Page 66 - Drumul_socialismului_1969_04

ŞAPTE SECOLE DE MUNCA, Zilele călduroase ne în­ fulciorului transilvănean o va Casa judeţeană a creaţiei
constitui şi
pe
„Tirguf de
deamnă de pe acum la abor­
darea preocupărilor estivale, comitetele pentru cultură şi
Muntele Găina", organizat de
fiivnite nostalgic o iarnă in
DE LUPTĂ, DE PERMA­ t roagă, manifestările cultu­ artă ale judeţelor Hunedoa­ populare - editorial ’69
rale şi de agrement ta aer
ra, Alba, Bihor şi Arad. Ală­
liber încep să se contureze turi de ansamblurile folclori­
pentru fiecare dintre noi. ce ale judeţelor respective,
Fără îndoială, vom avea din
NENTĂ NECLINTITĂ nou bucuria excursiilor, a vi­ formaţii artistice din judeţe­ fesorul Ghcorghc Armâşcscu, sprijinul substanţial al Iui Ion din judeţ
vor fi prezente la Găina şi
Intr-o discuţie avută cu pro­
toare la activitatea culturală
Ignaton.
zitelor la locuri şi monitmc»-
In planul editorial mai fi­
Casa de creaţie va sprijini
te istorice, revelaţia redesco­ le Cluj, Mureş, Sibiu, Bra­ directorul Casei judeţene a gurează o monografie a călu­ colecţiile individuale de fol­
şov, intr-o autentică gală a
creaţiei populare, am consem­
milenaro). se concretizează nu peririi farmecului muzicii de folclorului muzical coregra­ nat planul editorial pe anul în şarilor, elaborată de metodis­ clor Va difuza, de asemenea,
Dr. docent OOAVIAN FlOCA numai prin ceeo ce s-a realizat promenadă, vom participa la fic ardelean. curs, care rezervă cîteva a­ tul coregraf Vasile Chevere- materiale adecvate unor ac­
global, sub roportul trecutului ample spectacole in aer li­ Interesantă, prin valorifi­ pariţii memorabile şan, în colaborare cu Institu­ ţiuni axate pe circumstanţe
istoric, ci şi — moi ales — ceea ber. carea obiceiurilor şi tradiţi­ Lucrarea cea mai amplă tul de etnografie şi folclor specifice Aceste materiale vor
ce s-o efectuat in activitatea şi O seamă dintre aceste ma­ ilor populare locale, este şi este o culegere de folclor, in­ din Bucureşti. cuprinde texte de brigadă,
Împlinirea a 700 de uni (le existentă documentara cu posibilităţile economice, so­ nifestări se prefigurează deja manifestarea preconizată de. titulată „Cîntecele noastre", Teatrul este reprezentat de versuri şi montaje muzical-li-
a oraşului Deva prileju .‘t'Şte redacţiei ziarului nostru ciale şi culturale ale fiecărei e­ cu claritate. In llmai, la Cos- căminul cultural din Gcoa- subdivizională pe specii. Pri­ apariţia în acest an a unei lerare
deschiderea unei ampli' rnlrrici, „DEVA — 7004', in poci şi generaţii în porte. Toa­ teşti, in preajma cetăţilor da giu, intitulată „Cununa griu­ mul capitol cuprinde creaţii piese într-un act destinată a­ Nu putem să ne ascundem
cadrul căreia cercetător n trecutului istoric al oraşu­ te ocestea completeoză codrul cice din Munţii Orăştiei, se lui', care va reuni formaţii populare lirice, din care am matorilor nedumerirea aflînd că în pla­
lui ne vor prezenta et:ohl(ia sa din cele mai vechi obiectivelor de investigaţie, care va desfăşura tradiţionala ser de amatori din întreaga zonă desprins poezia intitulată Casa de creaţie editează pe­ nul editorial nu figurează o
timpuri, piuă astăzi. Redncţia are plăcerea să deschi­ nu vor scăpa cercetătorilor de bare a tineretului hunedo- folclorică a Orăştiei. .Mureş. Mureş, Mureşel" : riodic buletine informative, culegere literară a scriitorilor
dă rubrica cu prezentul (articol, semnal de dr docent a fi cumpănite şi relevate prin rean. Intr-un decor unic, con- La 3 august, cu prilejul .Mureş, Mureş, Mureşel/ care cuprind creaţii ale cercu­ din judeţ Poate că, printr-o
Octavian Floca, articole, conferinţe, comunicări Nu-nvolbu, nu tulbura/, Că i rilor literare din judeţ, reco­ soluţie echitabilă, greutăţile
etc. Desigur că omul zilelor mîndra pe matca ta./ Decît mandări de repertoriu pentru ar putea fi învinse şi in acest
noastre va şti să culeagă ceea teatrele de amatori, recoman­ sens Planul editorial, de alt­
Anul ocesto se împlinesc şop- ce e util, tradiţional, progresist, mîndra să se-nece,/ Mai bine dări literare, sfaturi practice fel complex, n-ar avea decît
te sute de ani de Io primo o* pentru fiecore epocă in porte, Mureşu sece./ Apă-n el mai pentru echipele neprofesionis- de cîşligat
testare documentoro, de orhivă, şi să elimine tot ce e condam­ STAGIUNEA ESTIVALA vine-odată,/ Dară mindrn ni­ te şi soliştii vocali, ştiri privi­ C. ALEXANDRU
ciodată''. Capitolul al doilea
în care Devo este amintita co nat uitării, necreator, nesemni­
ojezare pe harta ţinutului hu ficativ pentru progresul şi mer­ se intitulează „Cîntece vechi".
nedorean şi a tării. Ne referim sul înainte ol societăţii. Iată un fragment edificator
Io acel act de donie de Io anul Şapte sute de ani ! Dar a- ferit de cadrul natural inedit „Zilei minerului'’, n amplă pentru valoarea creaţiilor cu­
1269. prin core domeniul cetă­ ceostă venerabilă cifră cuprin­ al cetăţii Cosleşii, mii de ti manifestare cultural-artisti- prinse aici : „Norocu i pasăre Ansamblul
ţii Deva intră in posesio lui de şi cei 25 de ani de viaţă li­ neri din judeţ işi vor etala că va avea loc la Lupeni, in rară/ Num-o-dală-n cale-ţi
Kolnoky Cheel. co răsplată pen­ “ " 7 0 0 / beră a cetăţenilor străvechii lo­ frumuseţea cintecului, jocu­ cinstea sărbătoririi aniver­ zboară./ Dacă-1 prinzi atunci
tru faptele sale de arme. calităţi din lunco Mureşului, o lui şi portului popular, se vor sării a 40 de ani de la eroica cînd vine-' Ai noroc şi-ţi mer­ folcloric judeţean
Aducerea în actualitate si întregului nostru popor, sub în­ antrena in numeroase între­ grevă a minerilor din 1929. ge bine". Partea a treia însu­
cinstirea acestui moment — pe ţeleaptă conducere a Portiduluî ceri tinereşti. O noutate in Işi vor da concursul formaţii mează strigături pitoreşti, cum
care şopte veacuri l-au înde­ Comunist Roman E perioada programul serbării este „Fes artistice ale sindicalelor, aşe­ este cea pe care o redăm :
părtat de prezenta noastră de cea moi sublimă, cea moi în­ tivalul cintecului popular", zămintelor culturale şi tine­ „Scrie mîndra pe pripor/ Cu In 8 iunie a.c., va începe, în localitatea Izvorul
astăzi pe teritoriul municipiului cărcată de fapte istorice. de la care sint miutafi să parti­ retului. obrajul gălbior/ Tot uitînd ia Mureşului, „Festivalul folcloric al judeţelor dc pc
Deva — se încadrează in sui- morabile vremi in care s-o ză­ reolizări ale oamenilor muncii, cipe concurenţi din 13 jude un fecior' I se rupse un pi­ Mureş", la care va participa şi un ansamblu folclo­
to acelor evenimente locale, mislit. şi îşi are adine înfipte uniţi in urmărirea ocoluioşi ţel ţe In sfirşil, intre 22 şi 2S sep­ cior./ Cînd să strige la băiat/ ric al judeţului Hunedoara. Solii artei populare
demne de relevat, care emoţio­ rădăcinile, actul de naştere al măreţ ol desovîrşirii construcţiei Luna iunie înscrie in pal­ tembrie va avea loc Festiva I se rupse celălalt". de pc meleagurile hunedorene vor fi prezenţi la
nează S' inflăcăreoză Pentru poporului romon, stăpinul de socialiste. Semnilicoţia ei este maresul stagiunii estivale de­ Iul cullural-artislic consacrat Baladele fac parte dintr-al această acţiune cu formaţii muzical-corcgraficc din
patriotul contemporan, core se întotdeauna, şi sub toote con­ uriaşă, şi docă noi. cei de as­ clanşarea „Festivalului fol­ împlinirii a 700 de ani de patrulea capitol Al cincilea, '/.nncic folclorice ale moţilor, pădurcnilor şi Văii Mu­
apropie cu dragoste, dar şi cu secinţele vremii, ole ocestor me­ tăzi. ovem privilegiul de a i (î existenţă documentară a o­ şi cel din urmă capitol cuprin­ reşului, precum şl solişti vocali şi instrumentişti, a
discernămînt. de morile eveni­ leaguri. făuritori şi martori oculari, ge- cloric al judeţelor de pe Mu­ raşului Deva. Manifestare de colinzi laice de o rară fru­ căror pregătire a şi început.
mente ale trecutului, de munco, Fără îndoială că suita de ar­ neroţio de mîine o va consem­ reş", organizai de judeţele amplă, cuprinzind comuni­ museţe : „Fiu fără de maică,/
de lupta şi împlinirile ctitor ge­ ticole consocrate aniversării, ca­ na. oprecio şi preţui, potrivit cu Harghita, Mureş, Hunedoara, cări ştiinţifice, expuneri ale Fiu fără de taică,/ Intr-o lu­
neraţii ce s ou succedat pe fun­ re şi vor primi găzduirea in co­ măreţia piedestalului politic şi Alba şi Arad, la care parti­ unor personalităţi cultural- nă! năştea,' Intr-alta-1 trimi­
dalul unei istorii frominlate. un loanele ziarului „Drumul socia­ sociol pe care a fost aşezată, cipă ansamblul folcloric ju­ ştiinţifice din judeţ şi din tea". S xp âzif ii
osemeneo moment prilejuieşte o lismului", va fi pe cit de cuprin­ prin muncă şi luptă consecven­ deţean, constituit din forma ţară. bogate programe artis­ Cuvînlul înainte este sem­
minuţioasă şi atentă incursiune zătoare. pe atit de convingătoa­ tă. de către înaintaşii ei. făuri­ ţiile artistice cu cea mai bu- tice, Festivalul „Deva 700" ta nal de reputatul cercetător de
retrospectivă asupra drumului re şi de pilduitoare pentru sti tori ai unei noi istorii a poporu­ | nă participare în cel dc-al rănirile o manifestare de ne­ folclor, conf univ. Dumitru
lung şi greu. dor nu rareori plm mulareo sentimentului patriotic lui roman. IX-lea Concurs pe ţară al ar­ uitat in viaţa spirituală a o­ Pop Ilustraţiile din culegere In cadrul celei dc a V-a bienale dc artă plastic
de patos, parcurs de înointaşi şi a mulţumirii cetăţeneşti, o în­ Cu aceste gînduri, prilejuite tiştilor amatori — fazele ju ­ raşului. de reşer/infă al jude­ îi aparţin lui Vasile Savonea. la Lupeni va fi descinsă in curind expoziţia orăşi
Momentul prilejuieşte. în acelosi tăririi conştiinţei socialiste o fie­ de cei şopte sute de ani, ce deţene. ţului nostru. Volumul este întocmit şi în­ ncască. Vor fi expuse lucrări dc grafică, pictură a
timp, un popas de reculegere, căruia din cei ce vor avea do­ s ou scurs de Io prima otestore In 15 iunie, la tradiţiona­ grijit de prof. Petru Ardeii. membrilor cenaclului dc artă cc activează pc lingă
o moi bună înţelegere şi opre- rinţa şi răgazul să le porcurgâ documentară o localităţii Deva, la nedeie de la Silvaş, orga­ Au fost enunţate pe scurt O interesantă apariţie \u fi clubul din localitate.
ciere. aprofundată şi judicioasă, citindu-le. Căci. fi-va vorba, în aşteptăm, cu legitim interes şi nizată in acest an la nivelul doar principalele „capete de o culegere muzicală, destina­ ■A
o prezentului şi. fără indoio'o. succesiunea acestor articole, de unui festival folcloric jude­ afiş~ ale stagiunii estivale. tă soliştilor vocali. însumind La Deva, in sălile Muzeului judeţean va avea
o şi moi pregnontâ viziun° pen­ primele vestigii ale prezenţei so­ justificotâ mindrie locală, desfă­ ţean, se vor reuni formaţii Rămine ca activitatea curen­ circa CO de pagini, 42 de cîn-
loc peste cîlcva zile vernisajul expoziţiei judeţene
tru intuirea perspectivelor lumi­ cietăţii umane, sălăşluită in ac­ şurarea întregii serii de manifes­ artistice ale aşezămintelor tă, de deservire culturală lece populare prelucrate de a fotoamalorilor. participanţi la concursul republi­
tări legate de acest eveniment.
noase ale viitorului. Trecut... pre­ tuala vatră a urbei noastre ; de Apreciem iniţiativa ziarului „Dru­ culturale şi sindicalelor, ală­ continuă, generoasă şi multi­ Gh Bogdan. Tiberiu şi Letiţia can închinat celei de-a XX V-a aniversări a elibe­
zent ... viitor. mărturiile prezenţei străbunilor mul socialismului", de o pune. turi de artişti amatori din laterală a publicului, pe tot rării patriei. Vor fi expuse fotografii ale amatorilor
înţelesul unui asemenea pri­ daci şi romani ; de existenţa u­ judeţele Caraş-Severin, Ti­ parcursul verii, să confere Bardnn. N Suciu şi Traian
lej nu pootc fomxj deci ou ec nor cneji şi voievozi ai „dis­ in acest scop. Io dispoziţio cer­ miş şi Gorj stagiunii estivale valoarea li­ Tâmâşan, bucurîndu-se de din Lupeni. Petroşani, Hunedoara, Deva etc.
cetătorilor şi tuturor celor însu­
tui unei simple monifeslări oco- trictului" Deva ; de obligaţiile O adevărată sărbătoare a nei permanenţe spirituale.
zionotă de consemnaiea unei multe şi grele (cum relatează fleţiţi de trecutul istoric al loco-
'dote istorice documentare,"ci’ el documentele vremii) ole iobagi­ litâtii Devo. coloanele sale.
implică trecereo in revistă a u­ lor români faţă de ştăpinii feu-
nui cuprinzător ansamblu de doli, proprietari ai cetăţii şi oi
fopte şi evenimente, realizate şi domeniului ocesteio ; de înde­
cumulate de oamenii acestei ve­ lungata luptă o maselor popu­ „ S I M B Â T A N E A G R Ă "
tre strămoşeşti în cursul scurge­ lare pentru libertate socială şi
rii celor şopte secole de luptă, noţionolâ ; de evenimentele pe­
de muncă şi permanentă neclin­ trecute la Devo în anul revo­
tită. Moi mult chior. privirea luţionar de Io 1848—49. ca şi
noastră istorică, retrospectivă, va de unele momente istorice moi
trebui să pătrundă dincolo de opropiote de zilele pe core le sau semnificaţiile actuale ale
filele îngălbenite ale documen­ trăim etc Toate Io un loc ne
tului de la 1269. şi să eviden­ vor pune în faţă tot atitea fopte
ţieze toino unor documente şi şi evenimente desfăşurate în
mai vechi, de oltă natură — timp pe pămintul Devei hune-
arheologia de astă dată — co­ dorene. filmului de evocare istorică
re, pătrunzind peste veacuri şi Dar viaţa localităţii, cu succe­
milenii, in cortea nescrisă a is­ siunea otitor generaţii (cite poa­
toriei, ne vor dezvălui acele me­ te cuprinde o perioadă cvasi- De curind s-ou ineheiot filmă­ tori i-au redol înfoţişoreo de al­ litate „Camero albă” şi „Sub­
rile exterioare la una dm noile tădată, i-ou consolidat crenelu­ teranul" — ce I o deteiminoi să
producţii ole Casei dc filme rile. i ou refăcut porţile grele de obordeze dc doto aceasta fil­
Bucureşti -— „Sîmbăto neagră" stejar, pentru ca alţi tehnicieni mul de evocare istorico ?
Al IX-lea concurs — un nou film istoric românesc apoi. acei din echipa de opera­ rea mea onterioară pentru fil­
„N-om renunţat Io preocupa­
regizorul
pe care-l reolîzeoiă
tori de imogini. să-şi instaleze
al artiştilor amatori Virgil Colotescu aici. pe porţile Făgăraşului, gru­ mul de octuolitate, ne a decla­
Străvechea cetate dc aporore
purile electrogene, blendele, şi­
rat ocesto Cred insă că actua­
de Io Rupea o fost timp de cî- nele de troveling şi intreago o- litatea unui lilm nu depinde în­
levo luni de zile cadrul noturol
Dum inici. 20 aprilie a.c., ora 17 se va desfăşura paraturo de filmare, volorilicînd totdeauna şi in mod exclusiv de
faza judeţeană a celui dc-al IX-lea concurs, cciUrul în care s-ou filmat mojoritatea din plm. cinemotogrofie, frumu­ situarea in timp a ocţiunii. !n
Orăşlie. La casa de cultură de aici vor fi prezentate scenelor. Astfel, sub privirile mi­ seţea aspră a cetăţii şi ambian­ „Sîmbăto neogră" vreau să e­
spectacolele formaţiilor artistice ale instituţiei — rate şi pline de interes ale lo­ ţei noturale in care regizorul voc o poginâ din istoria noastră
cor. taraf, dansuri — precum şi cele ale căminelor calnicilor, care asistau pentru Calotescu o adus pe peliculă veche — chiar dacă oici faptul
culturale, selecţionate la fazele intcrcoinunalc : co­ prima dotă Io spectacolul unei o legendă veche despre erois­ istoric e învolurit in simbolul le­
rul şi echipa dc dansuri din Gcoagiu. corul, grupul vo­ reolizări cintematografice, bătrî- mul popular şi obnegoţio faţă gendei — poginâ din care con­
cal şi soliştii din Bcriu, fluieraţii şi căluşarii din Cos- no cetate s-a redeşteptot la via­ de opororeo pămintului strămo­ temporanii noştri să desprindă
teşti, căluşarii din Komos, brigada artistică din Bal- ţă din liniştea şi uitareo care se şesc. coractere ferme, trăsături sufle­
zidurile ei
instăpiniserâ peste
şa ş a. Ilorion Ciobanu şi loona Dragon intr-o scenă din film Nu. vom mtro pentru moment teşti inaintate, virtuţi simbolice
roase de trecerea timpurilor. O în detohi de subiect, ci in re­ proprii înointaşilor noştri, cali­
armată de tehnicieni şi decora- portajul prezent ne vom ocupa tăţi şi ideoluri specifice dintot-
door de semnificaţiile simbolice deouno poporului nostru. De
ole conţinutului scenariului, scris aici vreau să aduc pe ecran co-
de cunoscutul prozotor roman rocterul profund actual of aces­
/ l c t i o i t a t e a o m u l u i cuprin­ citai şi noi „îndrumarea" iu viei, „La paradisul femeilor" le 27 000 de volume cile există ee n-am spune-o, nu care i interesul şi participarea la Alecu Ivan Ghilia. Acesto plea­ tui film, a cărui contempora­
de preocupări multilaterale procurarea unei căr/i, fără de Zola ete. despre care iei in bibliotecă şi care fac na­ se potriveşte. Este vorba in serate. că de Io o cunoscută legendă neitate, nu de cronologie, ci de
pe.ntru clevarea sa spiritua­ a jncciza care anume Aceas­ cunoştinţă numai dacă par­ veta raft-depozit, după cum această muncă dc formarea Se remarcă, atit la librărie populară, în core este vorbo de substanţă metaforică, doresc să
lă, pentru îmbogăţirea cu­ ta a venit greu, cu întrebări curgi rafturile şi pierzi ast­ sint căutate sau nu. Dacă nu unui anume simţ profesional, cit şi la bibliotecă, necesita­ opârarea eroică o unei cetăţi o prezint spectatorilor noştri.
noştinţelor din diversele do gen .Ce anume doriţi ?“, cu fel timp preţios. Se constată sc găseşte cartea solicitată, se care să ghideze recomandări­ tea unei preocupări susţinute de către o mină de oameni, vi­ Intenţia mea in aceosto direc­
menii, perfecţionarea profe­ ţoale că in apropiere de In insă şi o bună cunoaştere a ne­ fac recomandări de genul le făcute in potrivire cu soli­ din partea salariaţilor aces­ tejii plăieşî — ţăroni şi ostaşi ţie este de a foce co filmul o-
sională individuală, ridicarea cui discuţiei se afla un cesităţilor. Responsabila uni „mai poftiţi altă dată" sau se citantul. Poale chiar aceasta tor instituţii pentru găsirea in oceloşi timp, core timp de cesto să pootă fi un mijloc de
sa la un nivel de cultură co­ „colţ al noutăţilor" şi îndru­ taţii, tovarăşa Ins Creţii, recomandă 0 altă lucrare. este cheia succesului in o- celor mai optime metode de zile intregi au ţinut piept cu e­ comunicare contemporană între
respunzător civilizaţiei m o ­ marea spre el a cititorului ar nc-a înfăţişat una : „In „Bi­ Despre modul cum este aju­ c ea stă muncă. lucru cu cartea in rindul ci roism şi onoare, într-o luptă ine­ istoria veche şi actualitatea
d e r n e ec o trăim in condiţi­ fi rezolvat, intr-o anumită blioteca şcolarului" nu sini tat cititorul in alegerea unui Spre deosebire de librărie, titorilor, pentru atragerea lor. gală. unei armole intregi de a- noastră, dincolo de costumele şi
ile societăţii socialiste Mij­ trezirea interesului pentru sediotori. Şi. în momentul în co­ decorurile de epocă ce se vor
loacele care satisfac aceste noutăţile editoriale. Realiza re au primii încredinţarea că vedea pe ecran...“.
necesităţi ale omului, puse la rea acestora se poate efectua vor putea pleca liberi, sub pri­ După consemnarea bătăliilor
dispoziţia sa, sînt diversifi­ in bune condiţii numai prin virile mirate ole unei armate în decorurile noturale de la
cate. Intre ele. cititul, lectu­ perfecţionarea permanentă a puternice — după cum menţio­ poalele Fâgâroşului, echipa de
ra, ocupă un loc foarte im LIBRAR, BIBLIOTECAR - SELECTOARE competenţei îndrumătorului nează o cronică străveche — filmare o regizorului Colotescu
portant, fiind, de fapt, una dc carte sau a bibliotecaru­ din cetatea asediată şi-au făcut s a retras în studiourile de la
dintre cele mai vechi moda­ lui, competenţă tradusă in apariţia cîţivo oameni, mîndri. Bultea, unde se aflau în plină
curajoşi, dueîndu-şi in spate ră­
lităţi de culturalizare a o­ buna, perfecta cunoaştere a niţii, traversînd cu demnitate şi turnore scenele de interior, pen­
mului conţinutului volumelor din hotorire şirurile aliniate ole ase­ tru a încheia in cel moi scurt
timp etapa filmărilor. In rolurile
Cărţile, literatura beletris­ SENSIBILE ÎN DRUMUL CÂRTII unitatea respectivă, populari­ diatorilor. care se oşteptou să
tică şi. dc specialitate sint zarea tor eficientă. La urma vadă ieşind dintre zidurile care principale, regizorul a distribuit
puse la dispoziţia omului urmei sarcina acestui lucră­ le-ou oprit înaintarea atîta vre­ o echipă de interpreţi „de zile
mori", din core nu vor lipsi o
prin două sisteme foarte o­ tor nu se reduce la ma­ me. o trupă numeroasă şi fal­ serie de capete de afiş ole fil­
bişnuite — librăria şi bibli­ nipularea cărţilor intre stand nică. mului românesc. In film vor a ­
oteca. Cum răspund aceste DIN RAFT LA CITITOR şi cititor şi operarea respectivă Filmul va fi o reconstituire is­ pare astfel actorii Ştefan Ciu-
două instituţii înaltelor ce­ in fişa cititorului sau incasa torică a unei epopei, dar in pri­ botoraşu, loona Drâgan, llarion
rinţe ce le revin privind cre­ rea preţului, preocuparea sa mul rind va fi un simbol al vite­ Ciobonu, llinca Tomoroveanu,
area şi oferirea cadrului o p ­ permanentă trebuie îndrep­ jiei apărătorilor pămintului stră­ Amzo Pelleo, Ion Dîchiseanu,
tim, al asigurării celor mai tată înspre formarea spiri­ moşesc. ol obnegaţiei populore Voleriu Arnăutu, Alexandru He-
bune condiţii dc deservire a măsură, problema. Numai editate volume în eoncor iolum de o anume factură, tului profesional necesar, şi in faţa duşmanului. Centrul de rescu, Costel Girbea, Alexandru
cititorilor ? la bibliotecă sc desfăşoară profesia avind un profil cui interes al filmului îl vor consti­ Lungu, Tomo Dumitriu şi alţii.
intr-o anumită măsură, pen­ danţă cu programele şcolare am cerut părerea tovarăşului unele acţiuni specifice de
Răspunsul l-am căutat in tru că recomandarea vinză şi dc aceea nu putem asigu­ Nicolae Secrieru, aflat in fa­ propagare a curţii in rinduri- tural presupune şi o cultură tui implicaţiile umane ale po­ Imaginea filmului va fl semnată
librăria şi biblioteca din o­ loarei este principalul mod ra literatura bibliografică ţa raftului în căutarea unei le cititorilor. Organizarea se­ a salariatului. Nu facem alu­ vestirii, introspecţia carocterelor, de operolorul Costin lonescu*
raşul Orăştie, vizînd aspec­ dc a ajuta cititorul in alege­ necesară elevilor". cărţi care să-l tenteze a o rilor literare şi prezentarea zie la interlocutorii de mai lorţo personalităţii sufleteşti o Tonciu, un vechi colaborator ol
tul competenţei omului, sa­ rea cărţii, atunci cind el nu împrumuta : „Pierd mult cărţilor la diferite intre prin sus pentru că nu e cazul, dar oamenilor acesloro simpli şi e­ regizorului Colotescu, încă din
lariatului care le deserveşte, este localnic şi deci vînză- Mijloacele de îndrumare a timp piuă caut, dur dacă nu den şi prin staţia de radiofi- cultura pc care o au trebuie roismul lor bărbătesc. El va perioada realizării filmelor sale
al sprijinului şi indicaţiilor loarca „nu-i cunoaşte prefe­ cititorilor, la biblioteca oră­ nit se poate recomanda..." carc sint cele mai uzitate căi mai mult pusă în slujba ser descifra resorturile lăuntrice ale documentare.
ce le poate oferi el cititorii rinţele". De fapt „îndruma şenească, nu sint cu nimic Bibliotecara ne-a spus că se de popularizare şi stimulare viciului cc-l prestează, a ce­ comportării eroilor în momen­ Optimişti în continuare faţa
lui, lărgind sfera pină rea“ este facil prestată către mai evoluate decît... la libră­ orientează pentru recoman­ a pasiunii pentru citit. Ele a tăţenilor pc caic trebuie să-i tele decisive ole existenţei lor, de creoţio cinematografica ro-
la alte acţiuni ale sa­ clienţii cunoscuţi „ale căror rie. $i aici cititorul proce­ sigură realizarea intr-o anu­ servească. Nu e suficient să vo surprinde reacţii contradic­ măneosco octuolă, care ne-a o­
le, respectiv instituţiei, pen­ preferinţe le cunoaştem dează la alegerea volumului darea unei cărţi diqră prefe­ me măsură a scopului orga­ se cunoască preferinţele citi­ torii. in care se îmbină pasiu­ ferit în ocest an ciieva mult
rinţele cititorilor, in majori
tru propagarea cărţii în ria­ Doar la insistenţă aflăm cu căutat din rafturi, „care eu talc elevi, şi pe care in ge­ nizării lor. Dar şi în această torului, acestea trebuie am­ nea, eroismul şi trădarea, seo- oşteptate reolizări valoroase prin
cele mai
prinde
dul cititorilor. sc recomandă, cind e cazul, cărţi", după cum ne solicitate neral „ii cunoaştem şi cam direcţie se poale întreprinde plificate, diversificate prin ţind în evidenţă destinele pu­ filmele „Apoi s-o născut legen­
infor
ternice ole unor oameni obiş­
Pe unul din rafturile libră­ cărţi la modul general : co mează bibliotecara Marcela ştim ce doresc". sugerarea continuă a noi şi nuiţi, core inir-o situaţie neo­ da", „Răutăciosul adolescent"
sau prezenta premiero cu „Vîr-
riei este prinsă o etichetă cu lecţia „Aventura\ .,Bibliote Pelraş $i aici, cititorii per­ mai mult, in sensul găsirii noi teme şi genuri literare (la bişnuită işi ielevâ trăsături de stele omului", aşteptăm plini de
un nume şi o indicaţie : „Di- ca pentru toţi" etc. In schimbr manenţi vin la raft, solicită $i aici şi la librărie este mijloacelor variate şi atrac­ către salariatul unităţii in caracter simbolice.
cu Jcnica — vinzător îndru­ în rafturi zac opere de ta cc preferă şi obţin... ec le o­ sesizabilă acea minimă re­ tive de popularizare. Simpla care intră cititorul pentru Intr-o pouzâ de filmare, l-om speronţâ şi încredere întîlnireo
cu noua producţie a studiouri­
zistenţă pe care se meigc in
mător carte". Este o carte (le prezentare, sau expunerea ii- procurarea unei Cărţi. întrebat pe regizorul Virgil Ca­ lor de la Bufteo, filmul de evo­
vizită care defineşte, de fapt, loare : „Ion" de liebieanu, feră acest raft, caic cuprin­ sprijinirea cititorului in ale­ lotescu — outor a unor apre- care istorico — ,,Sîmbăto nea­
ceea ce ne interesa. Am soli­ „Spaima zmeilor" de Sla- de (Ioqi o mică parte din ce- gerea cărţii preferate şt, (le nor recenzii, riscă a diminua N. STANClU ciote documentare şi a celor gră
două cunoscute filme de oclua- ION MIHU