Page 61 - Drumul_socialismului_1969_04

Lucrările Conferinţei
PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R ILE. U N IŢI VĂ !

U. A. S. R.

Lucrările celei de-a 7-a bleme legate de îmbunătăţirea statului nostru. Ei au arătat
Conferinţe a Uniunii Asocia­ activităţii asociaţiilor studen­ că trăsătura definitorie pen­
ţiilor Studenţeşti din Româ­ ţeşti in toate domeniile. tru tineretul universitar este
nia au continuat joi dimineaţa In cursul după-amiezii au
în comisiile de lucru pc spe­ patriotismul socialist, încrede­
cialităţi ; profesional-ştiinţiflcâ ; continuat dezbaterile asupra rea fără margini în conducă­
politico-ideologică şi cultura­ rapoartelor Conferinţei. Vorbi­ torul destinelor naţiunii noas­
lă ; sportivă, turistică si de pre­ torii au fost unanimi in con­ tre, Partidul Comunist Român,
gătire pentru apărarea patriei ; vingerea că forul suprem al hotărîrea de a se integra cu
social-gospodărească şi de a- studenţimii reprezintă un mo­ toate forţele efortului general
sistenţâ medico-sanitară ; pro­ ment dc însemnătate deosebi­ dc desăvîrşire a socialismului.
bleme dc statut. tă, înscris in şirul multiplelor După încheierea dezbateri­
Lucrările pe comisii s-au dovezi de ataşament profund lor, trecindu-se la următorul
caracterizat printr-o dezbate­ faţă de politica internă şi in­ punct al ordinii de zi. Con­
re concretă a numeroase pro­ ternaţională a partidului şi ferinţa a aprobat, eu amenda­
imit Ml m. — VlHEIl 18 apiilie 19E9 — 1 PJI&. 30 BIIIII — tDRISI MHHŢItl: Ceva, sli. Ci. Pelfu tea Hi. 31 Tel. 1275, 2317 831?
) mentele propuse, proiectul
Statutului Uniunii Asociaţiilor
Studenţeşti din România.
C a m p a n ia agricolă Lucrările Conferinţei conti­
\ i nuă.
| Spectacol ! (Agerpres)
CU TOATE FORJELE LA

i artistic SEMĂNATUL PORUMBULUI!

> Joi seara a avut loc pre- ;
■ miera noului spectacol al ; In tot mai multe judeţe în­ care trebuie ţinut seama in comandare se referă la folo­
| ansamblului artistic al Con- j cepe in aceste zile, îndată ce executarea atît a lucrărilor de sirea tuturor forţelor la se­ TELEX
j stilului Central al U.G.S.R., j temperatura solului permite, pregătire a solului, cît mai mănat. Deoarece pot veni zile
\ „Baladă omului". Realizat de j semănatul porumbului, cultu­ ales a semănatului. Particu­ cu temperaturi ridicate, întîr-
; Ernest Verzca şi Petru Mi- I ra cu ponderea cea mai ridi­ laritatea esenţială care tre­ zierea semănatului aduce pre­
: hali, spectacolul — ale că- i cată în agricultura noastră. buie apreciată şi căreia i se judicii dezvoltării plantelor şi
| rui elemente constitutive ; In acest an. urmează să se poate atribui o însemnată in­ deci producţiei. Se va începe
însâmînţeze aproape 3 400 000 fluenţă asupra producţiei este cu porumbul pentru masă
• sînt poezia, muzica şl dan- \
I sul — este închinat frumu- ; hectare, ceea ce reprezintă 34 rezerva de apă din sol De verde, se va continua cu po­ REDESCHIDEREA
: seţii omului, luptei poporu- ■ la sută din suprafaţa arabilă. fapt, acesta este temeiul pe rumbul pentru siloz şi apoi LABORATOARELOR
cu cel pentru boabe, însâmîn-
: lui român pentru libertate şi ! In majoritatea judeţelor, po­ baza căruia specialiştii apre­ ţîndu-se concomitent şi lotu­ FARMACEUTICE
: progres de-a lungul istorici : rumbul reprezintă cultura nr. ciază că 1969 este un an fa­ rile pentru hibridare. Este re­ „VOREL"
vorabil pentru cultura porum­
; sale. 1 în producţia agricolă. bului. comandabil ca unităţile care
Spre deosebire de celelalte
j Regia artistică aparţine Ini ! culturi, care au fost semănate Ţinînd seama de rezultatele cultivă doi hibrizi, sâ semene Laboratoarele farma­
[ Petru Mlhall, conducerea : ceva mai tîrziu, din cauza cercetărilor ştiinţifice şi de în primul rînd pe cel tardiv, ceutice „Vorel" din Pia­
| muzicală lui Vlclor Popes- \ iernii prelungite şi a primă­ producţie în zonele de cul­ pentru a fi mai sigure câ pe­ tra Neamţ — renumite
l cu şi Plorin Comişel, artişti j verii reci şi umede, porum­ tură a porumbului, Institutul rioada critică de fecundare nu cîndva in ţară şi străină­
\ emeriţi, coregrafia lui Şle- j bul se va însâmînţa în peri­ de cercetări pentru cereale şi va avea loc in zilele călduroa­ tate — au fost redeschi­
î fan Gheorghc şl Sandu Pe- I oada optimă. Dar şi pentru plante tehnice de la Fundulea se din vară se. Conlinuînd tradiţia,
• yerr iar scenografia este : Institutul de mine Petroşani, Aici învaţă peste 1200 studenţi, viitori ingineri de mine, porumb, primăvara aceasta face o seric de recomandări Nivelul producţiei din a­ laboratoarele au făcut
[ semnată de Elena Forţu. alături de numeroşi studenţi din secţiile de subingineri nou create. îşi are particularităţile ei, dc privind semănatul. Prima re- cest an cu rezerve mari de ample investigaţii asupra
apă în sol este condiţionat de unui mare număr de
aplicarea corectă a comple­ plante medicinale şi au
xului de măsuri agrofitoteh- reuşit sâ elaboreze reţete
Cînd am ajuns la sediul nice. In cadrul acestui com­ pentru circa 200 de sor­
C A P. din Simeria şi am aflat Hărnicia şi dăruirea în muncă plex. o importanţă deosebită timente de ceaiuri şi dro­
că preşedintele „e dus la gră­ o are pregătirea solului. Insti­ guri, utilizabile in tratarea
tutul recomandă sâ se aplice
dina dc legume, la vreun ki­ diferenţiat metodele de pre­ afecţiunilor gastrice, car­
Contribuţii lometru, doi distanţă, şi nu se gătire a patului germinativ în diace, hipertensive, pec­
torale şi nervoase.
Intre
întoarce degrabă că are de lu­
funcţie de tipul de sol. starea
altele, laboratorul a de­
cru", nu nc-am bucurat. ICra o
deloc agreabil. L-am zărit, du­ aie cooperatorilor din Simeria de nivelare, gradul de tasare terminat acţiunea pozitivă
zi cu ploaie rece şi vînt tăios,
îmburuienare
Lucrările
şi
pe care una dintre plan­
iar drumul pînă acolo nu era
trebuie să asigure o bună ni­
te, purtind denumirea de
la sporirea pă vreo două orc. departe, in velare în vederea obţinerii ameliorarea stărilor al­
„Pedicuţa", o prezintă in
unui semănat uniform şi deci
lunca
Mureşului.
inaintînd
spre grădina de legume, ală­ mînţată la perioada optimă, ani. da-s aspri la muncă. Au şi a unei răsăriri uniforme. coolice şi a intoxicaţiilor
turi de tehnicianul Pavcl superior potenţialul productiv terenul ogorit din vară si apli­ învăţat să dea pămîntului la Rezervele de apă din sol. cu nicotină.
Ghcrman de la U.J.C.AP. al pămmlului prin extinderea cate îngrăşăminte naturali' timp cc se cuvine, câ aşa-i considerate cele mai mari din
caratelor oi. apoi în luncă, am trecut pc planificată cu 10 la sută. Lu­ variind hectar 25—35 nc-am pâmîntul, te ascultă cînd îi densitate sporită de plante la ARTERE RUTIERE
permit o
ultimii zece
suprafeţei irigate peste sarcina
ani.
— Am fost la turmele do
între
to­
DE INTERES
înţelegi chemarea. Iar oamenii
Aici
la
ne
la cartofi şi pc la tarlalele dc crările sînt in toi. Canalele propus să depăşim cu I 000 noştri — şi cci care sînt mem­ hectar. In acest scop. Institu­ TURISTIC
tul recomandă să se realizeze
s-au executai, urmează lucră­
grîu — din Luncuşoara pînâ-n rile de artă. Vrem ca pînă ia kg la ha. Cartofii i-am bri dc p.irtid şi cci fără dc la hibrizii tardivi 40 000 plan­
Lobonţ. Pe oameni i-am tri­ 1 Mai să fie gata. plantat numai cu maşina şi am partid — s-au legat de munca te recottabile la hectar, iar la Pe principalele artere
metalului mis după nuiele, pentru tune- — Şi vor ii ? Material „Braşoveuni n" şi ..Mercur". Cu pămintului, sc mdeamnă-uricînd, cei semitardivi si precoci rutiere de interes turistic
soiurile
folosit
„Urgenta",
le. că tot nu pol lucra în cîmp
45 000 pînă la 50 000 plante.
Că pc ei
la orice muncă
de pe litoral au inceput
convins.
— Sînt
pe vremea asta.
este. molopompâ avem. asper- «ueste soiuri nc-am propds sâ nc-am bizuit cind am lansat In condiţiile etnd se genera­ 0 serie de lucrări de mo­
Nu-i păsa. preşedintelui, nici depăşim plani ficatul cu 300 kg întrecerea.,. lizează semănatul de precizie dernizare a părţii carosa­
de vini, nici de ploaia, care-i soarc sînt. Cc mai trebuie? la, hectar., Acestea ar fi cubu­ Pe terenurile răsfirate de. Iu cu semănătoarea SPC-6. este bile. Intre Constanţa şi
Voinţă? De asta htf nî plîn-
Procesele moderne com­ bele de In cuptoare la labo­ trecuse prin haine. La grădină gcm. La cultura griului nc-am rile principale, dc unde avem l ’roi, Cărpiniş. Simeria Vecile, bine' ca densitatea oprimă 'să Tuzla, drumul naţional se
fie obţinută încă de la se­
lărgeşte
de la 9 Io 12
plexe de plămădire a meta­ ratoare. Această practică ru­ îl întimpinâ Avram Pepenar : angajat sâ depăşim producţia nădejdi mari, pentru câ. in a- Simeria. cit ţine averea C A P. mănat. pentru a se înlătura metri. De asemenea, lă­
lului la Combinatul siderur­ dimentară a fost exclusă in­ — Apăi, tovarăşe preşcdinle. planificată cu 100 kg la hectar. ceastâ primăvară, cooperatorii Simeria orele primăverii cu­ astfel răritul. Totodată, umi­ ţimea suprafeţei şoselei
s-au mobilizat şi m.ii mult. Li
gic din Hunedoara cer tot să dc tehnica modernă. La­ de cc-aţi trimis în Bănat după . Ce-am făcut in privinţa «ista? ditatea din sol impune ca n- Bucureşti^Constanţa se
mai insistent o bază ştiinţi­ boratorul combinatului dis­ In toamnă am administrat so­ ştiu câ dc «ii ci a pornit între­ nosc efervescenţa caracteristi­ dîncimea de semănat din măreşte in zona Ovrdiu
fică dc orientare şi coordo­ pune acum dc 2 aparate dc răsaduri dc roşii că. uite. ale lului. după insâminţârc. o doza cerea şi nu vrem să nn lacom că campaniei, efervescenţă n- primăvara - aceasta sA nu de­ de la 7 la 12 metri. Tot
nare, precum şi mijloace tip „quantovac" pentru ana­ noastre cît îs de faine !s mari. de azotat intre 100-200 kg, iar de ruşine. Cînd c vorba dc dusă dc oamenii caic şi-au păşească 10 cm. Institutul re­ pe această şosea, intre
pus umărul omul nu ţine cont
moderne dc investigare şi liza automată a oţelului, iar peste un sfert de metru, şi au in februarie am mai adminis­ chemat la întrecere , semenii comandă să se semene la 6-8 Ovidiu şi aeroportul in­
măsurare a valorilor create probele sînt transport,ite la tulpina trainică... trat încă 100-150 kg azotat pe câ face parte dinlr-o altă bri­ cm, în funcţie, bineînţeles, de ternaţional M. Kogolni-
în producţie. Ca răspuns la laboratorul central prin pos­ 137 ha. Am aplicat lucrări dc gadă. Merge unde se cerc Ca din întreg judeţul. rezerva de apă din sol. ceanu, pe o distanţă de
şi azi. Lra dc lucru în ci mp.
această cerinţă a luat fiinţă ta pneumatică. Numai în 3 —Pentru soi. baci Avrame. întreţinere, folosind sapa ro­ l.i tarlaua dc cartofi, dar cum 10 Irm, se execută conso­
serviciul de laboratoare, minute se pot obţine para­ Să ne crcicm săminţâ bună tativă. LUCIA LICIU (Agerpres) lidări, începute concomi­
compus dintr-un laborator metrii analizei complete a pentru la anu — şi intorcin- — întrecerea se referă şi la vremea nu nc-a lăsat, oamenii tent, aceste lucrări ur­
central şi 12 subunităţi, râs- oţelului La această mare du-sc spre noi. adăugă — se au plecat, unii după iiuicle. al­ mează a fi terminate pînă
pindite în secţiile principale. realizare s-au «adăugat rînd campania la zi. Cc nc pulc\i ţii întind polietilena pc rame, la sfirşitul actualului tri-
In unităţile acestui servi­ pc rind altele lot atît de im­ necăjeşte, nu cumva sâ-i suba­ spune ? femeile au plecat la sudat po­ | mestru.
ciu nu sc lucrează cu ma­ portante. Cu «ajutorul apa­ preciem munca. L mindru dc — In privinţa culturii po­ lietilenă (s-au speci.ilizat de-a-
şini de şarja re sau macarale ratelor moderne de care dis­ ceea ce face. Şi care din noi rumbului nc-am angajat să de­ cum). câ dc nc-aţi cere sâ c- I AL TREILEA
de more capacitate. Compa­ pune laboratorul, sc deter­ n-am fi la fel ? Că. vedeţi păşim cu 140 kg la hectar faţă
rativ cu proporţiile impună­ mină gazele incluse in oţe­ dumneavoastră, oricum, nc de planificat. Nu am trecut videnţiez n-aş şti cu care să-n- CONVERTIZOR
toare ale furnalelor şi cup­ luri după metoda topirii in cep. Pentru că am încredere ! AL OTELARIEI
toarelor, zestrea tehnică n vid a probelor în cuptoare legăm de muncă. Şi acum bine încă la însămînţări pentru că în ci, în toţi, fără rezerve. Cu DE LA GALAŢI
laboratoarelor parc un com­ cu curenţi dc înaltă frecven­ ştiţi, sintem în întrecere, noi in sol temperatura c numai dc ci am reuşit să ridicăm poten­
plex dc miniaturi. Dar aco­ am chemat şi noi trebuie sâ 4 grade, dar lerenul e arat, dis­ ţialul terenului. V-aş putea vor­ j A fost predat pentru
lo, mai mult dccit în alte ţă şi Tinalizarea eromatogr.i- dăm exemplu. cuit, pregătit pe 133 ha, cit a- ! înzidire cel de-ai treilea
părţi, priceperea omului ci­ ficâ a rezultatelor. bi despre oricare cooperator | convertizor ol oţeloriei
mentează o legătură absolut Identificarea şi elimina­ — Veţi putea fi exemplu ? vcm în acest scop. Am procu­ din cele 12 echipe şi despre i Combinatului siderurgic
necesară intre ştiinţă şi pro­ rea unor materii caro influ­ — Ne străduim. Pînâ-n pre­ rat săminU — soiuri care aici la şefii lor, că ştiu râ n-aş greşi. I de Io Galeţi — operaţie
ducţie enţează negativ calitatea zent nu ne putem plinge. noi dau rezultate bune : hibrid In brigadieri am mari nădejdi. 1 care începe cu două luni
De ani dc zile oţclarii Nc-am angajai sâ valorificăm 208 şi 103. Sfecla a fost tnsă- Numai doi sînt sub 50 dc ! mai devreme foţo de ter-
combinatului se află intr-o foniei şi a oţelului consti­ ! menul planificat,
tuie o altă problemă caic j Capacitatea noului con­
permanentă luptă pentru a vertizor esle similară cu
polarizează atenţia oţclari-
da ţârii metal mai mult şi j a celorlalte două intrate
lor. Şi in acest domeniu ca­ ! în funcţiune anul trecut,
cu caracteristici superioare.
drele din laboratoare îşi j El elaborează şarje de
O seric de realizări merito­ | cite 150 tone, folosind
spun euvîntul printr-o in­ Pagina
rii confirmă priceperea, am­ î drept combustibil axige-
sistentă muncă de cercetare
biţia profesională şi hărni­ j nul de la o sursă cu un
şi analiză aplicativă. Pen­ debit orar de 11 000 mc,
cia cu care oamenii de la
tru prima dată în ţară — şi ior materia primă de ba­
cuptoare asaltează patrimo­ ză dc la furnalele com­
sc parc eâ chiar în lume —■ a ll-a:
niul tehnicii moderne. binatului. Viteza proiecta­
aici la Hunedoara s-a con­ tă de elaborare a unei
In drumul lor spre per­
ceput. experimentat şi sc a­ şarje este sub o oră, ceea
fecţiune oţclarii au alături
plică procedeul determinării • Conducerea şi însufleţirea întrecerii revin organizaţii- ce situează acest tip de
tovarăşii dc muncă din la­ agregate in rjndul celor
boratoare. Cu ciţiva ani în sulfului din oţeluri pe cale lor dc partid mai productive din lume.
urmă, analiza probelor de Ritmul in care se desfă­
M. PATRASCU şoară lucrările face posi­
metal ridica multe proble­ • Obligaţia morală de a fi mereu în frunte bil ca în preajma zilei de
me dificile. înainte de toa­ In plantaţia intensivă de pomi a cooperativei agricole din 1 Moi noul convertizor al
te trebuiau oameni iuţi de + Direcţia principală : soluţionarea problemelor de Toteşti se execută ample lucrări de întreţinere. In fotografia Combinatului sâ producă
noastră, inginerul agronom Visarion Cvaşo dă sfaturi brigadie­ oţel.
picior care sâ fugă cu pro­ rului pomicol Moise Mălăişteanu în legătură cu modul de tă­
perspectivă
iere a ramurilor la merii de doi ani cărora urmează să li se
formeze coroana. PENTRU IUBITORII
FOTBALULUI
i^nruÂgn*wiBiiii^igjr33r< ^ r ^ r = Retransmiterea meciu­
rilor turneului final al
campionatului mondial dc
Societatea noastră socialistă Coragialc din Deva, un beţiv', beţiv pune mina pe gîtul lui, si plopi, brazi pitici şi pini. To­ pul viteazului, făceau haz Ameninţă, tună şi fulgeră, rectitudinii surpă buna dispo­ fotbal, care va avea loc
a statornicit intre oameni re­ care abia sc mai ţinea pe pi­ se sprijină de el în drumul tul pentru noi şi pentru ur­ qc isprava acestui nesocotit. vrea să lovească, sâ arunce ziţie a sule de oameni, a noas­ anul viitor în Mexic, a fă­
guli de convieţuire juste, de o cioare,. mergea spre cartierul lui meschin, cu capul plin de maşii noştri. Oamenii treceau pe lingă ei şi sticle, sparge pahare. Seara «i tră, a celor mulţi. Şi noi il cut recent obiectul unor
deplină egalitate intre toţi mem­ Gojdu. Din margine în mar­ băutură ! Şi noi, atîţia taţi ve­ In faţa restaurantului „Tran­ nimeni nu zicea nimic. Din eiteva sute de oameni este lăsăm să-şi facă de cop, nu nc convorbiri intre delegaţii
brii săi. In fiecare domeniu gine dc stradă. După cc s-a dem scena şi nu intervenim ! silvania' există un mic păr- nou, noi, opinia publică nc stricată dc un ins. Un oare­ amestecăm 1 companiei mexicane „Te-
dc activitate oamenii sînt stâ- lovit de un perete a luat-o ra­ care necivilizat, certat cu cele La întărirea continuă a le­ lesistema" şi cei ai Euro-
pînîţi dc sentimentele umane pid spre cealaltă margine a mai elementare reguli ale res­ gilor civilizaţiei, a respectu­ viziunii. După cum se ştie,
ale sprijinului şi ajutorului străzii. Aici, un băieţaş de pectului, cinstei şi omeniei. De lui reciproc între oameni sc societatea europeană
reciproc, cel ajuns la suferin­ 9-10 ani mergea spre casă. la mese unii consumatori se mai ivesc fisuri. Mandatul consideră ca exagerate
ţă este sfătuit, îmbărbătat, oa­ Beţivanul s-a lovit de el, a ridică, dau sâ plece ; la alte nostru, al celor mulţi, al opi­ Condiţiile financiore fixate
menii din jurul lui îi sar în întins mina spre gîtul copilu­ mese ciţiva turişti străini se niei publice este plin de res­ de compania „Telesiste-
ajutor eu vorba şi cu fapta, lui şi şi-a continuat astfel DAR NOI, opinia publică? uită nedumeriţi, expuşi a fi ponsabilitate în această direc­ ma". Pe de altă parte,
incit cel năpăstuit trece mai drumul slrîngîndu-1 de gît pc loviţi de huligan. O pată pc ţie, dc a nu permite nimănui „Telesistema" a cedat ex­
uşor peste intîmplărilc grele. băieţaş. Beţivanul îşi găsise o cartea de vizită imaculată a sâ atenteze la bunul nostru, clusivitatea retransmisiilor
Tot mai rare sînt fisurile proptâ ! Oamenii treceau pc ospitalităţii noastre recunos­ al tuturor. Să judecăm puţin şi lui „World W:de
care apar în această convie­ lingă acest beţivan, vedeau cc cute. Şî nici de această dală şi vom vedea câ aşa este. Nu­ Sports", o companie bri­
ţuire pătrunsă de adîncâ şi face cu copilaşul, care abia noi, cei mulţi, opinia publică, mai de noi depinde statorni­ tanică. In ofară de a­
profundă reciprocitate între mai respira, dar toţi treceau Ce facem noi, opinia publi­ eulcţ. Curat, frumos, cochet ferim să luăm atitudine, să nu facem ordine. Preferăm sâ cirea deplină a bunei convie­ ceasta, există şi o dispu­
oameni. Tot mai rare, dar mai nepăsători. Dară n-ar fi in­ că ?... Mîinile oamenilor sc strădu­ ne apărăm frumosul nostru... părăsim localul, sâ regretăm ţuiri, a respectului inti'e oa­ tă pe plan local între di­
există. Şi noi, opinia publică, tervenit un om cu părul că­ ...In această primăvară am iesc sâ-1 facă frumos pentru .. Cu cîteva seri in urmă, la o scară, dar nu ne amestecăm. meni. Bineînţeles, dacă cel feritele companii de tele­
noi cci mulţi, avem o înaltă runt, fâcindu-I pc beţiv să-i pornit cu mai multă însufle­ oameni, pentru noi toti. Zile­ restaurantul .Transilvan ia". Aceasta e doar răspunderea (are încearcă să le încalce va viziune mexicane. Se cre­
datorie dc a le sesiza şi re­ dea drumul băiatului, nu ştim ţire să ne înfrumuseţăm stra­ le trecute treceam pe lingă La mese consumatori civilizaţi, noastră a celor mulţi faţă de fi luat de guler şi pus Ia de însă câ pînă la urmă
totul se va aranja şi me­
para. a nu permite propaga­ ce s-ar fi întimplat. Şi cîţi oa­ da. cartierul, blocul, localita­ el. Un tinăr care se (redea majoritatea familii, petrec o noi înşine !... punct ; dacă va fi invâţat câ ciurile turneului final al
rea lor care ar puica altera meni n-au văzut scena ? Dar tea în care trăim. O facem buricul pămintului, tot beat, sîmbâtă seara plăcută. încheie ...Şi cite exemple de acest n-arc nimeni dreptul să neso­ campionatului mondial de
comportamentul altor oameni. nimeni n-a intervenit !? pentru noi.‘ pentru sănătatea distrugea un brăduleţ stufos, o sâptâmînâ de muncă rodni­ cotească cinstea şi corectitu­ fotbal vor outeo fi urmă­
Deci, noi, o p i n i a p u b l i c ă avem Puica fi copilul oricăruia pc c.ire o mină harnică şi că. De la o masă se ridică un fel s-ar mai putea enumera. dinea noastră, a celor mulţi.., rite de milioane de tele­
o înaltă datorie.. dintre noî. A fost trimis în şi delectarea ochiului* şi vieţii grijulie îl udase de cîteva chefliu căruia nimeni şi ni­ Un individ nesocotit, un om spectatori din Europa şi
De curînd, pc strada I.b. oraş după cumpărături. Şi un noastre. Am plantat trandafiri minute. Alţi tineri, din gru- mic nu-i poate face pe plac. certat cu legile omeniei şi co­ GH. I. NEGREA alte ţâri ale lumii.
rîHilMHŞg