Page 65 - Drumul_socialismului_1969_04

Cuvîntarea tovarăşului PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ1

NICOLAE CEAUSESCU

la cea de-a Vll-a Conferinţă a U.A.S.R.

Dragi tovarăşi şi prieteni, Consider, de asemenea, pe încă mult de realizat pentru glindit în cuvintul reprezen­
îmi este deosebit de plăcut deplin îndreptăţite eriticile a- a face din catedrele de ştiin­ tantului Uniunii Scriitorilor
să mă intilnesc cu reprezen­ cluse aici de mai mulţi repre­ ţe sociale adevărate centre de la conferinţă — ci mult mai
tanţii sludenlimii noastre şi zentanţi ai studentimii unor educare comunistă a noilor serios, pentru ca într-adevăr
să particip. împreună cu cei­ aspecte ale activităţii Minis­ generalii ale intelectualităţii arta, literatura să joace un
lalţi tovarăşi din conducerea terului învâtâmîntului, cît şi patriei noastre Intelectualul rol mai important in forma­
partidului şi statului, la în­ activităţii unor senate şi con­ de mîine, constructor al so­ rea conştiinţei socialiste a ti­ anul XKI nr. W6-SWBJJ» 19 aprilie 1969 — 4 MC. 30 eam — IDHKfl HEUCTIEI : Deva. Ilr- Or- Petru Groza Hr. 33 - Tel. 1275. 7317. 8317 3
cheierea Conferinţei Uniunii silii universitare. încetineala cialismului şi comunismului, nerelului patriei noastre. (Vil c
Asociaţiilor Studenteşli din cu care se rezolvă unele pro­ trebuie să fie slăpîn, atit pe aplauze).
România. Folosesc acest prilej bleme ale invătămîntului u­ ştiinţa cea mai avansată din T»n să subliniez încă o dată
pentru a vă adresa dumnea­ niversitar, desele modificări domeniul său de specialitate, necesitatea ca toate mijloace­
voastră. delegaţi la conferin­ privind o serie de laturi ale cît şi pe cea mai înaintată le noastre de informare şi pro­
ţă. tuturor studenţilor pa­ desfăşurării procesului de în- ştiintâ despre viată şi lume — pagandă, toate foitele noastre,
triei. un cald salut din partea văţămînt au, fără îndoială, materialismul dialectic şi is­ ideologice şi culturale, să ac­ Strădaniile colective înving
Comitetului Central al Parti­ efecte negative La Conferin­ toric. Numai aşa el va putea ţioneze în mod concertat pen­
dului Comunist Român, a ţa naţională a cadrelor didac­ găsi răspuns la multiplele tru făurirea concepţiei mate-, TELEX
Consiliului de Stat şi a Con­ tice m-ain referit pe larg la probleme pe care le ridică rialist-dialcctice a tinerei ge­
siliului de Miniştri ale Repu­ aceste neajunsuri şi nu doresc viaţa, va putea judeca feno­ neraţii. pentru educarea stu-*
blicii Socialiste România (Vii acum să mai insist asupra lor. menele noi ale realităţii, va denţimii noastre, ca şi a între­ „bariera" dificultăţilor
aplauze). Locul important pe care pro­ deveni un mililant activ pen­ gului tineret în spiritul idei­
Reunind exponenţii studen­ blemele concrete ale învâtâ­ tru victoria socialismului şi lor comunismului, al devota­
ţilor din toate centrele uni­ mîntului l-au ocupat în dez­ comunismului in România. mentului neţărmurit fată dc
versitare. activul de bază al baterile conferinţei dovedeşte (Vii aplauze). Preocuparea partid, faţă de patrie, fată de Colectivul mineresc din rea pentru înfăptuirea e- producţia de minereu de i ZILELE DE
organizaţiilor studenţeşti, Con­ maturitatea studentimii noas­ pentru însuşirea filozofiei interesele poporului. în spiri­ Poiana Rusca nu are ne­ xemplată a sarcinilor eco­ fier a întreprinderii, am 1, 2, 3 Şl 4 MAI —
ferinţa a devenit forul cel tre, spiritul de răspundere si noastre comuniste trebuie să tul solidarităţii iniei naţiona­ voie de recomandări deo­ nomice din acest an Din fost surprinşi de o zonă ! ZILE DE REPAUS
mai autorizat al studentimii dorinţa de care ea este ani­ fie slrîns legată de preocupa­ liste cu cei ce muncesc din sebite Cartea sa de vizită păcate însă. firul continui­ masivă cu mineralizatie
româneşti Acum, la încheie­ mată pentru a contribui la rea pentru înfrîngerea influ­ întreaga lume (Aplauze pu- o constituie preocuparea tăţii, al ritmicităţii in rea­ scăzută, astfel că de la ra­ Consiliul de Miniştri şi
rea conferinţei, putem afirma desfăşurarea în cele mai bune entelor retrograde. mistice, (crnîcc). statornică de n ridica ne­ lizarea planului s-a între­ portul normat dintre mi­ ■ Consiliul Central a) Uniu-
cu deplină satisfacţie că lu­ condiţiuni a procesului in­ pentru îndepărtarea reziduu­ Dragi tovarăşi, contenit ştacheta rezultate­ rupt brusc în această jumă­ nereu şi steril de 1—I. am : nii Generale o Sindicate­
crările ei au avut un carac­ structiv. de a se pregăti cît rilor unor mentalităţi înapoia­ ■ Problemele învăţămînlului lor de valoare in activita­ tate de lună Zilele trecute, ajuns la un raport de 1—.1 : lor au emis o hotârire
ter profund pozitiv. In cadrul mai temeinic, atit pc tărîm te din conştiinţă, pentru for­ superior, ale formării intelec­ tea economică, preocupări cînd am fost la Teliuc, am Intercalaţii sterile neprevă­ : piin core se stobileşte câ
discuţiilor au luat cuvînlu! un ştiinţific si profesional, cît şi marea intelectualului de tip tualităţii preocupă, după cum recunoscute şi confirmate găsit întreprinderea într-o zute s au ivit şi la orizon­ i în afara zilelor de t şi
mare număr de studenţi din politie-ideologic. nou. conştient de nobila sa e ştiut, studenţimea din cele recent de acordarea titlului turile IX şi VI de la Ghc- i 2 mai — care sint zile le­
toate centrele universitare şi Este datoria Ministerului misiune în dezvoltarea pro­ mai multe ţâri Cunoaşteţi că de întreprindere fruntaşă lnr-est. Aceasta presupune ; gale de sărbătoare — sâ
din diferitele domenii ale în- Invătămîntului. a senatelor .şi gresului social. în făurirea in cursul anului 1908, ca şi la pe tară in întrecerea socia­ derocarea şi transportul u­ nu se lucreze nici simbâ- i
vâtămîntului superior — ro­ consiliilor universitare de a idealurilor de bunăstare şi fe­ începutul acestui an, în nu­ listă. nei cantităţi uriaşe de masă j tă 3 mai 1969. In felul
mâni. maghiari, germani şi de acorda toată atenţia soluţio­ ricire ale poporului, în crea­ meroase ţări studenţimea. îm­ Avem aşadar. în fată. un minieră, creşterea volumu­ j acesto, zilele de 1, 2, 3
alte naţionalităţi Dezbaterile nării la timp a problemelor rea celei mai înaintate civili­ preună cu mulţi profesori, a colectiv căruia îi revine o- lui de muncă şi diminua-, ; şi 4 mai vor fi zile de re­
largi, care au avut loc, au fost ridicate în conferinţă, de a zaţii din lume. civilizaţia co­ ridicat cu hotârire o serie de bligatia nu numai să înde­ rea randamentelor în ex­ ; paus.
pătrunse de spirit de răspun­ lua toate măsurile ce se im­ munistă (Aplauze îndelun­ problem*» cruciale legate de plinească riguros sarcinile tracţie — la preparare. In compensarea timpu-
dere fată de problemele cele pun pentru înlăturarea nea­ gate). dezvoltarea instrucţiei publice de plan, ci. prin sporirea e — Trebuie oare de­ I lui nelucrat in ziua de
mai arzătoare ale procesului junsurilor semnalate şi îmbu­ In legătură cu educaţia co- şi a ştiinţei, de orientarea e­ forturilor şi mobilizarea re dus din aceasta că î 3 mai, angajaţii vor Iu*
de invăţămint, ale vieţii uni­ nătăţirea în continuare a în­ munislâ a tineretului, cu ce­ ducaţiei generale a tinerelului zervelor întreprinderii, să mincralizaţia scăzută ■ cro pentru recuperare in
versitare. studenţeşti, ale în­ vâtâmîntului nostru superior. rinţele lărgirii continue a o­ studios, de democratizarea in- obţină asemenea realizări, constituie o .fatali­ \ una din duminicile din
tregii activităţi de formare a In acest sens, consider că tre­ rizontului său ideologic şi cul­ văţâmîntului superior, de asi­ capabile să justifice şi să tate". o problemă in­ ? luna mai, stabilită de
viitorilor intelectuali din pa­ buie acordată o atenţie mai tural, consider, de asemenea, gurarea condiţiilor care să consolideze poziţia de frun­ solubilă a planului pe ! conducerea unităţii, im-
tria noastră, constructori ai mare asigurării cursurilor şi tntru lotul justificate eriticile permită tuturor tinerilor, în­ te cişligată in întrecere luna in curs ? Sau, j preunâ cu comitetul sin-
socialismului şi comunismului. manualelor necesare studenţi­ formulate aici la adresa or­ deosebi tinerilor din mediul Din ambele puncte de ve­ perioadă de impas. Secţia mai degrabă, trebuie ■ dicatului.
(Aplauze puternice). lor, organizării practicii — ca­ ganelor noastre de presă şi muncitoresc şi ţărănesc, să dere, bilanţul primului tri­ carieră, abatajele de la Te- să fie un motiv în Hotârirea se aplică tu*
re continuă să se desfăşoare
Pe drept cuvînt, mulţi vor­ încă nesatisfâcător Anul vii­ radioteleviziune. în special a pătrundă pe porţile şcolilor mestru al IM. Hunedoara liuc-est şi Ghelar, aveau plus pentru colectiv, ■ ■ turor întreprinderilor şi in*
stituţiilor din ţară, cu ex-
bitori s au referit în cadrul tor nu se va mai putea da vi­ presei studenţeşti, în sensul superioare, de garantarea pla­ se prezintă pozitiv la toate serioase râmîneri in urmă de a-şi inzcci străda­ : cepţia unităţilor produc­
conferinţei la succesele obţi­ na pe timp în neaplicarea di­ că ele trebuie să oglindească samentului în muncă după capitolele Indicatorii pro­ la extracţia de minereu, iar niile pentru a trece : tive în care se desfâşoa*
nute în ridicarea nivelului în­ rectivelor partidului şi preve­ mai bogat şi mai consecvent absolvire, de certitudinea în­ ducţie globală, marfă vîn- la uzina de preparare res­ peste „bariera* defi­ i râ proces continuu de
văţământului nostru superior. derilor legii invătămîntului. viata şi preocupările tinere­ cadrării în viata socială a ti­ dută şi încasată sînt depă­ tanta fată de prevederile la cienţelor ivite ? Spre : muncă, precum şi unită*
După cum se ştie, pe baza Este necesar să fie realizate tului şi să dezbată mai apro­ nerei intelectualităţi şiţi cu 1 025 000 lei şi res­ zi era de peste 200 tone care din cele două I iilor comerciale, de trans*
holârîrilor plenarei Comitetu­ cu mai multă consecventă fundat problemele cu carac­ O caracteristică generală a pectiv cu I 740 000 lei. iar de fier în concentrat. S-a poziţii înclină optica ; porturi publice, altor uni­
lui Central şi a Legii învăţă- prevederile directivelor Comi­ ter filozofic, etic, ştiinţific şi acestor mişcări studenţeşti sporul productivităţii mun­ creat deci o asemenea si­ comitetului de direc­ i toţi de deservire a popu-
mîntului — de la adoptarea tetului Central al partidului profesional care frâmîntă pe este că ele pornesc de la con­ cii este de 2.7 la sulă. Im­ tuaţie care periclitează rea­ ţie 7 \ laţiei şi celorlalte locuri
cărora a trecut un an — au privind nivelul ştiinţific al în­ studenţi. întregul tineret Nu­ statarea necesităţii ca învă- portant este şi foplul că. în lizarea planului lunar şi e­ — Optăm categoric, pen­ \ de muncă, unde angaja­
fost luate o sene de măsuri vâtâmîntului, predării cunoş­ meroşi vorbitori s-au referit, ţâmîntul universitar să fie ciuda greutăţilor survenite vident. a sarcinilor trimes­ tru a doua variantă De alt­ ! ţii, prin natura serviciu­
care au dus la îmbunătăţirea tinţelor de specialitate pe ba­ de asemenea, în conferinţă la mai slrîns legat de năzuinţe­ în primele două luni ale trului II fel. colectivul nostru este : lui, nu au ziua de dumi-
simţitoare a desfăşurării acti­ za celor mai avansate cuce­ lipsurile unora din producţii­ le generale ale oamenilor anului, s-n asigurat creşte­ Solicităm explicaţii : Din caracterizat de multă am- i nicâ stabilită ca zi de re-
vităţii in universităţi şi insti- riri ale ştiinţei şi tehnicii con­ le noastre literar-artistice. la muncii, privitoare la democra­ rea nivelului de eficientă a capul locului, tovarăşul ing. i pauj.
* irii de învâtâmînt superior. temporane. Revoluţia ştiinţifi­ rolul deosebit de important tizarea vieţii publice, la rea­ producţiei, redueîndu-se cu Vasile Florea, directorul AL. VALERIU | Ministerele, celelalte or*
Desigur, timpul relativ scurt că care are loc pe plan mon­ ce revine artei în îmbogăţirea lizarea unor transformări cu 2 lei cheltuielile planificate 1 M. Hunedoara, aprecia C. DUMITRU ; gane centrale şi comite*
nu a permis transpunerea in dial impune ca specialiştii de vieţii spirituale a tineretului, caracter progresist în struc­ la 1000 lei producţie marfă. deschis : 1 fele executive ale const-
viată a tuturor prevederilor mîine să fie înarmaţi cu tot in formarea conştiinţei sale tura societăţii. In aceste preo­ Incontestabil, aceste rea­ — Sinlcm intr-adevăr in­ j IiiIor populore vor stabili
directivelor Dartidului şi ale ceea ce este mai nou pe pla­ socialiste Este îmbucurător cupări se vădeşte dorinţa ti­ lizări sint de bun augur, tr-o perioadă de dificultăţi j programul unităţilor care
Lecţii tnvălâmintului ; sini încă nul cunoaşterii ; numai astfel faptul că viitorii intelectuali neretului de a lua parte acti­ ele reprezintă o poziţie îna­ In cariera Teliuc, care asi­ (CcMiouorţ in pag. a J-O) : vor asigura deservirea
multe probleme care îşi aş­ ci îşi vor putea îndeplini ro­ ai tării se preocupă cu alila vă la soluţionarea celor mai intată cîştigală în întrece­ gură circa 25 la sută din j populaţiei in ziua de 3
teaptă rezolvarea şi care, o lul de înaltă răspundere ce seriozitate de problemele e- complicate probleme pe care j mai 1969. ‘
dată cu începerea viitorului le revine în procesul dezvol­ volutiei culturii noastre. In- le ridică dezvoltarea societă­
an şcolar, vor trebui neapărat tării societăţii noaslre socia­ tr-adevâr, se scrie, se creează ţii umane. Noi apreciem a­
soluţionate. Experienţa de pî- liste (Aplauze puternice). încă puţin pentru tineret, pu­ ceasta ca un fenomen pozitiv i EXPOZIŢIE
V
•
I
I t s
W
•
•
nă acum, viata confirmă jus­ In cadrul conferinţei s-au ţine din operele apărute a­ şi avem convingerea că miş­ Campania agricola de pnmavara | INDUSTRIALĂ
teţea holârîrilor adoptate de adus critici serioase în legă­ bordează cu temeinicie marile cările sociale ale tineretului, 1 ELVEŢIANĂ
Comitetul Central, ne permit tură cu nivelul la care se pre­ probleme sociale care intere­ ale studenţilor, inspirate din | LA BUCUREŞTI
să afirmăm că prevederile dau ştiinţele sociale, cu cali­ sează tinăra generaţie ce se dorinţa schimbării rinduie!:- Pagina a ll-a:
legii învâtâmîntului corespund tatea invătămîntului ideolo­ pregăteşte să intre în viată lor burgheze perfecţionării f La 21 oprilie se vo |
cerinţelor progresului neîntre­ gic universitar. Trebuie să pentru a duce mai departe organizării sociale în pas cu Dacă vremea : deschide la Bucureşti o
ctitorie
socialistă a
marea
rupt al şcolii noastre supe­ subliniez şi cu acest prilej României Sperăm că îndem­ cerinţele progresului — indi­ : expoziţie industrială elve*
ferent că in cadrul lor sînt
rioare. că în acest sector mai avem nurile studenţilor vor găsi e­ diverse orientări — reprezin­ Coordo­ î ţianâ, în cadrul căreia işi
produsele
prezenta
vor
coul cuvenit in rîndul oame­ tă un factor de seamă în : j circa 130 de firme. Vizi­
nilor de aria. ele Iiind un in­ lupta forţelor revoluţionare, : tatorii vor inlilni aici, prin*
diciu concludent asupra pre­ antiimperialiste mondiale, în e capricioasa ■ B ■ i tre altele, maşini*une)te
ferinţelor culturale ale tine­ transformarea socialista a lu­ nate i pentru prelucrarea meta*
Şedinţa de închidere a ceea ce aşteaptă el din par­ mii. (Aplauze îndelungate). Sînlem în plină primăvară două tractoare sînt la discuit i ■ lului şi a lemnului, diver*
retului studios de azi. asupra
In contrast cu situaţia din
se instalaţii şi
maşini
tea făuritorilor de frumos. Este bine ştiut că in această şi unul la arat. Cine urmă­ : electrice, maşini şî utilaje
Cred că Uniunea Scriitorilor culturale perioadă sc însămînţcazâ şi reşte însă ca li Va tea lucrărilor i pentru industria textilă,
a lucrărilor şî celelalte uniuni de creaţie (Conlinuare in pag. „a l'o) plantează culturile care ne pe care Ic execută mecaniza­ : aparate optice şi de me-
torii ? Tocmai dc aceea era
vor asigura in toamnă canti­
vor trage învăţămintele nece­
sare — nu aşa cum s au o- tăţi apreciabile dc cereale şi necesar ca unul dintre cei doi, : . canicâ fină, instrumente
de precizie. Industria chi-
legume fie inginer sau preşedinte, să
Vineri ou luat sfirşit lucră­ Cuvintele secretarului gene- De aceea, în majoritatea fi rămas in cooperativă pen­ j mică şi farmaceutică —
rile celei de a Vll-o Conferin­ rol ol C C ol PC-R , îndemnul CHEMAREA adresată întregii studenţimi tru a coordona activităţile i sectoare cunoscute pe
ţe o Uniunii Asocioţiilor Stu­ mobilizator al partidului ou cooperativelor agricole de pro­ respective. ; plan mondial — vor fi,
denţeşti din România, deslă- fost primite cu însufleţire, cu ducţie s-a ieşit in cîmp la i de asemenea, bogat re*
şurote timp de trei zile în sola ovaţii clocotitoare insâminţatul porumbului şi Tovarăşul Albii l’clrii, se­ i prezentate in standurile
Palatului Morii Adunări Naţio- întreaga asistenţa. în picioa­ de Conferinţa a Vll-a a Uniunii Asociaţiilor plantatul cartofilor folosindu- cretarul comitetului comunal : expoziţiei.
de parlid
îşi manifesta
ne­
nole. re, aplaudă furtunos, indelung. se „ferestrele'’ prielnice des­
La şedinţa de închidere ou In continuare, intr-o deplină făşurării în bune condiţii a lu­ mulţumirea privind modul i CICLIŞTII ROMÂNI
luat parte tovarăşii Nicolae şi însufleţită unanimitate, de­ Studenţeşti din Republica Socialistă România crărilor agricole. cum cooperativa agricolă a în­ ! ÎN „TURUL
Ceauşescu, Gheorghe Apostol, legaţii ou adoptat Chemarea La Şoimuş, în ziua dc 17 a­ ceput campania „S-a semănat j SUD-VESTULUr
Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, conferinţei, adresată întregii prilie, încă de la ora 7 preşe­ trifoi in cultură ascunsă pe
Paul Niculescu-Mizil, Virgil studenţimi din Republica So­ Noi, delegaţii Ia cea de-a denţii întregii ţări, am primit tre de organizaţie să ducă la dintele cooperativei, Tcofil 40 de hectare, dar nu s-a gru­ Etopa a 4-a a compe-
Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Faze­ cialisto România. Vll-a Conferinţă a Uniunii A- programul amplu şj clar pc valorificarea întregii experien­ Munteanu, împreună cu ingi­ pat. De altfel, păioasele nn ; tiţiei cicliste internaţio*
le aş, Petre Lupu, Manea Mă- In încheierea conferinţei, soria|iilor Studenteşli din care partidul şi stalul noslru, ţe a mişcării noastre studen­ nerul agronom Emil Sav şi s-au grâpal deloc in această \ nale .Jurul sud-vestului",
nescu, Leonte Routu, Gheor­ studenţii intonează imnul „Trei România — se spune printre prin Directivele Comilelului ţeşti, a mişcării comuniste de preşedintele consiliului popu­ primăvară Şedinţele operati­ î desfăşurată pe un traseu
ghe Stoica, Vasile Vilcu, Şte­ culori**, imnul studenţesc altele in chemare — aleşii Centrat şi noua Lege a invâ- lincrcl în genere, să constituie lar ol comunei. Ilie Rădulea. ve de lucru, pc caic le-am î din împrejurimile oraşului
fan Voitec, losif Banc, Petre „Gaudeomus Igitur*' şî „Inter voştri din loate centrele uni­ ţăminhilui, le-au pus la teme­ un noii imbold pcnlru afirma­ au dispus să se înceapă insâ- stabilit cu preşedinţii şi in­ ‘ Toulouse, de-o lungul a
Blajovici, Dumitru Coliu, Emil noţionola”. Acordurile acestor versitare ale tarii, dind qlas lia dezvoltării pc mal departe, rea iniţiativelor tuturor organi­ mînţatul porumbului. In jurul ginerii agronomi ea să sc ţi­ i 126 l<m. a lost cişfigatâ
Drogânescu, Dumitru Popa, cintece răsună emoţionant sentimentelor de înaltă respon­ a perfecţionării şi modernizării zaţiilor şi studenţilor în în­ orei 7,30 semănătoarea de ti­ nă săplămînal în fiecare coo­ ! de francezul Kerner, cro*
Dumitru Popescu, Mihoi Da- Studenţii scandează puternic, sabilitate care au animat dez­ şcolii noastre de ţoale gradele făptuirea obiectivelor şi sarci­ pul S.P C6 a fost adusă pe una perativă au rămas doar . pe i nometrat in 3 h 1 r58”.
lea, Vasile Patilinel. minute in şir, „P. C. R.“, baterile Conferinţei, ne folo­ Expresia cea mai grăitoare a nilor pe care partidul Ic pune din tarlale şi spre satisfacţia ihrlic Din f> martie şi pină a­ ; In clasamentul general
Sosirea conducătorilor parti­ „Ceouşescu*’. „Ceouşescu şi sim de acest prilej pentru a dăruirii noaslre palriolicc să în faţa organizaţiei noastre tuturor, deşi la inceput păre­ cum nu ştiu să fi avut lor po • conduce Paranteau (Fron*
dului şi Statului în mijlocul studenţii”. Entuziasmul partici­ exprima, in numele întregii iie rezultatele lot mai bune studenţeşti, în faţa studenţimii rile au fost împărţite in pri­ undeva asemenea şedinţe*. î ţa) — 13 h 30'45'L lugo-
studenţilor o prilejuit o mani­ panţilor la conferinţă exprima studenţimi, neţărmurita dragos­ obţînu'e in pregătirea profesio­ României socialiste. vinţa inccpcrii semănatului, Aspectele relatate sînt de­ i slavul Palvîk se află pe
festare coldo, înflăcărată, pli­ voinţa celor peste 145 000 de te, respectul profund şi stator­ nală şi polilică. Înţelegerea lol Dînd expresie deplină, şi cu s-a constatat că terenul . nu sigur ncmiilţumiloare şi se i locul doi cu 13 h 30,49",
nă de entuziasm tineresc. studenţi de pe întreg cuprinsul nica recunoştinţă ce le purtăm mai profundă dc către noi toţi acest prilej, convingerilor pa­ era tocmai umed şi deci sc impun intervenţii hoiăriionre, i urmat de românul C. Gri*
Studente olero flori tovarăşului ţarii de a răspunde grijii şi muncitorilor, ţăranilor, intelec­ a responsabilităţilor sociale pe triotice Şi internaţionaliste alo putea lucra. concrete din partea comitetu­ j gore — 13 h 31'01". Tu*
Nicolae Ceauşescu şi celor­ atenţiei cu care sint înconju­ tualilor. făuritorilor neobosiţi care le implică viitoarea noas­ întregii studcnţiml. la Confe­ In ziua respectivă coopera­ i dor Vasile ocupă locul 8
lalţi conducători de partid şi raţi de oiînduirea sociolislo ai bunurilor materiale şi spi­ tră muncă in specialitate, hotă- rinţa noastră am afirmai in că tiva agricolă din Şoimuş a lui comunal de parlid pentru î cu 13 h 32'53’\ iar Cio-
de stat. printr o înalta pregătire pro- rituale de care beneficiem din rirea de a fi mereu la înălţimea o dată, cu piliere, sprijinul ii- reuşit să insâmînţeze mecani­ îndreptarea lucrurilor şi adu­ i can se alia pe locul 22
Minute în şir se aplaudă pu­ fesionolo şi politico, printr-o plin, întregului nostru popor. marilor îndatoriri şi exigenţe nanim şl susţinut pentru activi­ zat porumb pe 20 de hectare, cerea lor pc făgaşul cel bun. ! cu 13 h 33'21".
ternic, sute de glasuri ovaţio­ muncă plină de devotament Partidului Comunist Român, pc care construcţia socialismu­ tatea internaţională a partidu­ s-au plantat cartofi pc 2,5 hec­
nează pentru Portidul Comu­ inchinoto poporului. couzeî conducătorul Investit de isto­ lui le impune. Măsura deplină lui şi slaliiluf, îndreptată spre tare, iar cu cele trei atelajn N PANAITESCU
nist Român, pentru (ovarâşul portidului, propăşirii potriei rie al naţiunii române, că­ a recunoştinţei pcnlru condi­ întărirea legăturilor frăţeşti cu tractate dc animale s-a insă-
Nicolae Ceauşescu Este ex­ noostre socialiste. lăuzitorul iubit al tinereţii ţiile dc via|ă şi studiu propice toate ţările socialiste, spre con­ minţat. la brigada lloholt, po­
presia emoţionontâ a ataşa­ i t noasfre. formării noaslre ca specialişti . solidarea unităţii de acţiune a rumb pe 3 hectare. Aşa s-au
mentului şi dragostei fierbinţi In cursul dimineţii. în conti- Prezenta conducătorilor de cu o înaltă competenţă s-o dea mişcării comuniste şi muncito­ prezentat lucrurile la CA P.
0 tineretului universitar laţâ de nuoreo ordini» de zi. Conferin­ partid şi de sloi la lucrările îndeplinirea responsabilă a o- reşti. a tuturor forţelor revolu­ Şoimuş.
partid, a recunoştinţei pentru ţa U.A.S R. o trecut la alege- Conferinţei noaslre constituie bhgaţiei noastre primordiale — ţionare şi antllmperialisle, spre La cooperativa vecină din
condiţiile de vioţâ Şi învâţâ- reo Consiliului U.A.S.R. şi a o nouă expresie a atenţiei şi învăţătura, izvora! unic al cu - afirmarea solidarităţii elective Uărău. unde condiţiile dc cli­
turâ asigurate studenţimii, pen­ Comisiei de cenzori Prin vot dragostei cu care sinlem în­ noşlinţclor vâsle pc care vii­ cu popoarele rare tuplă pentru mă şi sol sînt asemănătoare,
tru perspectivele luminoase secret, delegaţii la conferinţă conjuraţi de partidul şf popo­ toarea prolesie ni le solicită. lucrurile se prezentau insă alt­
deschise în opera de desâvir- ou oles pe cei 97 membri şi rul noslru. Cuvîntarea rostită In chemare SC spune in con­ cucerirea şi apărarea libertăţii fel Ceasul arăta ora 9,30 şi
naţionale şi sociale. Aprobăm
şire a construcţiei socialiste. 28 membri supleonţi oi Consi­ în cadrul Con(crin|ei de lova- linuare : nu există crez care şi susţinem eforturile depuse tractoarele sc aflau încă la
Co invitaţi, in solâ se o- liului U.A S R., precum şi pe răşul Nicolae Ccaiişescu. se­ să Iacă mai marc cinste unui de partidul şl statul nostru sediu. Şeful secţiei I.M.A., A­
flou membri ai C. C. al membrii Comisiei de cenzori. cretarul general al Comitetului inlelcrlual comunist — viitorul pcnlru dezvoltarea relaţiilor cu lexandru Mcşinâ, cu care am
P C.R. şi ai guvernului, condu­ Preşedinte ol Consiliu­ Central al Partidului Comunist inginer, profesor, medic, ccr- discutat, ne relata că semănă-
cători ai unor instituţii centra­ lui U. A. S. R. o fost o* Român, aprecierile înalte şi în­ cclălor, creator de cultură — ţoale statele. indllerenl dc lorilc au fost puse in stare dc
le şi organizaţii obşteşti, per­ Ies Troian Ştelănescu ; vice­ demnurile adresate studenţlmli orînduirea socială, pe baza funcţionare şi după părerea
sonalităţi ale vieţii ştiinţifice şi preşedinţi — Zoe Eleno deci! năzuinţa licrbinle de a-şl principiilor respectării indepen­ dinsului .s-ar putea începe
culturale, rectori ai instituţiilor Ceauşescu, Gheoighe Doca, şl organizaţiei sale au multiple închina patriei in plină ascen­ denţei şi suveranităţii naţiona­
de învâţâmînt superior, profe­ Radu Cnoche, Lio Pop Pocu- semnificaţii pentru formarea siune spic culmile civl!iza|iei le, a egalităţii in drepturi, nea­ semănatul*. Tovarăşul Cornel
sori universitari şi olte codre raru. Kofmon Pusztoi, Mihai noastră ca Intelectuali comu­ şi culturii loate lorţclc, price­ mestecului in treburile Interne, Târăpoancâ, inginerul coope­
didoctice, activişti de portid. Stoica ; secretor general — nişti. devota|l poporului, ne o- perea şl talentul, energia şl în­ slimei şl avantajului reciproc, rativei. ne-a informat însă că
01 U.T.C, şi U.A.S.R., tineri Sorin lonescu. bllgă să nc sporim eforturile, drăzneala llnereţil, dc a îi me­ convinşi fiind că numai o ase­ pămintiil r moale Am fi Horit
muncitori din întreprinderile Preşedinte ol Comisiei de să ne îmbunătăţim activitatea reu prezent la datorie, acolo menea politică slujeşte cauzei să vedem practic pc teren cum
Capitalei, elevi din ultimele cenzoii o lost oles Gheorghe de pregătire multilaterală pen­ unde ţara are nevoie de min­ păcii şi securităţii popoarelor, stau lucrurile, Har inginerul,
clase de liceu. Milea tru a putea contribui din plin tea şi braţele sale. progresului social, eliberării n- împreuna cu preşedintele
De la tribuna conferinţei a A lost oprobatâ în unani­ la înfăptuirea politicii parlidu- Conferinţa noastră — sc sub­ inului şl omenirii dc loate vi­ C A P Simion Josan, s-au ur­
fost anunţată componenţa Co­ mitate Rezoluţia celei de-o Iul, la triumful socialismului si liniază in chemare — a marcat cisitudinile Şi ororile războiu­ cai înlr-o trăsura şi au plecat
mitetului Executiv ol Consiliu­ Vll-o Conferinţe a Uniunii A- comunismului pe păminlul un moment Important în viaţa lui şi oprimării. după paie la o altă cooperativă.
lui U.A.S.R, ales în prima şe­ socioţiilor Studenţeşti din României. oig.inizaţiilor de tinerel din ia- Conferinţa noastră şi-a des­ Nu sinlem împotriva depla­
dinţă o Consiliului. România. Conferinţa noastră, in deplin rutlăţi, în activitatea obştească făşurat lucrările în ambianţa sărilor tovarăşilor respectivi
Noul preşedinte ol Con­ Porticiponţii la conferinţă ou consens cu voinţa inlregil stu- a studenţilor. Slatutul Uniunii avînlului creator lără prece­ atunci rind le lac în intere­
siliului U. A. S. R., tovo- odoptot, intr-o atmosferă de denţimi. a afirmai încă o dală Asociaţiilor Studenţeşti — or­ dent cil care întregul popor în- sul unităţii, dar e regretabil
răşul Troian Ştefânescu, o entuziasm, o scrisoare odreso- adeziunea totală la politica ganizaţie unică, polilică şi pro­ lîmpină cea de-a 25-a aniver­ faptul eâ în plină campanie
mulţumit pentru incredereo a- lo Comitetului Central ol Porti­ marxisl-lcninislă, consecventă fesională a studenţimii, parte sare a eliberării patriei de sub unitatea rămmc fără preşedin­
cordatâ şi a exprimat angaja­ dului Comunist Român, perso­ şi creatoare, promovată dc integrantă a Uniunii Tineretu­ jugul fascist şi cel de-al X-lea te şi specialist o bună „buca­
mentul studenţimii noastre de nal tovarăşului Nicoloe partidul şi stalul noslru, poli­ lui Comunist, creează cadrul Congres al partidului. lă* din zi şi mai mult cînd
a înfăptui sarcinile încredinţa­ Ceauşescu. Tovorâşul Tro­ tică in care vedem întruchipa­ favorabil pentru dezvoltarea şi Să întimpinăm marile eveni­ bine sc ştie că aici o scamă
te de portid ian Ştefânescu, preşedintele te interesele Şi aspiraţiile vita­ îmbunătăţirea pe toate planu­ mente care fac să strălucească de lucrări sint rămase în
Aplauze puternice, prelungi­ Consiliului U.A.S.R., o rostit le ale întregii naţiuni, nădej­ rile a activităţii noaslre, pen­ urmă. Dacă terenul pentru po­
te. au răsunat in solo parla­ cuvîntul de închidere o lucră­ dile sale cele moi scumpe. în­ tru o prezenţă mai activă in acest an cil elanul in muncă rumb s-a arat în întregime,
mentului atunci cînd tovarăşul rilor celei de-o Vll-o Confe­ viaţa universitară. în inlreaga specific tinereţii, dind viaţă în schimb nu s-au discuit de- In cursul acestui an vor lua drumul adincurilor peste 100
Nicolae Ceauşescu s-o îndrep- rinţe o U.A.S R crederea in prezentul şi viito­ idealului suprem spre care ne cit 28 de hectare. vagoneţi de mină cu suspensie individuală. Mecanicul Octa-
tot spre tribuna conferinţei, rul patriei — socialismul şi co­ viaţă social-polllică a ţării. conduce cu înţelepciune şi fer­ Mai tirziu cind nc-am in- vian Manea de la U.U.M. Petroşani efectuează ultimele verifi­
pentru a se adresa studenţimii. (Agerpres) munismul. Să facem ca aceste măsuri mitate Partidul Comunist Ro­ tiluit cu tovarăşul Alexandru cări ale primului lot care va fi predat in cutind beneficiarului.
Cu o vie satisfacţie, noi, stu- de perfecţionare a vieţii noas* mân I Meşină, am fost informaţi că