Page 64 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 64
'R U IM IL S a C M l iS M U L U I
g = » c s s s c v s m m m M A n o m m
Lucrările Comitetu O M E N IM D e z b a le H B e d in c a d r u l
C o m is ie i E c o n o m ic e
lui celor 18 state APROPIA! a O .N .U . p e n t r u E u r o p a
GENEVA 17 — Corespon
e D E C L A R A Ţ IIL E R E dentul Agerpres, II Liman, şi comerţul produselor chimi
metodelor
ce, uniformizarea
pentru dezarmare G E L U I HUSSEIN A L IO R transmite : Luind cuvintul in vizind determinarea calităţii
D A N IEI Ş l P R EŞED IN T E
şedinţa grupului dc lucru pen
produselor chimice. Vorbitorul
LU I C O N SILIU LU I DE M I
N IŞTRI A L L in A N U LU L tru industria chimică din ca a sugerat ca grupul de lucru
drul Comisiei Economice să se ocupe şi dc schimbul de
GENEVA 17. — Corespon problemă care nu a mai fost O REUNIUNEA REPREZEN O.N.U. pentru Europa, dele informaţii asupra noilor tehno
dentul Agerpres. Horia Li discutată din 19G4. Delegatul TANŢILOR CELOR PATRU gatul român Radu Negru a re logii, ajutorul ştiinţific mutu
man, transm ite: Şedinţa dc indian a propus ca proiectul a MARI PUTERI levat necesitatea îmbunătăţirii al prin acordarea de burse,
joi a Comitetului celor 18 cordului dc dezarmare genera- programului acestui organism. specializarea cadrelor şi meto
state pentru dezarmare a fost iă si totala s3 fie reluat El a propus lărgirea preocu
prezidată de şeful delegaţiei in discuţie, apreciind că nici părilor pentru cooperarea c- dele de organizare a cercetă
române, Nicolae Ecobescu. o măsură colaterală nu poat* B EIR U T 17 (Agerpres). conomicâ şi tehnică prin abor rilor
Delegatul britanic, Frcd avea valoare reală dacă nu Rachid Karame, preşedin darea unor teme referitoare In legătură cu problemele
Mullcy, a relevat în cuvânta face parte integrantă din pro tele Consiliului de Miniştri la : metodele şi formele dc dezvoltării turismului, delega
rea sa că ar trebui să se a cesul general de dezarmare al Libanului, a declarat la cooperare in domeniul pro tul român. A. Niculescu. a
corde prioritate încheierii u Rcmarcînd că niciodată în sfii'şitul unei şedinţe a Con ducţiei, posibilităţile dc coo subliniat i-olul pe care Comi
nui tratat de interzicere istoria omenirii nu s-au acu siliului dc Miniştri prezi perare in realizarea preocu sia îl poate juca în elimina
a exploziilor nucleare în mulat stocuri atît de mari de dată de şeful statului, Char părilor industriale, producti rea restricţiilor existente în
toate mediile Vorbitorul arme, cl a atras atenţia asupra les Helou, că „guvernul li vitatea muncii in industria calea liberei circulaţii a per
s-a ocupat apoi de probleme responsabilităţii care incumbă banez a pregătit răspunsul chimică, uniformizarea termi soanelor, printr-o mai strînsă
le exploziilor nucleare în sco tuturor statelor faţă de o ase care va fi transmis lui Gun- nologiei folosite in statistica cooperare a ţârilor membre.
puri paşnice, pronunlîndu-se menea situaţie alarmantă. nar .larring, trimisul spe
pentru principiul exercitării Vorhilorul n afirmat, apoi, cial al secretarului general
controlului de către AIEA alît că tratatul dc neproliferare a al O.WU. in Orientul Apro
în ceea ce priveşte statele armelor nucleare nu are cali piat". întrebat asupra con R. S. F. Iugoslavia
nucleare, cit şi statele nenuclca- tatea dc a controla creşterea ţinutului acestui răspuns,
re. El a declarat că proiectul cursei înarmărilor in ţările primul ministru al Libanu CURIER « CURIER • CURIER
pentru demilitarizarea fundu nucleare şi că aplicarea lui lui a precizat eâ acesta se Şedinfa Comitetului pentru
lui mărilor şi oceanelor pre nu constituie o garanţie împo bazează pe principiile apă
zintă unele neclarităţi dar că. triva pericolului nuclear. Du rării securităţii frontierelor
libaneze, pe acordul Liba
în general, are un caracter pă părerea delegatului indian, nului la convenţia dc ar afacerile externe şi relafiile
practic. Fred Mulle.y a spriji un element favorabil l-ar con mistiţiu şi sprijinirea tutu
nit, dc asemenea, ideea interzi stitui limitarea producţiei de ror hotărârilor pe care Ic internaţionale S C R IS O R ILE A D R ESA TE DE OTTO W IN ZER CO PR E culpaţii, o societate ameri
cerii fixării pe fundul mărilor materiale fisionabile $i înche vor lua statele arabe direct ŞED IN ŢILO R C O M IT ET U LU I C ELO R 18 S T A T E cană şi-a putut continua
si oceanelor a armelor nuclea ierea unui acord cu privire la interesate in soluţionarea PEN TRU D EZA RM A RE activitatea, in ciuda faptului
re şi a altor arme de distru interzicerea exploziilor nuclea crizei din această regiune. BELGRAD 17 (Agerpres). — problemelor in suspensie. Re- că se emisese o decizie de
gere în masă. pronunţindu-sc re subterane. El a criticat sta La şedinţa Comitetului pen ferindu-se la apelul de la Bu B ER LIN 17 (Agerpres). — Ministrul afacerilor externe închidere a filialei sale din
totodată, în favoarea unui a- tele nucleare pentru faptul de tru afacerile externe şi rela dapesta al ţârilor membre ale al R.D. Germane, Otlo Wînzcr, a adresat copreşedinţilor Irak.
oord cu privire la interzicerea a fi ignorat sistematic propu ţiile internaţionale al Vccei Tratatului dc la Varşovia, M. Comitetului celor 18 state pentru dezarmare dc la Geneva,
armelor chimice şi bacteriolo nerile făcute în acest sens şi NEW YO RK 17 (Ager Federale a Skupştinci Federa Pavicevici a subliniat că ideile scrisori în care ccrc oficial primirea Republicii Democra • • •
gice. a considerat că proiectul sue pres). — Luând cuvintul in le, Mişo Pavicevici, secretar şi poziţiile acestui document te Gcrmaâic in calitate de membru al acestui comitet. „Ca
In intervenţia sa, setul de dez reprezintă o bună bază de faţa corespondenţilor de de stat ad-interim pentru a privind rezolvarea problemelor membru al comitetului, se arată in scrisorile lui Otlo Win- La apelul lansat de Con
legaţiei indiene, M A. Husain, discuţii. De asemenea, vorbi presă acreditaţi pc • lingă facerile externe, «7 declarat că pe calea tratativelor, abţine zer. R.D. Germană ar putea 6crvi mai eficient cauza de venţia naţională a muncito
a amintit că Adunarea Gene torul a insistat asupra impor Organizaţia Naţiunilor Uni Iugoslavia s-a străduit consec rea dc la acţiuni care ar pu zarmării. Dc accca, este in intc-resâil unei activităţi încunu rilor din Uruguay, lucrătorii
rală a O.N.U. a dat prioritate tanţei pe care ar avea-o înche te. regele Iordaniei, llus- vent să promoveze diferite tea otrăvi climatul dintre sta nate dc succes a acestui comitet ca Republica Democrată dc la numeroase întreprin
problemei dezarmării nuclea ierea unui acord cu privire la sein. şi-a exprimat miercuri aspecte ale colaborării bilate te, întemeierea securităţii pe Germană să devină mcanbru cu drepturi egale". deri din ţară au declarat
re şi a subliniat că progresele interzicerea folosirii armelor speranţa că intilnirile con rale cu toate ţările europene interesele tuturor statelor eu grevă. In capitala ţârii,
înregistrate in cadrul confe nucleare. sultative ale reprezentanţi pe baza principiilor deplinei ropene, inviolabilitatea fron Ministrul canadian al a- lor şi nevoilor ţârii şi nu transporturile, indtistria pre
rinţei sint minime. Dificulta Delegatul canadian, Ocorge lor la O.N.U, ai Uniunii egalităţi, respectării indepen tierelor, acţiunile împotriva pârării. Lco Ca di cu.w a de stipulează rezolvarea unor lucrătoare. textilă şi pielăriei
tea fundamentală, a spus el. Tgnatieff. s-a ocupat, îndeo Sovietice, Franţei, Marii denţei. suveranităţii, integrită cursei înarmărilor şi împotri clarat miercuri in Camera probleme sociale stringente". şl-au întrerupt complet ac
constă in lipsa dorinţei mari sebi, de problema interzicerii Britanii şi S.U.A., consacra ţii teritoriale şi neamestecu va împărţirii lumii in blocuri Comunelor câ guvernul fe La rindul său, ziarul „Chris- tivitatea. Participanţii la a
lui in treburile interne ale al
lor puteri nucleare de a între experienţelor nucleare sub te problemei Orientului A corespund năzuinţelor gene deral nu va lua hotâriri de tian Science Monitor* scrie ceasta grevă dc proporţii na
prinde paşi in acest sens. Sus- terane Deşi şi-a exprimat u propiat, vor marca un pro tor ţâri Aceasta a fost şi râ- rale de consolidare a păcii şi finitive privind reducerea că se impune cu necesitate ţionale revendică majorarea
tinînd principiul stabilirii unei nele rezerve cu privire la pro gres in aplicarea rezoluţiei mine pentru Iugoslavia singu securităţii în Europa Respec progresivă a trupelor cana o reducere substanţială a salariilor, înfăptuirea refor-,
ordini de priorităţi, vorbitorul iectul suedez în acest dome Consiliului de Securitato ra bază posibilă a relaţiilor tarea consecventă a acestor diene staţionate in Germa „uriaşelor cheltuieli milita mei agrare, naţionalizarea1
a precizat că. după fixarea a niu. vorbitorul n apreciat că din 22 noicânbric 1967. Su de prietenie şi a colaborării poziţii şi aplicarea lor in via nia federală dccit in luna re", care au o influenţă ne Industriei frigorifice, amnis*.
cestor probleme, este necesară acest document poate oferi o veranul iordanian a subli intre state ţă ar constitui o contribuţie decembrie, după reuniunea gativă asupra economici ticrca tuturor celor care
fost arestaţi în timpul
voinţa dc n obţine realizări bază a unui viitor tratat Vor niat că „îndeplinirea rezo Rclevind că divizarea < on- excepţională Ia reducerea în Consiliului ministerial al S.U.A. şi au dus la apariţia cretârîi stării excepţional. ^
practice concrete El a combă bitorul a făcut o scrie de pro luţiei Consiliului dc Secu tincntului european nu este cordării Dc aceea, apreciem N.A.T.O. El a precizat că tendinţelor inflaţioniste. Zia
tut tendinţa lărgirii comitetu puneri în legătură cu dificul ritate constituie principala o bază pe care sâ se poată a- drept pozitive şi sprijinim i- acest subiect va fi discutat rul „New York Post" ara
lui, pledînd pentru eficienţa tăţile dc a realiza un schimb condiţie in restabilirea unei siguru pacea popoarelor euro dcilc şi propunerile cuprinse şi cu alte ţări membre ale tă că „economia" la capito
actualului grup şi a insistat dc date ştiinţifice asupra mij păci trainice în Orientul A pene, vorbitorul a spus : Se în apelul dc la Budapesta, pactului nord - atlantic în lul cheltuieli sociale, şi nu , Dr. Alvin Marks din Ca
asupra necesităţii ca actualul loacelor de detectare a explo propiat". EI a arătat că Ior curitatea europeană poate fi sprijinim iniţiativa de convo cadrul reuniunii Coânitetului la cele militare, ar putea a lifornia. in virslă dc 42 de
comitet să-şi concentreze aten ziilor nucleare subterane, op- dania csfc gata să colabo făurită prin destinderea încor care a unei conferinţe a tutu dc apărare al N.A.T.O., cc grava criza din marile oraşe ani. s-a întors miercuri la
ţia asupra sarcinii principale : tînd pentru crearea unui sis reze la succesul misiunii Iul dării, întărirea încrederii şi ror ţărilor europene cu privi va avea loc in luna ânai. La americane. Sacraincnto, după o călăto
dezarmarea generală şi totală tem internaţional care sâ a- Gunnar Jarring. reprezen promovarea constantă a rela re (a securitatea Europei. rindul său. primul ministru, rie in jurul lumii. El a făcut
sub control internaţional. cumulezc aceste date tantul special al secretaru ţiilor şi colaborării intre ţările Pentru continua îmbunătăţi Picrrc Trudeau, a precizat • O H
lui general al O.N.U.. U europene, în condiţiile respec re a situaţiei complexe din in parlament că o hotârirc ocolul globului pământesc la
muncitori
Peste 2 000 dc
Thant. Referindu-sc la pro tării dreptului fiecărui popor Europa şi înlăturarea dificul finală asupra modalităţilor şi funcţionari dc ta intre- bordul unui avion „Cessna"
Poziţii fortificate atacate de punerea isracliană privind la dezvoltarea liberă şi nestin tăţilor existente, a declarat dc reducere a contingentelor prinderile producătoare dc cu un motor, în 14 zile. 1.1
orc şi jumătate. Dr. Alvin
canadiene din Europa nu va
convorbiri directe"
între
gherită. După ce a subliniat
Israel şi ţările arabe, rcg.C: eâ dezvoltarea favorabilă în în continuare vorbitorul, sînt Interveni înainte dc luna ciâncnt din Chile au incctat a plecat la 2 upullc dc la
necesare eforturile tuturor ţă
lucrul, ccrînd majorarea sa
Ic Husscin a declarat că ba registrată in ultimii ani in re rilor europene spre depăşirea august anul acesta. Intenţii lariilor şi îmbună(â(irea con Sacramcnto, îndreptîndu-sc
patrioţii sud-vietnamezi zele pentru asemenea con laţiile dintre statele europene cauzelor neîncrederii şi nesi le guvernului canadian vor diţiilor dc muncă. După spre est.
fi incluse într-o .Carte A l
vorbiri
nu vor
puica fi
pe plan economic.
cultural,
croate atita timp cit partea politic, a contribuit la crearea guranţei şi pentru promovarea bă" privind politica externă cum anunţă ziarul „El Si- /
glo~, a fost creat un comi
SAIGON 17 (Agerpres). — ted Press International, ra isrartir.nă nu va recunoaşte de condiţii pentru înlăturarea relaţiilor şî colaborării. Acor şî de apărare a ţării. tet dc grevă, care conduce
In cursul nopţii de miercuri chetele au explodat in apro rezoluţia Consiliului dc treptată a divizării continen dăm' importanţă şi sprijinim acţiunile revendicative ale Numeroase state diţv
spre joi, 15 poziţii fortificate pierea principalului pod de Securitate. tului, Mişo Pavicevici a spus t apelul adresat zilele acestea • O H muncitorilor. S.U.A. au fost afectate
ale trupelor americano-saigo- pe riul Da Nang şi asupra u Tot mai mult s-a afirmat po de Consiliul dc Stat şi Con In Parlamentul italian a miercuri noaptea dc puter
neze au fost ţinte ale atacu nui depozit de carburanţi ca O ziţia că soluţiile pentru proble siliul dc Miniştri ale Repu luat sfirşil miercuri scara nice furtuni însoţite dc grin
rilor lansate de forţele Fron re a fost incendiat mele deschise pot fi găsite mi blicii Socialiste România ca dezbaterea asupra tulburări Ziarul suedez „Svcnska dină. In statele Oklahoma.
tului Naţional dc Eliberare Tabăra americană de lingă NEW YORK 17 (Ager mai într-o atmosferă de des toate statele să se abţină dc lor care au avut Ioc săptă Dagbladct* apreciază câ va Wisconsin, lowa. Dakota do
din Vietnamul de sud. Impor localitatea Bong Son. precum pres). Joi după-araiază a a- tindere a încordării şi îmbu la acte dc forţă şi dc demon mâna trecută in localitatea loarea livrărilor dc arma nord şi dc sud şi Minneso
tantul oraş sud-vietnamez Da şi instalaţiile militare deţinu vmt loc o nonă reuniune a nătăţire generală a relaţiilor straţii de forţă şî în general Batticaglia, soldate cu doi ment in ţările în curs dc ta. peste 23 000 dc persoane
Nang a fost atacat de detaşa te dc forţele S.U.A. în capita reprezentanţilor la O.NU. Securitatea trainică nu poate de la orice acţiune carg ar morţi şi peste 200 dc răniţi. dezvoltare este dc zece ori au fost obligate să-şi pără
mentele F.N.E cu rachete, la de provincie Quang Ngai ai Marii Britanii. Franţei, fi concepută ca un sistem caro înrăutăţi atmosfera din Eu Timp dc două zile. guvernul mai marc decît cea a ajutoa sească locuinţele din cauza
pentru a patra oară de la da şi o poziţie a trupelor saigo- S.U.A. şi U.R.S.S. consacra ropa Fără îndoială, din ase a fost pus în situaţia de a relor economice acordate a pericolului prezentat dc creş
ta de 22 februarie, cind a fost neze din apropierea oraşului tă examinării sil italiei din nu respectă interesele şi nu menea acţiuni fac parte şi se apăra împotriva unui pu terea apelor. Peste 12 000 de
declanşată noua ofensivă a Thien Gino au fost, de ase Orientul Apropiat. Intilnîrea cuprinde obligaţiile tuturor manevrele militare caic au loc ternic atac al opoziţiei in le cestor ţări. Rezultatele unei locuitori ai oraşului Minot
patrioţilor. Potrivit relatărilor menea, obiective ale atacurilor cvadripartifă s-a desfăşu ţărilor europene. Securitatea tot mai frecvent in diferite gătură cu situaţia economică investigaţia făcute in acest (din statul Dakota de nord),
sens dc ancanbrii unui insti
Europei nu poate fi făurită
corespondentului agenţiei Uni- lansate de forţele patriotice rat la sediul reprezentantului numai pe o bază îngustă, a în părţi ale Europei şi sint folo precară a unor regiuni, care tut internaţional cu sediul au fost evacuaţi din locuin
ţele lor.
tn ultimele 24 de ore. Statelor Unile. ţelegerii între grupările mili site ca un clement de presiuni se află la originea grevelor la Stockholm, vor fi date ul
şi demonstraţiilor, şî cu vio
politieo-mililare. Abţinerea d*
Proiectul
terior publicităţii.
tare. respectiv a coexistenţei
Şedinţa lor. ei pe coexistenţa univer la acestea ar fi o contribuţie lenţa represiunilor politici. documentului respectiv va fi • • •
Criticile la adresa guvernu
sală şi colaborarea egală în la destinderea încordării şi lui au provenit şi din partea elaborat de economistul bri Dcnnis Gibbs, noul admi
tanic Frank Blackaby.
crearea încrederii între state
cvadripartifă drepturi a statelor europene le europene. coaliţiei dc ccntru-stinga. nistrator al coloniei britani
unor deputaţi ai partidelor
independente şi suverane
ce Montscrrat, a
informat
Ca şi pinâ acum, a spus Pa- Tn inehcierc. Mişo Pavice- Dezbaterea s-a încheiat fără joi Ministerul Afacerilor Ex
viccvici. sprijinim orice ac viei s-a referit la colaborarea a sc pune la vot vreo mo terne al Marii Britanii c l a
de la Paris ţiune care are drept scop des Iugoslaviei eu ţările Europei ţiune. Robert MeCloskcy. purtă hotărât să prelungească cu
tinderea încordării, promova pc plan politic, economic, cul torul dc cuvânt al Dcparta- două zile starea de urgentă
mcntuluî dc Stat al S.U.A..
rea colaborării şi soluţionarea tural şi altele. a exprimat, într-o conferin instituită in această insulă
în problema Comitetul special O.N.U. ţă de presă, dorinţa guver Ia 14 aprilie. El a declarat
pentru decolonizare a hotă nului său dc a „restabili şl că a luat această măsură
Problem e actuale rî! să organizeze dezbateri menţine relaţii diplomatice datorită gicvei declarate dc
membrii poliţiei locale.
vietnameză in legătură cu problemele a- la un nivel satisfăcător* cu
flatc pc ordinea sa dc zi in
Cambodgia. Guvernul ame
PARTS 17. — Coresponden ale p o liticii externe cadru) unui turneu pc care rican. a spus MeCloskcy, a • 8 8
tul Agerpres, Georges Dciscal, H va efectua începând dc la primit favorabil declaraţiile Joi a încetat din viaţă dr.
transm ite: La Paris a avut 5 mai in capitalele mai mul guvernului cambodgian, po Emilio Arcnalcs Catalan,
tor ţări africane. Reuniunile
loc joi cea de-a J3-a şedinţă am ericane coânitetului sc vor desfăşura trivit cărora cl împărtăşeşte âninistrul afacerilor externe
plenară a reprezentanţilor la Kinshasa (Congo). Lusaka aceste păreri şi este dispus al Guatcmalci. preşedintele
R.D. Vietnam, FN.E. din Viet (Zambia) şi Dar-Es-Salaam să inccapă tratative pc a celei de-a 23-a sesiuni a A-
namul de sud, S.U./Y, şi Ad WASHINGTON 17 (Ager din lume trebuie să dea do (Tanzania). Principalele dez ceastă temă. diinării Generale a Organiza
ministraţiei dc la Saigon. Dez pres). — Luind cuvintul vadă in domeniul relaţiilor bateri sc vor axa asupra si ţiei Naţiunilor Unite.
baterile au fost deschise de miercuri seara în faţa mem internaţionale de moderaţie, tuaţiei din Rhodesia, Africa • • •
Tran Buu Kicm, şeful delega brilor Societăţii editorilor de să acţioneze cu înţelepciune dc Sud-Vcst şi coloniile por In capitala irakiană so • • •
ţiei F.N.E., care s-a pronun ziare din S U A., secretarul de şi să treacă de la stadiul con tugheze dc pc teritoriul a desfăşoară in prezent un
ţat in favoarea formării ime stat, William Rogers, s-a ocu fruntărilor la cel al negocie frican. La 17 aprilie şi-a deschis
diate a unui guvern de pace pat de principalele probleme rilor. Cu toate acestea, Rogers proces în care au compărut porţile cea dc-a 8-a Expozi
fostul priân-ministru, Tahcr
In Vietnamul de sud chiar şi actuale ale politicii externe a reafirmat teza ducerii nego Ychia. şi patru membri ai ţie comercinlâ internaţiona
fără participarea F.N.E Gu americane, printre care a cierilor de pe poziţii de forţă, 18 avioane dc recunoaşte cabinetului său, sub acuza lă de Ia Tokio, la care par
vernul ar avea sarcina să ne menţionat Vietnamul, Orien pretinzînd câ viitoarele nego re aânericane dc tip „RF- ţia dc corupţie. In rechizi ticipă peste 2 300 dc firme
gocieze încetarea luptelor, ur- tul Apropiat, Peru, Nigeria. cieri vor trebui duse in con tOl-G*. aflate în prezent la toriul procurorului se men dan 22 dc ţâri. Din ţara
mînd ca ulterior sâ fie consti diţiile exrsţenţei unei puter baza de Ia Itazukc (Japonia), ţionează că datorită relaţii noastră participă un nuanăr
tuit un cabinet de coaliţie cu Ministrul de externe ameri nice forţe militare a S.U.A. so vor înapoia la 20 aprilie lor pc care Ic avea cu in- dc 13 organizaţii comerciale.
participarea F.N.E. Acest cabi can a spus că ţările puternice Rogers a afirmat că „nici in S.U.A. — a anunţat co
net ar urma să stabilească o o problemă nu preocupă diplo mandamentul acestei baze.
administraţie democratică du maţia S.U.A. mai mult decît Această hotărâre a fost lua
rabilă in Vietnamul dc sud. Vietnamul'*, dar nu a adus în tă ca urmare a opoziţiei
A luat apoi cuvintul Xuan în c h e ie r e a co n ferin ţei c e lo r cuvîntarea sa nici un element crescinde ce se manifestă in
Thuy, şeful delegaţiei R.D. nou privind soluţionarea aces rândurile populaţiei Japoniei
Vietnam, care a respins tei probleme. faţă dc prezenţa unor astfel
de 14 şefi d e sta te a fr ic a n e
pretenţiile privind aşa-zi- „Abordind situaţia din Ori de avioane la bazele milita
sa „reciprocitate" ale entul Apropiat, secretarul de re americane amplasate pe
stat al S.U.A. a subliniat că,
legaţiei americane reafir deoarece există un risc ca Sta teritoriul nipon.
mate cu fiecare prilej dc Hen- LUSAKA 17 (Agerpres). — fie recunoscute. In baza a şi material acordat forţelor tele Unite să fie atrase în-
ry Cabot Lodge Şeful delega cestui principiu, ei au con patriotice din Mozambic, Gui- • 8 8
ţiei R.D. Vietnam a calificat In capitala Zambiei, s-au damnat propunerile făcute Lui neea-Bissau, Insulele Capului Ir-nn contlict în această Propunerile guvernului a-
aceste pretenţii ca fiind nere încheiat lucrările conferinţei Ian Smith, în 1968, de către Verde. zonă, sînt întreprinse eforturi mcrican privind proiectul
diplomatice în scopul găsirii
zonabile. El a arătat că sin şefilor de state din centrul şi premierul britanic Harold Abordind şi o serie de pro nu numai a unui nou armi noului buget pc anul finan
gura soluţie posibilă a înce estul Africii. Conferinţa, se Wilson, apreciindu-se că aces bleme de ordin economic, par stiţiu, ci a unei păci durabile ciar 1970. care prevede o re
menţionează in comunicatul
tării războiului din Vietnam comun dat publicităţii în ur tea n-ar fi făcut altceva decît ticipanţii la conferinţă au prin intermediul Naţiunilor ducere a cheltuielilor buge
este retragerea imediată din ma ultimei reuniuni, a fost să sprijine regimul ilegal şi subliniat necesitatea promovă Unite Rogers a adăugat însă tare pentru programele so
ciale de 2.9 miliarde dolari,
Vietnamul de sud a forţelor consacrată, in cea mai mare rasist de la Salisbury rii unor măsuri care să faci că „nu există nici o formulă au provocat un val dc cri
agresoare americane şi ale a parte, examinării situaţiei din Cei 14 şefi de state pre liteze intensificarea cooperării care ar putea fi aplicată fără tici in diferite cercuri poli
liaţilor lor, acceptarea progra Rhodesia, din Republica Sud- zenţi la conferinţa de la Lu- dintre diferitele regiuni ale acordul părţilor interesate". tice din S.U.A. Ziarul „New
mului în patru puncte al gu Africanâ, din Africa de Sud- snlcn şi-au afirmat ostilitatea Africii. Vorbitorul a spus. de ase York Times" subliniază că
vernului R.D. Vietnam şi a ce Vest — Namibia —, precum faţă dc practicarea rasismului Cei 14 şefi de state din cen menea, că în ce priveşte con progiamul bugetar al guver REPUBLICA ISLAMICA MAURITANIA. — Noua clădire
lor cinci puncte ale F N.E. şi din celelalte teritorii afri in Republica Sud-Africană. trul şi estul Africii au stabi flictul dintre S.U.A. şi Peru, nului nu răspunde „dorinţe- Adunării Naţionale din Nouakcholt, capitala ţârii.
Cit priveşte intervenţiile şe cane aflate suh dominaţie Pe agenda lucrărilor, un lit totodată câ noua lor reu Izbucnit ca urmare a expro
fului delegaţiei americane, străină. punct însemnat l-a constituit niune va avea loc ta Khar- prierii bunurilor aparţinînd
Cabot Lodge, şi ale lui Pham In ceea ce priveşte soluţio problema ajutorului acordat tum, în 1970 De aseme societăţii nord-americane „In
Dang Lam, şeful delegaţiei narea situaţiei din Rhodesia. mişcărilor de eliberare din te nea. s-a căzut de acord sâ se ternational Petroleum Compa-
Administraţiei dc la Saigon. participanţii la conferinţă au ritoriile africane încă neelibe organizeze o serie de întâlniri ny". acesta este „o urmare a
ele nu au adus nimic nou fa subliniat că această ţară nu rate. In acest sens. comunica bilaterale şi conferinţe asupra tiţiilor americane in străină CURIER • CURIER . CURIER
creşterii substanţiale a inves
ţă de şedinţele anterioare. unor probleme de ordin eco
Următoarea şedinţă cvadri- trebuie să devină independen tul menţionează holărîrea ce nomic. dc interes comun pen tate. ceea ce are uneori drept
partită va avea loc la 24 apri tă înainte ca drepturile popu lor prezenţi la conferinţă de tru ţările din acesle regiuni efect apariţia unor neînţele
lie. laţiei africane majoritare să a intensifica sprijinul moral ale continentului negru. geri".
TIPARDb t Io freprladoreA poligrafiei Huoodoara-Deva.