infor dice, în funcţie de gradul de Asanare
ive. că aceşti tineri doresc excursii, formează Constantin Aoanei, mează prof. Victor laţenco infecţie şi zonele de p^şu- şi mlăştin
sînt gospodărite aces- să participe, alături de colegii Comitetele comunale U.T.C. activist ol Comitetului jude — drumeţiile la Peştera nat. Astfel, la ovinele care bolnăvesc n
urî la organizaţia U T.C lor din şantiere, Io munco vo- din Geoagiu, Romos, Balşa şl ţean U T.C., în comunele amin Bolii, Cheile Tăii, Lun folosesc vara păşunalul alpin consumul i-
l.C S H. ? Coresponden luntar-patriotică, să-şi realize RapoJtu Mare au antrenat ti ca Florii. Dealul Ba- se vor executa trei trata sau prin i
ta», Aurel Ţibeo, octi- ze fondurile necesare, nu să neretul. o dată cu sosireo pri tite au fost efectuate peste bii, Piriul Pietrii sint mente In perioadele : 15—30 face prin n .
Comitetului judeţean beneficieze de strădania olto- măverii, la importante acţiuni 2 000 ore de muncă voluntar* mult solicitate, iar campio ianuarie. îrT prima jumătate simple, ş
ne relatează un fapt ro, iar comitetul U. T. C. ol de muncă patriotică. Peste patriotlcâ. natele de casă şi întrecerile a lunii aprilie şi în noiem a apelor,
sportive fşi găsesc nenumă brie, Ia circa opt săplâmîni droamelio .
raţi simpatizanţi. după coborîrea oilor de la ră import : ::
munte. plicarea i Eu.. >'• ; ‘ ■'mi .
La ovinele ce pâşunează în -SWV ■ • I
zona de cîmpie şi deal şi mice cu nt .? r -Iii:: J p-dlil i r.
mai ales pe firul văilor este se fac ci • tj
necesar a se face patru tra (vermorel
tamente şi anume : în pe la sfîrşilbi
inierţul modern rioada 15—30 ianuarie. în cepului h
prima jumătate a lunii apri
lie, în perioada 15—30 sep iunie. Tr
tembrie şi în perioada 15—30 cută în
cială. R e c la m a c o m e rc ia lă noiembrie. In afara acestora,
rmart'.tfin pog. I) variată şi atrăgătoare este în orice perioadă a anului, melcilor f... -!«•:
o necesitate a comerţului! ori de cile ori apar semne diare in . >
modern, ce trebuie să con de fascioloza sau se consta puri ecor V|-'
tribuie din plin la cunoaş
Înde sau nu mărfurile terea mărfurilor de către tă infestaţii masive cu oca plicarea ■ l, i>
.etate. Au fost In jude- cumpărător. Acest rol II zia tăierilor obişnuite sau mod ştiin ■ir--:
)stru cazuri cînd co are, de fapt, vitrina. Deşi sacrificărilor forţate se vor
I a contractat cânii- există unele progrese în a aplica tratamente de nece
rea mici de mărfuri, sitate.
din care nu s-a asl- cest sens, sînt încă în multe Industria farmaceutică pu
necesarul de consum.- oraşe vitrine necorespunză ne la dispoziţie, pentru efec
tor amenajate, care nu fac
unor produse din u- o informare operativă, va tuarea acestor tratamente, o
magazine s-a datorat riată şl atrăgătoare asupra serie de produse care, admi
iei fundamentări a re- mărfurilor existente. Iată de nistrate la timp, asigură dis
irll fondului de mar- ce cred că organizaţiile co trugerea paraziţilor din cor
oraşe şl sate In func- merciale vor trebui să a pul animalului, nu insă şi
specilicul local. Au vindecarea leziunilor produ S-au
:azurl cînd produse corde o atenţie sporită ac se de parazit în ficat. Din
tivităţii dc reclamă, prezen
ce salului au fost gă- tării şl popularizării mărfu cauza acestor leziuni la ficat.
imai la oraş şt invers, rilor, informării populaţiei, Infectările repetate distrug VOPSII f imuai sa mguiytm ut yum
ele magazine nu s-a să se ocupe mal mult de celulele atacate, scurtînd ast Mai avea rost să-i mai spu
tot sortimentul exiş activitatea colectivelor de fel mult perioada de exploa ncm ceva şoferului Nicoară 7
ti depozite, gestionarii vltrinerl, să le îndrume şi tare economică a ovinelor. GOVAJDIA (dc la N. Pa- Conducerea D.R.T.A, poat<-
inzătorii manjfeslînd să le controleze îndeaproa Medicamentele administrate naiiescu). Pe la jumătatea u- reuşeşte să-i „spună*, ceva
uit interes pentru pro- pe. animalelor bolnave, indife nului trecut s-au strins tuate oficial, să-l lecuiască dc ast
de volum mai mare rent sub ce formă (pe gură indicatoarele avertizoare de fel de procedee pe care le
e au o vînzare Ime- Sarcinile comerţului din sau injecţii), au la bază a circulaţie de pe drumul fo foloseşte in relaţiile cu pa
şl fiind neglijată apro- judeţul nostru în acest an ceeaşi substanţă — tetraclo- restier Govăjdia — Rugino- sagerii. Nu de altceva dar
area cu produse mă- sînt deosebit de mari. De rura de carbon. su pentru a fi revopsile face de ruşine firma al că
sigur, pentru obţinerea de Practica a demonstrat că Unde l.c-or fi dus cantonierii rei salariat este.
zideratului major — servi cele mai bune rezultate se care le-au luat, unde nu, dar
liul ştiinţific al pute- rea exemplară a consumato obţin prin administrarea de
cumpărare şi con- rilor în condiţiile unei efi , injecţii cu produsul vi toi in înapoi nu Ic-au mai adus să Cum aţi judecat?
populaţiel nu este ciente economice maxime — ÎNTREPRINDEREA „MARMURA** DIN SIMERIA este profilată pe extracţia, prelucrarea şi ^sau a vitolinului în asociaţie Ic planteze. Drumul arc pan
juficient pentru a ob- montarea marmurii şi a pietrei. Anul acesta, aici se vor extrage circa 6 300 mc, din care 4u fosclozanul bovin. Acest te, curbe, căderi de piatră. DEVA (dc la G. Ignat).
ezultatele dorite, re organizaţiile comerciale dis 1 300 mc sînt destinaţi exportului. Pentru uz intern, produsele sint necesare la placarea clă produs prezintă avantajul că E un traseu greu, spun şo In faţa blocului A 2 din Goi
. comerciale reveni n- pun de o serie înlregă dc dirilor social-culturale, care au un grad inalt de finisare. ţnu mal e necesară dieta ferii. Lipsa indicatoarelor pe du a fost amenajai im loc
arcina de a populari- ptrghii cu ajutorul cărora In foto : Se pregăteşte pentru livrare un nou lol de dale mozaicate şlefuite. l(postul), care în administra riclitează siguranţa circula dc parcare peiitin maşini.
ndul de mărfuri de se poate impulsiona desfa Foto : C. MOCANU re a de capsule fosciozan pe ţiei, poate da naştere la ac Trecem peste faptul că este
cidente. Se spune că indica
llspune reţeaua comer cerea. gură este obligatorie. De ase toarele au fost duse la foarte nepotrivit amplasat
menea, forma injectabilă I.M.TF. Sebeş să le dea o (şi nu numai acesta) deoare.
vopsea mai ca lumea. Te po cc cou/urbâ liniştea oameni
meneşti că s-or fi topit la lor, şi adresăm o întrebare
vopsit 7 Altfel nu se expli gospodarilor oraşului: Cum
că dc ce nu au mai fost au judecat cind în imediata
vecinătate a parcării au dis
puse acolo de unde au fost
ricâ pentru (Uman din pog. 1) La fiecare tonă de oţel luate! pus amenajarea unui... teren
de joacă pentru copii ?
i hidraulici De amuzament După cum nc spunea un
soldează cu perforări de oale locatar al blocului A2, piuă
s-au CÎT MAI PUŢI NE
•j- abataj şi rine, însoţite de pierderi de in prezent ciţiva copii au
fost scoşi ca prin
minune
i dc reparai utilaj mi- metal, In anul trecut, din cau HUNEDOARA (de la Ion dintre roţile unor maşini. Din
n Petroşani fşl mă- za perforării oalelor, Cioelei). Cel mai original a fericire, nevătămaţi. Cine va
rofllul şl capacităţile pierdut mai mult de 600 tone nunţ (avertisment) l-am vă răspunde în cazul unor acci
tucţie cil o nouă uni de oţel, s-au prelungit perioa zut in vitrina-expoziţie a a- dente ?
. i Vulcan, au început dele de elaborare din lipsă de tclierului de încălţăminte din
e de investiţii pen* oale la descărcare. MATERIALE REFRACTARE complexul meşteşugăresc de
inţarea unei fabrici a- — Calitatea nesatisfăcătoare la Hunedoara, care sună tn loc de „Că
id acestei uzine, des- a cărămizilor pentru căptuşi- astfel: „La etajul II se con
produceril stilpilor evacuare, iar greutatea medie tov. Aurel Guşat, inginer şef poziţia cărămizilor, am preco te unele modificări tehnice la fecţionează haine din imita lătorie plăcută”
ici de susţinere a a- rea oalelor de turnare are im a şarjelor am stabilit-o de la Fabrica „Refractara" Alba nizat înlocuirea unui ameste- presele .23 August". Rezulta ţie de piele şi din pielea cli
or. Noua unitale, pri- plicaţii mult mai mari asupra aşa natură incit să aibă o lulia — îl constituie îmbună câtor rapid cu discuri pendu tele obţinute corespund inten entului* (!). De-atunci, . de
cîte ori trec prin Hunedoara
acest fel din (ară, situaţiei economico-financiare tăţirea calităţii produselor re lare, prinlr-un amestecător de ţiilor noastre — Îmbunătăţi DEVA (dc la C. Brădea-
ă să fie terminală şl a oţelăriei Martin-II — a în cantitate minimă de zgură, fractare. Preocupările în a tip „Eyrich", care are avanta rea compactltăţii cărămizilor şi am drum pe lingă com nu). Marţi dimineaţa la ora
o ■ i exploatare în ultl- tărit inginerul Sabin Faur, şe pentru a proteja mai mult cest sens sînt multiple. Mai je superioare în omogeniza şi reducerea porozilăţii. Tot plex, trec pe trotuarul celă 3,25 in gara C.F.R. din Deva,
lalt.
. imestru al anului. căptuşeala oalelor de turnare. întîi aş vrea să amintesc re rea materialului. Noul ames odată, pentru arderea cores omul de la „Informaţii şi
ologla de fabricare a ful grupei tehnico-economice De asemenea, am luat măsuri centa măsură luată de comi tecător a fost deja montat şi punzătoare a şamotelor alu- bagaje de mină" a anunţat
. r hidraulici a fost a- Durabilitatea medie redusă a ca demolarea oalelor să se fa tetul nostru de direcţie de a va intra chiar în aceste zile minoase in cuptorul rotativ lapidar: „Trenul accelerat
.t**ă şl pusă )a punct de oalelor de numai 8,4 turnări, se trece la realizarea granula- în probe tehnologice ; în ace nr. 2, tehnicienii noştri au Ce, nu vă 212 in direcţia Bucureşti are
lşlll de la U.R.U.M.P. realizată în anul trecut, faţă că cu mai mult simţ de răs ţiel discontinue a degresantu- laşi timp, pe linia noului a preconizat reproiectarea arză o intirziere de 40 de minute*,
\ 2 callzal pînă acum trei pundere, în sensul de a le gregat am schimbat şi siste torului actual, care nu dă re convine ? Călătorii ieşiţi pe peron s-au
de astfel de stîlpl cu de minimum 12, prevăzut, a prelungi durabilitatea măcar lui la liniile de granuîare a zultatele dorite. In acest scop, reîntors in sălile dc aştepta
il diferite: SA H.-l, făcut să depăşim consumul la încă o şarjă. materialului, fapt ce va duce mul de dozare a componen au fost trimişi specialişti la re. Au tr cetit 40, 50. 55 mi
•2 şf S.A.H.-3 cu pom* specific cu 2 600 tone cărămi la un amestec de material mai ţilor, care va contribui la Fabrica de ciment din Turda HUNEDOARA (de la C. nute şi in sfirşit trenul, a in
t . Ilviduală de acţionare, dă, ceea ce înseamnă că am constant din punct de vedere menţinerea constantă a pro pentru a studia arzătoarele u- Dumitru). Veneam cu citeva trat pc furiş in gară. Un
e loturi fabricate din folosit mai mult cu 0,97 kg granulometric şi va influenţa centului de aluminiu, în ulti tiliz.ate la cuptoarele de acolo. zile in unnă dc la Hunedoa strigăt alarmant a inundai
tipuri de stflpl se ex- mă instanţă la eliminarea re Dar, cum este şi firesc, ridi ra spre Deva cu autobuzul peronul: A sosit acceleratul 1
întează cu succes la refractare pe tona de oţel. Subscriem la direct dimensiunile cărămizi carea indicelui calitativ al că 31-HD-452. Nu am plecai Să fi văzut goană spre tren
i Lupeni şi Vulcan — In calitate de beneficiari lor refractare şi porozitatea fuzurilor (din această cauză), rămizilor refractare este în bine din staţie şi pasagerii Noroc că tovarăşul dc la in
unde dau rezultate similare direcţi ai cărămizilor refrac acestora. Măsura se află în care mai există din partea be strictă dependenţă şi de cali incepuseră pe nepusă masă formaţii trăsese perdelele la
cu slilpii primiţi din Import. tare, oţelaril au subscris cu eforturile curs de materializare. în pre neficiarilor. tatea materiei prime utilizate un „concurs* de strănutat dc geam. Ar fi avut cc vedea .
In prezent se urmăreşte rea In problema îmbunătăţirii de noi în procesul de pro toată frumuseţea. Ce sc in- Poate cci iu drept vor da to
lizarea unul tip nou de stflpi ceva la prelungirea durabili zent executîndu-se lucrările ducţie. In această direcţie, cu timplase ? Motorul autobuzn tuşi o informaţie* desprn
hidraulici „Valea Jiului* cu tăţii oalelor de turnare ? '''»ii<5tiî cărămizilor refractare cv»vninn! ministerului de re- lui scotea fum fu interior acest (de) serviciu din gara
comandă centrală. — Desigur. In faţa acestei ofelarilo >1 sorturi de mai ceva ca la o afumătoarc. ^eta.
Cadrele tehnice de spe situaţii n-am rămas indife Aşa că vă daţi scama dc cc
cialitate de Ia U.R.U.M.P. au renţi. încă din luna decem ezent, sini călătorii...
asimilat in ultima perioadă îl întreprin- Cînd unul dintre pasageri
tie llmn sl alte Utilat/» Ho brie trecut am luat măsuri de Obiectivul nr. vederca in- s-a rugat de şoferul Nicoară
. f A încadrare a oţelului în limi sint îndreptate :esul tehno-
tele optime de temperatură la lectivulul noslt