Page 69 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 69
H O T A R I R E A
PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R IL E. U N IŢ I-V Ă !
Consiliului de Miniştri
privind generalizarea experimentam noului
sistem de salarizare şi majorare a salariilor
in unităţile cu profil de foraj,
petrol, gaz metan şi explorări geologice
Consiliul de Miniştri a a sistem de salarizare si majo majorările salariilor mici din
doptat o hotârire prin care se rare a salariilor la întreprin 1967, o creştere medie de 9,6
aprobă cu începere de la 1 derile geologice de explorări la sută în 1969.
mai a.c., generalizarea expe şi de prospecţiuni din subordi- De aceste creşteri ale sala
rimentării noului sistem de nea Comitetului de Stat al riilor vor beneficia peste
salarizare şi majorare a sala Geologiei, iar cu începere de 90 000 de salariaţi, ale căror
riilor in unităţile cu profil de la 1 iunie, la întreprinderile venituri anuale vor fi cu a-
foraj, petrol şi gaz metan de de explorări geologice din sub- proxîmatlv 1G0 milioane lei
sub îndrumarea şi controlul ordinea Ministerului Mine mai mari faţă de cele realiza
IHIIl UI Hi. 4M7 - DOMIKICK 20 aprilie 1969 - I MG. 30 BIHI - IDRfSI BEDKHEh Deva. sil. Or. Deliu Orara Ir. 35 - Ie! 1275, 2317. 831
( m Ministerului Petrolului. Pe a lor. te înainte de 1 august 1967.
ceeaşi dată se va aplica noul Potrivit hotârîrii, salariile La fel ca şi în celelalte ra
muncitorilor, inginerilor, eco muri industriale, unde s-a ge
nomiştilor, tehnicienilor şi neralizat noul sistem de sala
funcţionarilor din industria rizare, lucrătorii din unităţile
de petrol şi gaz metan urmea cu profil de foraj, petrol, gaz
Se spune, şi de /apt aşa diţionarea devine o veritabi Oamenii însă nu sint nici ce de o deosebită sensibili
este, că un oţelar bun dis lă coloană vertebrală. Adică pe departe robii unei tehno tate care captează cu o pre ză să fie majorate în medie metan şî explorări geologioc
de
vor beneficia de sporuri
cu 9.G la sută ; împreună cu
SFERA tinge din oraş iu ce fază de echipei care lucrează la cup şi-au format o personalitate cizie matematică orice dere majorarea salariilor mici, e salarii pentru vechimea neîn
ei
logii oarbe. Dimpotrivă,
torul 1 nu-i este indiferent
glări şi pun la punct fluxul
lucru se află fiecare cuptor
fectuată in 19G7, se
asigură
treruptă în aceeaşi întreprin
oţelării Martin.
al maru
Inteligentul colectiv de o*
limplă la cuptorul 8, sau la
pune totul, care intr-un fel
Culoarea fumului, intensita decit in aparenţă ce se in- deosebit de activă, care su normal pe ansamblul acestei industrii dere, de gratificaţii anuale
efort
o creştere medie de 10,4 la
pentru depăşirea prin
tea cu care iese de pe gu toate celelalte. De aceea, sau determină mersul după ne ţelari işi pune mereu în ac sută în 19G9. In activitatea de propriu a beneficiilor planifi
COMPETENTELOR elemente de indiciu. Cind pentru că logica fluxului cesităţi curente de znsemuu- ţiune calităţile sale preţioa foraj şi explorări geologice, cate, precum şi de premieri în
ra coşului
sinL doar cUeva
tehnic ore ceva de fier
in
tatc majoră pentru economia
se. Aici, se ştie, a fost crea
majorarea medie a salariilor
cursul anului pentru rezulta
doua sau mai multe fumuri
tă prin mii de experienţe,
sint identice, pe platformele ea, este necesară o dirijare ţării. De pildă, aproape in lancea „Hunedoara”, breve urmează să fie de 8,9 la sută; te deosebite obţinute în acti
rare ţine scama de minute,
fiecare schimb are loc feno
asigurindu-se pe ansamblul a-
vitatea lor.
oţelăriei e marc fierbere. de o riguroasa respectare a menul de încetinire a mer- tată ca invenţie de mare va ccstui sector, împreună cu (Agerpres) I
Oamenii de aici, dar mai a loare. Concepţia cu privire
les cei care conduc cuptoa
la folosirea lancei penh'u in-
Şl rele, se străduiesc să dea in suflarea oxigenului, nu s-a
fiecare moment culori dife
oprit insă aici. Pasiunea şi
rite fumului. Nu este deloc SUBÎNŢELESURI priceperea oamenilor au ela 386
o exagerare. Dar aceasta borat o scară de ■ tehnologii de apartamente TELEX
RĂSPUNDERILOR unor metamorfoze lăuntrice xact au fost puse la punct la cheie
este doar o exteriorizare a
in această privinţă. Mai e
pe care insă nu le pricepe
care dă posibilitatea ca oxi
oricine. LA O două tehnologii diferite, fapt
Vom
încerca de această
In perioada care s-a scurs
COMENTARIU ECONOMIC dată să vedem în desfăşura genul să fie utilizai in chi dc la începutul anului co
puri diferite şi cu rezulta
re una din metamorfozele ce te deosebite. Ambele vizea lectivele de munci ale UN NOU
au loc aici. METAMORFOZĂ ză, intre alte elemente esen Trustului de construcţii De EDIFICIU TURISTIC
Procesul amplu de dezvoltare impetuoasă a forţelor Pentru marile oţelării u ţiale, scurtarea duratei de va au predat la chete in
de producţie, succesiunea schimbărilor cantitative şi ca nul din nervii vitali este aşa- elaborare a şarjei, Astfel, o- judeţul Hunedoara 386 de La Tr. Severin a foit
litative petrecute în anii construcţiei socialiste în econo numita eşalonare a topirii şi ţelărîa este nu numai un apartamente. De remarcat da) în folosinţa un nou
mia românească, complexitatea soreînilor impuse de oc- elaborării şarjelor. Imagina- noţiunilor de timp şi spaţiu. suim unui cuptor pentru a complex de agregate pentru că aproape toate au primit edificiu turistic — „Hotel
celeroreo progresului mullilolerol ol României socialiste, ţi-vă ce s-ar inlîmpla dacă întreaga secţie a fost împăr scoate un oţel cu un procen fabricarea oţelului, ci şi o calificative bune pentru ca Parc". Amplasat în partea
dictează necesitatea obiectivă a perfecţionării continue 8 cuptoare de mare capaci ţită convenţional in 3 grupe taj redus de carbon, in timp şcoală de o inaltă ţinută litatea lucrărilor. Pe şan centrală a oraşului, în ve
a relaţiilor de producţie, a codrului capabil so vitolizeze tate ar elabora metalul in sau blocuri de cuploare. A ce la alt cuptor se intensifi ştiinţifică. tierele trustului fn prezent, cinătatea monumentalei
şi să dinamizeze avîntul economic, volorificorea cu maxi acelaşi timp ! Unde s-ar des ceasta a dat naştere la o or că arderea fiind necesar un Mersul intr-un ritm susţi o bună parte din aparta clădiri a Teatrului popu
mă eficienţă a morilor resurse materiale şi umane ale cărca o astfel de masă me ganizare care are înfăţişarea alt sortiment de oţel. Gama nut este o maximă a acestui mentele planificate a se re lar, noul hotel, de pe te
ţării. talică fluidă ? Dar nu numai unei piramide: de fiecare mereu mai variată de oţeluri harnic colectiv. Poate că şî cepţiona in trimestrul doi rasa căruia poate fi ad
Pornind de la această legitate, de Io principiul verifi atîta. Reincărcarea simulta cuptor răspunde un maistru, cerute de economia naţiona acestui element i se datorea se află într-o lază avansată mirată intreaga priveliş
cat de viaţă că formele şi metodele de conducere şi or nă a cuptoarelor ar fi im de fiecare grup — un maistru- lă impune, prin urmare, ză faptul că in primul tri dc execuţie, care va permi te a oraşului, precum şi
ganizare nu sint imuabile, dote o dotă pentru totdea- posibilă. Apoi, ce s-ar in- şcf,iar invirful piramidei se schimbări tot mai frecven mestru al anului 1969 a fost te respectarea şl chiar re cursul Dunării, dispune
uno. ca ocestea trebuie mereu perfecţionate în deplină timpla pe fluxul laminoare- află in orice moment şeful depăşit angajamentul in ma ducerea termenelor prevă de 288 locuri in camere
concordanţă cu cerinţele obiective ale dezvoltării, condu lor ? adjunct al secţiei. te in conducerea fluxului rea întrecere ce se desfăşoa zute in graficele dc lucru. cu 1 şi 2 paturi şî în o-
cerea partidului nostru promovează cu consecvenţă un Un astfel de fenomen, ne Aici, in virful piramidei tehnologic. Maiştrii şefi Şte ră. In această perioadă s-au parlamente cu două ca
vast program de măsuri pentru perfecţionarea conducerii dorit, de fapt nu are loc şi se concentrează toţi nervii fan Tripşa, Tiberiu Sirca şi dat peste plan nu mai puţin mere. încăperile sînt do
şi planificării economiei naţionale. In ocest context, pos- aceasta pentru că... marelui organism, aici se ştie de 4 100 tone de oţel. Modernizări tate cu tot confortul ne
trind nealterot principiul întăririi continue a conducerii Marele angreuaj al oţelă in fiecare minut tot ce se Valentin Călţun, care con cesar. Finisajul interior
unitare, o pîrghiilor esenţiale ale planificării, se urmă întimplă la cuptoare, de aici duc blocurile de cuptoare Acesta este un alt subîn şi construcţii este executat in marmu
reşte cu neslăbită atenţie eradicarea fenomenelor de riei, format din oameni şi a se dirijează eşalonarea de sint, in acest mare angrenaj, ţeles al metamorfozei ce are ră, terasil şi alte materia
imobilism şi centralism excesiv, a manifestărilor de vo gregate, este astfel divizat in care aminteam. adevărate celule fotoelectri- loc aici.. le, într-o deplină simbio
luntarism şi subiectivism în luarea deciziilor economice, unităţi funcţionale incit con C. ARMEANU de reţele electrice ză cu culoarea mobilie
se coutâ soluţii optime pentru lărgirea sferei atribuţiilor rului, cu mixtura de be
şi competenţelor, crearea condiţiilor pentru manifestarea Secţia dc reţele din V a ton şi sticlă ce i compun
plenară, nestingherită a priceperii, iniţiativei şi capacită lea Jiului a întreprinderii exteriorul.
ţii creatoare în toote verigile activităţii economice. de electricitate Hunedoara
Efectul binefăcător, înviorător, ol acestor măsuri este Campania agricolă de primăvară a redat în exploatare reţea CENTRALE
deosebit de pregnant, se reflectă cu claritate în întreaga ua de joasă tensiune ce ali TELEFONICE
activitate economică a întreprinderilor noastre. Comite ,,Cîntare României mentează cartierul Lunca AUTOMATE
tele de direcţie, aflate în foţo unei voste problematici Jiului din oraşul Petroşani.
economice, ce îmbrăţişează o mare varietote de aspecte, Anul acesta se anunţă
incepînd de Io perspectivele dezvoltării întreprinderii şi socialiste" Ritm intens lucrărilor Reţeaua veche însemna deosebit de fructuos pen
terminînd cu problemele curente ale producţiei, absolvesc pentru locuitorii din aceas tru reţeaua telefonică o
cu succes exqmenul de maturitate în soluţionarea pro tă parte a oraşului o sursă ţârii. Noi centrale telefo
blemelor, datorită in primul rînd lărgirii sfere) atribuţi continuă de nemulţumiri. nice automate vor fi puse
ilor şi competenţelor cu care sînt investite. In cadrul manifestărilor în funcţiune Io Alba lulia,
Sporirea cantitativă, dor mal ales colitativă, o^ com organizate de Comitetul ju de însammţari! Sursa a fost lichidată prin Brad, Slobozia şi Rm. Să
petenţelor a adus după sine lichidoreo unor vechi ano deţean pentru cultură şi ar modernizarea reţelei. rat, fiecare cu cîte o mie
malii în progiamorea şi conducerea producţiei, aprovizio tă în cinstea celei de-a 25-a Acelaşi colectiv a termi de linii. Vor fi, de aseme
nării şi desfacerii, in corelarea indicatorilor de pion, în aniversări a eliberării pa nal de curind electrificarea nea, extinse centralele de
armonizoreo potenţialului întreprinderilor cu cerinţele ge triei, la Haţeg a avut loc Dacă analizăm activităţile tea motiva de ce această lu nă acum în situaţia amintită la Tg. Jiu, Tîrgovişte, Bo
nerale ole economiei, o condus Io volorîfîcareo moi efi o acţiune cu larg răsunet în din cooperativele agricole de crare a rămas mult întîrziată mai sus este aceea, care se unor sate şl cătune aparţi toşani, Deva, Reşiţa, Si
cientă a resurselor întreprinderilor, !n unităţile noastre rîndul participanţilor: mon producţie după calendar ar în faţă de alte unităţi agricole află la rubrica „insâmînţân- nând dc comuna Bănită. naia şi Piatra Neamţ. Lu
economice este pe cole de dispariţie rîgiditoteo şî închis- tajul audiovizual „Cînlare semna ca despre uncie lucrări vecine care printr-o mai bu porumb". Numai 1.2 la sută crări mai importante pen
toreo în gindireo şî luarea deciziilor, s-ou creat premise României socialiste”. Ace să nu mai pomenim ci să le nă organizare a muncii au (noroc cu cele două zecimi de tru extinderea reţelei te
favorabile pentru afirmarea spiritului novator şi o ideilor eaşi manifestare s-a bucu considerăm terminate. încheiat cu plantatul cartofi procente că altfel „unul" sin Mecanizarea lucrărilor lefonice sînt proiectate şi
valoroase, pentru conlucrarea fructuoasă a tuturor facto rat de apreciere şl din par Dar, (ah, acest dar!) sîntem lor in timp optim. gur se pierdea) şi cind te gîn- in municipiile Sibiu, cu
rilor chemaţi să hotărască asupra activităţii economice din nou nevoiţi să-i luăm în Râmîneri în urmă sint în deşli eît mai este pînă la... în subteran 2 800 de linii, Brăila,
o întreprinderii. Lărgirea continuă a sferei atribuţiilor, pe tea spectatorilor prezenţi în virful peniţei pe cei care nu registrate şl la plantatul pomi o sută ! Cifra putea cu sigu Cluj, laşi, Suceava şi Ti
măsura confirmării practice o eficacităţii măsurilor luate sala căminului cultural din şi-au făcut pe deplin datoria, lor. deşi o parte dintre a- ranţă să fie mult mai marc mişoara cu cite 2 000 de
în ocest sens. determină comitetele de direcţie să-şi spo Streisingeorgîu. lată de pildă că trebuie să ceştîa, în ciuda frigului, au dacă cooperativele agricole In cadrul minelor aparţl- linii fiecare.
rească în proporţii corespunzătoare copacitatea de inves vorbim din nou despre plan început să înverzească. La co din Deva. Sintandrei, Aurel nlnd Centralei cărbunelui
tigare. de analiză şi sinteză o reoIitaţilor întreprinderii, le tatul cartofilor. Din situaţiile operativele agricole din Vlaicu, Geoagiu, Simeria. Tur- Petroşani, mecanizarea lu NOUTATE
îndeamnă Io eforturi pentru outoperfecţionore, Io căuta operative ale direcţiei agrico Ostrov, Haţeg şi Romoşel, daş si altele, începeau cu cîte- crărilor din subteran cu ÎN SĂPAREA
rea celor moi potrivite soluţii şi decizii. Hărnicie tinerească le judeţene, reiese că faţă de mai există încă multe supra va zile mai devreme însămîn- noaşte o mare dezvoltare. PUŢURILOR
Recent, om luat cunoştinţă de creoreo cu titlu experi 1986 hectare planificate s-au feţe de plantat cu pomi fru c tatul porumbului. Numărul tot mai mare al lu
mental o centralelor industriale. In judeţul nostru, s-o în plantat cu cartofi numai 1363 tiferi. Am dori insă ca in Se pare insă eă în această crărilor miniere în care se MINIERE
fiinţat Centrala cărbunelui Io Petroşani şi Centrala in Numai în prima jumătate hectare ceea ce in procente două-trei zile să vedem în si primăvară o parte din coope lucrează astăzi cu utilaje
dustrială Hunedoara, ol căror statut înscrie noi compe a lunii aprilie a.c., peste reprezintă 68,G la sulă. Cu ce tuaţiile operative ale direcţiei rativele agricole de producţie moderne este dovada înlo La săparea noului puţ
tenţe şi atribuţii în scopul perfecţionării producţiei, a ra 500 de tineri de la şcoala fel de argumente se vor apăra agricole in loc de 7G,5 la sută. au pornit in campanie cu... cuirii muncii fizice a mun principal al Exploatării
ţionalizării şi ieftinirii aprovizionării, optimizării operaţi profesională şl liceul din consiliile de conducere .ale cit se menţionează acum — stingul. citorilor cu cea mecaniza miniere Vulcan, ce va a
ilor legate de desfacerea şi comercializarea produselor. Slmeria au participat cu cooperativelor agricole din la rubrica .plantări de pomi tă. vea 300 m adîncime, s-a
Printr-o hotărire o Consiliului de Miniştri. întreprinderi entuziasm Ia acţiunile de Pui, Riu de Mori, Sibi.şel, A intensive" — sută la sută. Aşteptăm insă ca unităţile Prin introducerea tăierii aplicat, pentru prima da
lor ce-şi desfăşoară activitatea in perioodo experimen muncă voluntar-patriotică — Vlaicu, Ostrov, Livadia, Gin- Printr-un efort de voinţă si amintite mai sus să schimbe mecanice în galerii s-au dis tă în industria carbonife
tării măsurilor de perfecţionore o conducerii şi planifi ne comunică tovarăşul loan taga, Peşteana, Riu Bărbat, Se de muncă, e posibilă o aseme .cadenţa" şi să pornească cu locat numai în acest an ră a Văii Jiului, utilizarea
cării economiei, li se acordă noi atribuţii menite să adu Sterca, secretarul Comitetu rei, Sâlaşu de Sus. Riu Alb nea realizare. toată hotărîrea la efectuarea peste 30 000 mc rocă, ceea forezei cu ajutorul căreia
că îmbunătăţiri în eşalonarea sarcinilor de pion Io ci lui orăşenesc U.T.C. Sîme- şi altele? Oricît de „tari” ar li Dar. una dintre cele mai .u în timp optim a lucrărilor a ce reprezintă un grad de s-a săpat o gaură cu dia
nele produse, avizarea unor investiţii, repartizarea unor rla. justificările, tot nu vor pu şoare" cifre care s-a scris pi- gricole din această campanie, mecanizare de 21.95 la su metrul de 800 mm. Prin
beneficii şî remunerareo solorîaţilor. In cadrul acestor acţiuni ştiîndu-se că orice întîrziere, tă. Folosirea pe o scară tot acesta se asigură aerajul
Acestea constituie noi elemente stimulatoare în acti au fost curăţate parcurile atît la însăminţarea porumbu mai largă a combinelor şi necesar şi evacuarea a-
vitatea economică, focîlîteoză creşterea mai accentuată şl zonele verzi pe o supra lui, cit şi la plantatul carto plugurilor în abataje a dus per, creindu-se totodată
o gradului de eficienţă, demonstreoză elocvent justeţea faţă de 4,3 hectare, s-au Ia realizarea unei producţii condiţii mult mai bune de
orientării partidului nostru spre formele moderne, ştiinţi plantat peste 1 000 bucăţi filor şi a răsadurilor in gră de 80 250 tone cărbune, iar lucru.
fice şi realiste de conducere o economiei, consecvenţa şî de pomi ornamentali, s-au Pagina a il-a dinile de legume, se poate la abatajele cu susţinere Cu ajutorul forezei s-au
chibzuinţă cu care se militează pentru materializarea lor. solda cu însemnate pagube. metalică s-au obţinui 495 924 executat, de asemenea,
Sfera mereu moi largă şi moî cuprinzătoare o com întreţinut şi reparat străzi tone dc cărbune. in cadrul Exploatării mi
petenţelor nu-şi justifică însă raţiunea de o fi decît în pe o suprafaţă de 45 000 N. PALTIN niere Vulcan 3 găuri de
măsura in care ocest proces este însoţit de creşterea co mp., au fost transportate 48 foraj de mare adincime
respunzătoare o răspunderii comitetelor de direcţie foţo tone de dale ornamentale de pentru aeraj la unele lu
de îndeplinirea exemplară o sarcinilor economice ce re- la „Marmura” pe str, 30 crări noi de pregătire şi
Decembrie, pentru construi Mozaic duminica deschidere, eliminîndu-se
rea unul trotuar pînă la Par în acest fel operaţiile de
(Continuare “In png.fd 3*o) cul dendrologic. săpare care ar fi durat
mai mult şi ar fi nece
sitat cheltuieli mari.
FOTBAL,
PE STADIOANE
Şl LA... TELEVIZOR
Primim zilnic la redacţie câ cineva, care şi-a ascuns i
zeci de scrisori pnn care oa DINCOLO DE PARAVANUL dentitatea in spatele unor cu Astăzi se desfăşoară
meni ai muncii de cele mai vinte, a avut o răfuială cu jocurile etapei a XXII-a a
diferite profesiuni ne infor gestionarul magazinului şi a campionatului diviziei A
mează despre o imensă varie vrut să i-o plătească prin in la fotbal. Cele două me
tate de aspecte pe care le-au termediul ziarului. Presei de ciuri din Capitală se vor
trăit sau la desfăşurarea căro SCRISORII ANONIME partid ii sînt străine aseme disputa pe stadionul Re
ra au fost martori. Evident, nea practici. Ea manifestă in publicii după următorul
aceste scrisori sînt un pre transigenţă faţă de lipsuri, fa program : ora 11,00 Ra
ţios ajutor în munca de edi lă de cei care se abat de la pid Bucureşti — Farul
tare a ziarului, în abordarea legile statului, dar nu îngă Constanţa ; ora 16,30 :
acelor teme care interesează latează fapte a căror gravita găm să ne scăpaţi de el — se me de sîrmă ghimpată cu 6,85 duie ca un om cinstit să fie Steaua Bucureşti — A.S.A.
în mod deosebit masele de te implică intervenţia ime spune în scrisoare — şi dacă lei kg faţă de 5.G0 lei. Dar aşa blamat, ponegrit în coloanele Tg. Mureş. In ţară vor
oameni ai muncii din judeţul diată, ne dezamăgesc de la e să nu ne credeţi, trimiteţi a venit factura nr. 2G 00G, sim sale. Nesinceritatea este scoa avea loc următoarele 1/
nostru. Pentru că, în c^le mai bun început pentru că cei ca in anchetă un om care nu se bol 36 de la Haţeg, semnată să la lumină şi combătută cu partide : Crişul Oradea —
multe cazuri, ele ridică pro re le-au scris au preferat ano vinde pe un blid de linte. Noi de tovarăşul Miclăşoni, iar toată seriozitatea. Dinamo Bacău ; F.C. Ar
bleme de interes1 general, nimatul semnînd .un grup de avem încredere în dumnea gestionarul a trebuit să se In această ordine de idei geş — Universitatea Cluj;
chiar dacă îmbracă forme cetăţeni" sau pur şi simplu voastră. .." conformeze. Ba mai mult, toţi, merită să mai fie amintit un Petrolul Ploieşti — Pro
concrete. Ele vădesc bunele .un anonim". Pornind de la Pentru argumentare au fost absolut toţi cetăţenii cu care alt caz : cetăţeanul Birţa Va- gresul Bucureşti ; U. T.
intenţii de a îndrepta neajun criteriul sincerităţii, dat chiar citaţi oameni din sat care au s-a stat de vorbă au apreciat sile din Bălaia ni s-a adresat Arad — Jiul Petroşani ;
suri care mai apar într-un do fie şi de .teama" (faţă de fost înşelaţi, cărora li s-a strădaniile gestionarului de a printr-o scrisoare cu rugămin Universitatea Craiova —
meniu sau altul de activitate. cine ? !) de a semna, unor a vîndut pe credit şi au plătit fi în permanenţă bine apro tea de a interveni la organele
semenea scrisori li se acordă vizionat. de a se purta conşti Vagonul Arad ; Politehni
Nu rare au fost cazurile atenţie, se fac verificări pe apoi mai mult Dacă aşa stă în drept pentru a-şi redobîndî ca laşi — Dinamo Bucu*
cînd cetăţeanul cinstit, dornic teren. Aşa s-au petrecut lu teau lucrurile cum ne scria incios cu cetăţenii. Dar, viind- permisul de conducere ridicat reşti.
să se elucideze cazul despre crurile şi în cazul unei scri .un grup de oameni", gestio nevrînd, acest om a trebuit în 19G8. Cetăţeanul ne scria fr
care ne-a scris, ne ruga ca sori venită din Sălnşu de Jos. narul era, indiscutabil, un om să treacă prin momente peni că şi-a ispăşit pedeapsa de
numele să nu-i fie cunoscut necinstit şi n-avea ce căuta bile. s-a simţit jignit pe bună privaţiune de libertate, dar Astăzi, duminică la ora
din motive lesne de înţeles. Se spunea că gestionarul ma într-o asemenea funcţie. dreptate, acuzat de necinste că în sentinţa judecătorească 15,00 Televiziunea româ
Dar omul se semna citeţ, in gazinului sătesc înşeală copiii S-a întreprins o anchetă îm Pe de altă parte, un lucrător nu s-a precizat că i se va ri nă va transmite filmul
dica adresa exactă pentru a şi pe oamenii care nu cunosc preună cu organele U.J CC,. al ziarului şi un vicepreşedin dica şi permisul de conducere. meciului de fotbal Româ
putea fi găsit. Asemenea scri preţurile mărfurilor pe care s-a stat de vorbă cu oamenii te al U.J.C C au pierdut timp nia — Grecia, disputat
sori au constituit punctele de le cumpără, că vinde cu su- indicaţi în scrisoare, cu secre preţios, s-au consumat fonduri S. POP la Atena în cadrul preli
plecare a numeroase acţiuni prapreţ. că vinde .pe datorie" tarul organizaţiei de partid, băneşti, a fost imobilizat un minariilor campionatului
care au dus la descoperirea pe care apoi o încarcă cu su s-a făcut sondaj în gestiune mijloc de transport, timp în mondial. In continuare se
de nereguli, la înlăturarea lor. me de bani în plus, că se şi... s-a adeverit doar faptul care se puteau rezolva atîten (Continuare in pag. o 3*o) Linie arhitectonică modernă, eleganţă şl confort — sint ci* I vor transmite aspecte de
Unele scrisori însă, deşi re- poartă urît cu lumea. „Vâ ru că s-au vîndut cîteva kilogra alte probleme. De ce ? Pentru teva dintre caracteristicile noilor blocuri de locuinţe din cartie j la jocul Petrolul Ploieşti
rul Gojdu — Deva. j — Progresul Bucureşti.