Page 70 - Drumul_socialismului_1969_04

1UL ŞO C 1A L tS M U L

TS îi.
m m m ătfairtfcH&UttîWWfi’MHiiihlSmtttf

NEVROZELE POT Şl

TREBUIE SA DISPARA!

Bolnovul de nevroză este o Este necesară în primul rind In mod corespunzător cu posi­
persoană ce suferă şi ştie câ mai multă înţelegere psihiotrică bilităţile lor actuale reduse. In­
I DIN LUMEA LARGA suferă. Lipsită de bucuno de a pentru procticienii din alte spe­ tr-adevăr, aceostă activitate li­
mitată, prin cultivarea sentimen­
cialităţi şi moi ales pentru cei
trăi şi de a munci, este inca­
con­
tului de utilitate socială
ce mtrâ in componenţa comisii­
muncii
a se
pabilă
odopta
„DIAPOZITIVE, colective, se preocupă exclusiv lor de expertiză a capacităţii tribuie mult Io vindecarea ne­
vrozei în colitote de îoctor to­
de muncă. Fora aceasta Înţele­
de proprio-i
suferinţă şi
de
nic şi terapeutic.
e-
gere se pot întîmplo două
propria-î insomnie, îndoială, ob­
nevrotici pensionaţi
Bolnavii
NISIP PENTRU LIBIA a început producţia prepara­ alimente bogate in proteine. sesie. de neîncredere în oa­ cort : sou nu se acordă asisten­ vor trebui să urmeze tratamen­
Norvegia exportă nisip in... tului almagcl, care se folo­ Stadiul cercetărilor dc labo­ meni, de frică ; este o persoa­ ţă medicală convenobilă unui tul în continuare sub îndruma­
sulerind, sau se lasă sâ
se
nă infirmă core se chinuie şi
DIA... NEGATIVE" Libia, al cărei teritoriu este seşte in special pentru trata­ rator este astăzi depăşit în core chinuie şi pe cei din jur rea medicilor din policlinici ior
in cca mal mare parte deşer-
rea ulcerului gastric şi duo­
marc măsură : în Anglia sc
CIc. Trei încărcături de cite denal. Cu noul preparat pot construieşte deja o fabrică ca­ cu nesfârşitele ei acdze. Astăzi in cazurile indicate vor fi re-
100 tone au şi plecat, iar alte­ fi tratate, dc asemenea, gas- re va produce în anul 1970 cînd naţiunea noastră socialistă internaţi în spitole sou trimişi
pentru tratament balneo-climo-
I le vor urma. trite şi alte boli ulceroase. Al- peste 10 tone dc proteine pe îşi croieşte propriul drum spre
>t Acest nisip va servi la şle­ un viilor moi bun şi se impune tic sau sonotoriol. E bine să se
Cu simplitate fuirea suprafeţelor metalice tnagclul nu provoacă fenome­ zi din ţiţei. O astfel dc fabri­ tot moi mult pe pion interno- M E D IC A L E ştie câ aceşti bolnavi prezintă
ne secundare dăunătoare.
că se construieşte şi în Fran­
ale rezervoarelor dc petrol, ţa- ţionol, este necesor să ovem un grad de sensibilitate şi că
înainte dc vopsire, consistenţa O NOUA SURSA DE curojul de a privi realitatea totdeauna este necesor să ne
purtam cu ei cu mult tact, com­
CAl&toric obişnuită in autobuzul Deva—Petroşani. nisipului libian nepermiţind ALIMENTE — ŢIŢEIUL OPERAŢIE MILITARĂ drept in faţă şi o constata că petenţă şî corectitudine. In lipso
Convorbiri de circumstanţă, amabilităţi schimbate această operaţie... In urmă cu zece ani s-a nevroza este astăzi încă o tris­ strecoare sub masca nevrozei acestor condiţiuni, nevroticului,
cu colegul de banchetă, comentarii despre timp, nou­ constatat că proteinele pot fi 800 dc soldaţi ai armaici co­ tă reolitote Spun „încă" pen­ persoone care în reolitote nu după un timp oarecare. începe
tăţile de sezon ctc. Deodată o femeie se ridică, cere ARHIVA PE FUNDUL obţinute şi din ţiţei. Această lumbiene, încartiruiţi in ora­ tru că sînt convins că această sînt bolnave. să-i convină suferinţa şi conşti­
cu glas stins sâ se oprească autobuzul. Şoferul nu o MARII descoperire este cu atît mai şul Manizales, au fost operaţi realitate poote şi trebuie să fie Lichidarea nevrozei va trebui ent sau nu, refuză să colobore-
aude şi femeia, fără să mai poată vorbi, se îndreap­ Arhiva dc stat a Suediei va interesantă, cu cit intr-un ma­ dc amigdalc... Au rămas cu lichidată. începută cu asanarea condiţii­ ze cu medicul împotriva bolii si
tă spre el Autobuzul opreşte, o altă femeie îşi spri­ fi mutată in curînd pe... fun­ rc număr dc ţări slab dezvol­ amigdalc doar comandantul Ea constituie încă o temă lor de muncă şi de vioţâ : zgo­ coloborează cu boolo împotriva
jină colega suferindă, o ajută să coboare, se plimbă dul mării. In nişte peşteri tate, populaţia duce lipsă dc batalionului şi furierul. Acest destul de controversată Intre motul excesiv, pulberile, sub- medicului şi a societăţii. Desi­
cu ea afară. Cînd femeia şi-a revenit, a urcat in au­ submarine la o adincimc dc număr impresionant dc ope­ a-i contesta existenţa şi a o con­ stonţele toxice, radîoţi i le. tem­ gur, nici in oceste cazuri, destul
tobuz, iar călătoria a reînceput să-şi deruleze filmul 17 metri, vor fi amplasate sa­ sidera drept o ficţiune o psi- peraturile prea ridicate, etc. de rare de oltfef, nu este nece­
normal, obişnuit. Gestul s a consumat cu simplitatea la principală şi alte şase au­ raţii a fost efectuat dc medi­ hiotriei şi o i acorda o otenţie core trebuie sa fie reduse Io
xiliare ale arhivei. O scară şi cul militar, In urma introdu­ excesivă, există toate modalită­ limitele acceptabile pentru or- sară violenţo în limbaj, cuvin­
ajutorului anonim acordat confratelui in suferinţă.
un lift vor transporta lucră- ŞTIAŢI CĂ... cerii unui nou regulament dc ţile intermediare de a o privi. gonism. Examenele medicole Io tele tari şi nici scoaterea pe
I lorii in diferite secţii. Aceas­ premiere a fiecărei intervenţii Importonţ este însă să ne păs­ ongajore vor trebui efectuate uşă afară din cobinel. ci o psi­
tă măsură a fost luată după chirurgicale. trăm întotdeouno spiritul critic cît moi exigent, peniru a evita hoterapie raţională de inolto
colitote care întotdeouno se vo
în abordarea ocestei teme şi sâ
M o n d e n ă cc arhiva suedeză a fost a­ La laboratorul Institutu­ nu pierdem niciodată contoctul ongojorea unor bolnavi poten­ solda cu succes.
în
meninţată cu distrugerea
ţiali în locuri de muncă ce vor
timpul unui incendiu. lui de raţionalizări şi con­ viu cu realitatea. produce o decompensare nevro­ După reîncadrorea în viaţo
strucţii din Praga s-a con­ Pe de oftă porte, unii dintre tică sigură şi în timp scurt. De socială, prin depensionorea fos­
Secvenţă de cafenea. Lume multă, eterogenă. Se BILANŢUL struit un calendar care nu distinşii colegi medici practi­ osemeneo, toţi angajaţii din în­ tului bolnov nevrotic, există pe­
se învecheşte nici după 400
Acestea
ricolul unor recidive.
consumă — după preferinţă — cafele cu coniac sau CATASTROFELOR de ani ? Această invenţie, cieni de oiţă specialitate refuză treprinderi şi instituţii vor tre­ însă pot fi prevenite prin men-
invers. Nu ştiu de ce. dar in fiecare cafenea, la ori­ Cite nave naufragiate se a­ care a stîrnit un viu inte­ pur şi simplu sâ acorde vre-o bui să ocorde atenţia cuvenită ţinereo legăturii permanente cu
ce oră, intilncşli întotdeauna „grupul monden* — flă pe fundul mărilor şi ocea­ res, poate indica toate da­ importanţă ocestui sindrom atît si toată seriozitolea controale­ medicul curant, prin controale
să-i spunem. Fete tinere încearcă parcă să compen­ nelor ? Doi oameni dc ştiinţă tele calendaristice pe o pe­ de polimorf, etichetînd drept lor medicale Io intervale regu­ efectuate Io intervale moi scur­
seze economia făcută la „mini-jup" cu o revărsare americani şi-au asumat sarci­ rioadă dc 800 de ani (400 „prostie" orice diagnostic, psi­ late pentru depistareo cît moi te şi prin depistarea cît maî
darnică, generoasă, de farduri, gene puse, aluniţe na dc a răspunde Ia această din viitor şi 400 din trecut) hiatric de nevroză, ceeo ce bi­ precoce a tulburărilor nevrotice. precoce o simpiomelor de de-
„pictate*. Sînt şt stiluri — părul lung, desfătindu-se întrebare. Pe baza datelor so­ ţinind cont şi dc anii bi- ne înţeles nu atestă decît in­ Dacă sindromul nevrotic s-a compensare şi trotomenlul lor
şuvoi pe umeri, ochelari cu ramă îngustă sau coafu­ cietăţii britanice de asigurare secţi. Principala parte a competenţa lor profesională. constituit, se impun măsuri de adecvat.
ră dc epocă, suplimentată dc o „ploaie" de ornamen­ „Lloyd* şi a altor surse, oa­ aparatului (care ca volum Este adevărat că se pot strecu­ ordin curativ r luarea în eviden­
te metalice. menii dc ştiinţă au calculat că nu este mai marc dccit un ra destul de uşor sub acest ţă dispensarizată. tratament me­ Consider că nu este neceso-
în cursul ultimilor 2000 dc diagnostic unele persoone lipsi­ dicamentos, repous sou chiar ră amplificarea evidenţelor Io
Băieţii, mai simplu, sc rezumă Ia perciunii exa­ ani, anual au căzut victime calendar dc birou), sc com­ te de simţ de răspundere, ce nu internarea într-un serviciu de nivelul circumscripţiilor şî ol po­
geraţi, chica răsfrîntă peste gulerul bluzei „roşu en­ ale lui Ncptun aproximativ pune dintr-un dispozitiv liclinicilor. ci urmărirea stricto
glezesc", centuri late. mecanic, care cuprinde sis­ doresc so-şt focă datoria şi specialitate. In majoritatea co-
500 de nave. In concluzie, în core sub moşea de bolnav îşi zurilor oceste măsuri simple sînt şi continuo o principiului efi­
Să mai adăugăm discuţiile „radicale', în auzul prezent, pe fundul mărilor şi temele calendarelor iulian ascund refuzul de a participa necesare şi suficiente peniru cienţei. Un bun procticion psi­
tuturor, sau — prin contrast — acrul misterios şi oceanelor sc află nu mai pu­ şi gregorian, precum şi aşa- ocliv Io vioţo socialo. Practico rezolvarea nevrozei, care este hiatru are nevoie de maî puţine
fals intim. ţin dc un milion dc nave. numitul sistem mondial u­ m-a învăţot co numărul acesto­ o suferinţă de cele moi multe evidenţe în cabinetul sâu şi de
Iar ca tabloul să flc complet, „grupul monden" nic, pe care îl pregăteşte ra este extrem de redus astăzi ori reversibilă mai multe cunoştinţe de specio*
O.N.U.
încearcă să sc autodefinească „rotund*, cu acele pri­ PREPARAT In oraşul Senday (Kyodo), cînd societatea noastră este Uneori. în cazuri deosebii de litote, de foorte mult toct si co­
PENTRU TRATAREA ☆ in plinâ efervescenţă creotoore. grove şi rare de altfel, se im­ rectitudine. In ocest fel va reuşi
viri circulare, pline de dispreţ suveran pentru mu­ In satul mexican Chihua- in nordul Japoniei, a fost in­
ritorii dc rind. ULCERULUI GASTRIC stalat primul aparat de sem­ Bolnavul nevrotic trebuie pri­ pune necesitoteo pensionării în lupto so zilnică pentru lichi­
O fabrică de produse far­ hua trăieşte tribul indian nalizare rutieră pentru orbi vit întotdeouno cu înţelegere. temporare In osemeneo situa­ darea nevrozelor şi nu va de­
T. IONIJÂ tarahumara, ai cărui mem­
maceutice din R.P. Bulgaria din aceasta ţara. Atunci cind Atmosfero de cordialitote în ţii conducătorii întreprinderilor veni niciodată, cu sou fără voia
bri sc remarcă printr-o ca­ culorile aparatului de semna- ombulotorii, sanatorii şi spitole. si instituţiilor or trebui să de­ so. un cultivator al ocestora.
pacitate fenomenală de a pună toole eforturile pentru o
liiare se schimbă, aparatul vi­
rezista Ia cursele de fond ? brează şi transformă semna­ îi poote aduce mult mai multă osiguro foştilor angajaţi, acum Spitolul unificat Dsva
Dr. IGOR CIBIŞESCU
alinare decît chior medicamen­
calitate a
Recent, această
celorieî. Apoi ministrului.
Sinţ
ALAIN DILON co un manechin. fost verificată şl confirma­ lele luminoase in litere braille. tele pensionari, condiţii de o octivo
i E. ; Este maî greu să fii inte­ tă. O comisie dc specialişti
rogat de judecătorul de instruc­ a asistat la cursa unui ma­
i ţie decît de poliţie ? rc grup de locuitori pe o generalul Gh. Mngheru, par­
i A. D, r Judecătorul ore proce­ distanţă de 177 km. £ 20 APRILIE Cervantes Snnvedra (n.
Continuare din liarul nr. 4441 unei femei şi oceeo o copilului se verbale, decloraţii şi este su­ Chiar şi copiii din acest România : în 1828 s-a năs­ 1547) ; U.R S.S — s-a născut, ticipant la revoluţia de la j
1848 în Ţara
Românească
meu", crcdcţi-mo este o explo­ ficient să le confirmi. La poli­ trib, care numără aproxi­ cut Carol Davilla, fondato­ in 1891, compozitorul S. Pro- (n. 1804) ; în 1908 s-a năs­
Aloin Delon : Au încercai sâ zie de adevăr. ţie insă, este îngrozitor. . jocul mativ 50 000 persoane, pot rul serviciului medical ro­ kofiev (m. 1953) cut Constantin David, mili­
mo desfiinţeze, sâ mo distrugă E. : Credeţi ca daco nu oi fi este moi strîns. M-ou interogat efectua curse care uimesc mân (m. 1884) ; în 1893 a & 24 APRILIE tant al mişcării muncitoreşti
in foto opiniei publice. Cum se fost dumneoto prezent, or fi e- şase sou şapte anchetatori. Da» sportivii. Comisia a comu­ murit Gheorghe Bariţiu. (m. 1941) ; a murit, in 1958,
poate admite aşa eevo ? xistot o afacere Morcovici ? nu ou trecut pe procesele ver­ nicat că in prezenţa ei un fruntaş al revoluţiei din România : in 1574. oaslcn pictorul Iosif !ser (n. 1881).
Express : Dar opinia publică A. D. : Nu. pentru că Aloin bale decît ceea ce-i interesa. A grup dc copil în virstă de 1848 din Transilvania (n. Moldovei, condusă de loan Alte ţări : Italia — în 1945 j
nu v-o fost niciodotă ostilă de­ Delon provoocă ogitaţie, ceea trebuit sâ om grijă mereu sa nu 6 pînă la 10 ani, a alergat 1812); a murit. în 1895. cri­ Vodă cel Cumplit, zdrobeşte
oarece un sondaj efectuat de ce înseamnă subiect pentru pre­ fie deformate cuvintele mele. la o altitudine do peste ticul literar Raicu Ioneseu- la Jilişlea pe cotropitorii Italia a fost eliberată de sub |
Institutul froncez al opiniei pu­ să Dar in orice caz. este o ofo- Interogatoriul a durat ore în şir 2000 m, părcurgind 10 km Rion (n. 1872). turci ;* în 1711 se încheie jugul fascist.
blice vă situeoză printre cei mai cere core depăşeşte tootă Iu- deoorece om vrut co întrebările in 70—80 minute. Internaţionale : in 1949 a tratatul dintre Pelru cel Ma­ Internaţionale : în 1945, la
odmiraţi oomenî din Fronţo meo. Şi pe mine moi ales Ni­ core mi le-au pus să figureze tît avut loc primul Congres rc şi Dimitrie Canlemir. prin San Francisco, au început
(dintr-un număr de 10). meni nu ştie de ce Morcantoni pe texte, în locul formulei tra­ Uncie specii de plante c- mondial al partizanilor păcii care Rusia garantează inde­ lucrările Conferinţei pentru
A. D. r Sondojul o fost efec­ este în închisoaie. Mi s-o spus diţionale : „La interpelare, dom­ mit uneori raze gama în- pendenţa Moldovei ; în 1871 crearea ON U. t
plastic
s-n născut artistul
tr-o doză dc 500 000 dc ori
tuat in ionuorie. Trei luni moi că procurorul a deferit oloce- nul X o declarat". mai mare decit doza mor­ ® 21 APRILIE Theodor Pallady (m 1956) :
devreme. Io începutul afacerii, reo procurorului general core. E. t 40 de ore de interogato­ tală pentru om ? România : în 11182 a mu­ Alte ţiLrî : Germania — în G 2G APRILIE
numele meu n-ar maî fi figurat la rindul său. a înmînat-o con- riu înseamnă mult ? rit filozoful mnlerinlist Va* 1724 s-a născut filozoful Im- s-a născut. în 1911. poetul România : in 1920. savan- ij
pe listă. Poate că aş fi figurat A. D. : Foorte mult, moi ales ☆ sile Conta <n. 1845) ; în 1894 manuel ICant (m. 1804) ; Eugen Jebeleanu ; în 1913 Iul Emil Racoviţă. întemeia- 1
printre ortişlii cei moi detestaţi pentru mine, deoarece mă ener­ La uzina constructoare dc s-a născut scriitorul Camil U.RS.S. — în 1870 s-a năs­ s-a născut Ştefan Plavâţ, mi­ zâ la Cluj, Institutul de
La început opinia mi-o fost osti­ vez. maşini grele din Krama- Petrescu (m. 1957) cut V. I- LENIN (m. 1924). litant al mişcării muncito­ speologie, primul de acest
lă. sint sigur. Dor, în ionuorie E. : Vi s-o propus să faceţi torsk (U.R.S.S.), s-a con­ Alte ţâri : R D Germană fel din lume
totul s-o schimbat. Am început filme în legătură cu afacerea struit un strung care poate — în 1946 a fost creat Parti­ Q 23 APRILIE reşti (m. 1944) ; s a născut, Alte ţări : Franţa — în
să primesc teoncuri de scrisori Morcovici ? prelucra piese lungi dc 10 dul Socialist Unit din Ger­ România : se împlinesc 75 în 1919. poclul Mihu Drago- 1798 s-a născut pictorul Eu­
de simpatie. A, D. : Nu Dar printr-o co­ in cu diametrul dc 4 m? mania (P.S.UG.). de ani de la naşterea (1894) mir (m. 1964). gene Delacroix (nv 1863) : j
E. ; După ce oţî opărut la incidenţa neoşteptată voi turna Strungul este dirijat auto­ scriitorului Gib Mihâieseu Internaţionale: „Ziua mon­ Irak — în 1920 au început !
televiziune ? Cind aţi demonslrol în curind primo scenă din „Clo­ mat şi este prevăzut cu un ® 22 APRILIE (m. 1935). luptele de eliberare naţiona- ?
că maşina soţiei dumneovoostră nul sicilienilor" Io Poleiul de sistem dc ungere automată. România : în 1850 -s-a nâs- diala a tineretului împ-dtjva lâ : Tanzania — în 1964 a 1
o fost sobototă ? justiţie. Trebuie să ies din fur- ☆ cui poeta Veronica M i c Alte ţâri : Anglia — în colonialismului". fost constituită Republica 1
A. D. : Cred că publicul o gonet cu cătuşele Io mîmi şi să Antropologii mexicani a­ (m 1889) ; a murit, in 1897, 1564 s-a născut scriitorul Unită Tanganica şi Zanzibar
simţit, in oceo zi, că nu t»u* intru in cabinetul judecătorului. firmă că primii spanioli ca­ scriitorul Ion Chica" (n William Shakespeare (ni ® 25 APRILIE (din 29 octombrie 1964 —
cam, că nu eram actor. Şi opoi. Cred că vă imaginaţi scano. ic au vizitat America, vor­ 1816) : în 1905 a izbucnit 1616) , Iugoslavia — în 1919 România : în 1875 a murii Republica Unită Tanzania).
spre sfîrşit, ou fost obligaţi să E. : De ce aţi acceptat să besc despre populaţia nea­ greva generală a muncitori­ a fost creat Partidul Comu­
întrerupă emisîuneo deoorece turnoţi filmul tocmai acum ? gră dc pe coastele Amcricii lor cizmari din Bucureşti :
voceo mea devenise foorte sla­ A. D. : Am semnat controctul Centrale ? Sc presupune că nist (din 1952 — Uniunea
bă. Telespectatorii ou simţit e­ cu 18 luni în urmă. el sînt descendenţii parti­ se împlinesc 60 de ani (1909) Comuniştilor din Iugosla­
moţia mea coci era adevărotă E. : Şi veţi rezislo efortului ? cipanţilor Ia expediţia orga­ de la greva muncitorilor mi­ via) ; Spania — în 1616 a
Cind te odresezi in faţa a mili­ A. D. : Sper co da. nizată in anul 1300 dc către neri din Brad. murit scriitorul Miguel de
oane de oameni : „Vă rog să sultanul Guineei.
incetoţi să vă jucaţi cu vioţo (Sfirşil)
iH-~-
Domnul Splridon făcea pane Ideea egalităţii femeii cu bărboiul. Asta-i un fel de egalitate. dor simţi, care ie reconfortează sulle- Păi nu ? Dacâ-l pe vrute, atunci Şi uite aşa. lumea ca mută aş­
dintre acei oameni cărora )e pla­ Domnule, dar noi nu slntom şco­ nu c singura. Şl egalitatea asia teşie şi-ţi dă vigoarea necesară să să vrem flecare ce ne trece prin tepta de Ia mine e.xplicaiil. Şi-apol
ce să sc asculte vorbind. Asia ero lari să credem tot ce auzim ! Fe­ Bebel o forţează inir-atit dc ic poţi suporta anilor căsniciei. As­ minte. Munca asta de conducere t l(T-;mi dat. E uşor de bănuit cc
meteahna Iul. Altfel trecea drept meia, prm natura ei. nu poate li miri cum dt- nu vede că e strim- ta. zică oricine cc-o vrea. e in o treabă anevoioasă... chel. Un le-um putut spune. Ba am cerut
om corect şl Jovial. Cei cnre-1 cu­ egală cu bărbatul.. Păi, spune bă ! primul rind meritul femeii... Şl conducător trebuie — asta e obli­ mal mult, fiindcă aici voiam sâ
noşteau ziceau despre cl că e cum­ dumneata, nu ne-a fost nouă mai Pai cc nevoie am eu de egalita­ cum mi-u pregătiţi pentru aseme­ gat — sâ asculte pe toată lumea. ajung. Maideil /raplor sâ vorbim
secade, dacâ-1 saluţi dc la distan­ greu sâ ne coreciâm propriile tea femeii ? Sau hai s-o luăm alt­ nea treburi inălţâtoaie domnul Dar înc-hlpule-ţl dumneata câ ar cu ministerul, cu organele locale,
ţă. Dacă făceai cumva impruden­ greşeli, decit sâ le Îndreptăm pc fel : cc nevoie orc femeia dc ega­ meu ? Dc cc o lăsaţi singură şl face cum zice flecare... Ce s-ar mâ rog sâ apelâm la oricine ne
ţă să te laşi ademenit de vreo ex­ cele vechi ? Iml aduc aminte cn litate cu bărbatul ? S-o punem să nepregătită in faţa unor asemenea alege diiur-o treabă bine intenţi­ poate da o mină de ajutor ş! de
plicaţie de-a Iul... atunci înţele­ acum de anii cind era trunblţatâ muncească la cot cu el ? li uci­ probleme de viaţă ? Consideraţi onală 2 * Un conducător trebuie sâ In clasa a opta In sus să demlxtâm
geai Intr-adevâr de ce il spuseseră această idee cu insistenţă pentru dem fineţea, ii distrugem gingă­ că c de ajuns cunoaşterea deosebirii aibă curaj. Sâ se Încumete?, să În­ clasele. Păi cu mai putent admite
oamenii pisălog. prima dată la noi. Şl din această şia. ii lăbărţăm simţurile şi o vul­ dintre noi 7 PAI stai. stai. asta-I drăznească adică Pâl altfel cum devălmăşia asta — zău oşo. De la
irăsnolc iţi poţi dn seama cc foi­ garizăm ca vai de en. De-o vede opera lut dumnezeu şl ce face el poţi ţine piept şuvoiului. Nu vezi
Odatâ. cineva, care tot aşa, fu­ Qumnczeu In halul ăsta o renea- e sfânt Dlntotdeauna femela a şti­ dumneata, vremea noastră e pli­ vii’st» asta copiii nu mal slnt co­
sese scos din răbdări, l-a exclamat tă are o idee cind face prizâ cu gâ. Sigur o reneagâ. Cautâ-ţl dc ut sâ iacă copil fără sâ aibă cu­ nă de idei. Numai că pentru pro­ pii Mai mult. De-aeum e nevoie
masa. Aici
dreptate
«re mare
10 fată : Domnule ce pisălog ! Dar Marx. Dor rolul conducătorilor mă treabă Aclame, asta nu-1 femele noştinţă dc canea d-tale, domnu­ gres e nevoie numai de Idei btine. do o educajle diferenţiată Pc fete
domnul Splridon a Înţeles psiho­ gindesc că este şl acesta dc a nu creată de mine. Cum de al muti­ le Bebel Şi dc-asta ziceam : sâ ştii să as­ mai ales — or M ele nu zic nu.
log. $1 n-a mat contenit cu mul­ lâso să circule idei şl concepţii lat-o in Halul ăsta 7 ! Da’la rasa ta Apropo ! Mal zilele trecute eram culţi. sâ vezi. apoi. ca conducător, utile şl matematica şl romăno şi
ţumirile şi cu măgulirile la adresa care infectează bunul simţ. mani­ te-al glndlt cumva ? Dosr se ştie Tn librărie, in Jurul meu tineri cind ai luat o hotârîre — gata. nu latino, dar trebuie de-aeum sâ În­
Interlocutorului, pînă cind acesta erele unul popor. ...Uite, dacă ci­ că orice bărbat frumos e copilul şcolari, unii cu obrajii îmbujoraţi mal e loc de discuţie. Nemulţu­ cep sâ le pregătesc pentru viaţă
nu l-a întors pur şl simplu spate­ neva ar contamina reţeaua de apă unei femei. . Asta zic cu aşa, ştiu — mal ales fetele — dar oricum miţi au fost şl cit II lumea tot vor Treaba asia cind o mal fac ? $1
le şl l-a lăsat în plnta domnului. l-am da pe mina Justiţiei şl l-am că nu aşa e zicala, do. spune dum­ toţi cu purtări nefireşti, cereau o fl Problema este : al făcut pasul cum ? De ce sâ las asemenea ches­
Nici asta n-a fost o treabă uşoară, anume carte. Mâl să fie ! O cer şi tiuni In seama familiei ? E în
i fiindcă 11 apucase pc bietul om de categorisi, fără drept dc apel. crl- neata, nu merge şi aşa Întoarsă Înainte ? Asta sâ urmăreşti. Dacă stare familia sâ se angajeze la o
i asemenea treobă ? Eu cred c6 nu.
mină şi nu se mal sătura expli-
clndu-1. In marea, In foarte marea majori­
tate a cazurilor cred câ familia
Aşa era domnul Splridon. Lumea nu e în stare de aşa ceva. In pri­
11 sttma. dar de la distantă. Mie mul rind pentru câ nu ştie. Nu
Insă ml-a fost dat — a$a-s eu fără vezi dumneata, copiii, au mal
noroc — să am dc-a face cu cl dtn multă şcoală decit noi Şl apoi
două motive : In primul rind fiind­ nici aceşti părinţi n-au fost edu­ ORIZONTAL : 1). Localitate unde biserica — Ladă fără fund ! j d).
că eram vecini dc apartament. Iar caţi la vremea lor In acest spirit romanii au ridicat monumentul Cere I — La figurat l — Se arun-
al doilea, fiindcă locatarii l-au n- modern. Tocmai de aceea atribui ..Tropoeum Tralaul" — Culoare ; că-n foc (fig.) ; 6) Strop de apă
les preşedinte de bloc. Aşa mi-a şcolii drepturi pe care le merită. 2) Mfnâstire Întemeiată In sec. al (fig.) — Spetează — Scaun la
fost soaria şl am de ce mă pllnge. Asta nu Înseamnă excluderea fa­ XV-lea, In Incinta căreia Matei înălţime ; 7). Aici Cuza Vodă o
Intr-una din zile trecusem pe la miliei. Nu. Din contră. Dar sînt Basarab a instalat o tipografie — linut prima sa cuvfntarc după ale­
librărie si cumpărasem cartea Iul minai. Dar cu cit este, niâ rog. eu femei! care servea. O cărţulie. oşti convins de acest pas. fll li­ sigur câ aceşti pârlnU işl vor a- • ■•de Argeş, fostă capitala a T*ril gerea sa ca domnitor al Moldovei
Bebel. ,,Holul fcmclJ In societate". mal bun un alitil care slluleştc buna puţin ? 1 Cum sâ nu meargă t In De vorbă cu adolescenţi. O am niştit. Frâmîntârtle sînt necesare. jula copiii numai cu puţin mal Româneşti in secolul al XlV-lea ; şi Tâni Româneşti — A găsit totul
Dram după o zl de muncă. Obosit, cuviinţă... Deosebirea e numai câ rezolvarea marilor probleme Întot­ sus. Am clltt-o. Merită sâ fie citi­ Al văzut dumneata marea ? ! Cind mult decît îi ajută astăzi. Şi şcoa­ 3) . Pronume — Turnul din Tirgo- pe dos ; 8). Popor In sudul ţării
plictisit.. Urcind scările mă Intll- în primul caz rezultatul este ime­ deauna trebuie pornit de la lu­ tă. Necazul e altul. DupA vreo c Învolburată, agitată, cind se la urc scăderile eţ ! De acord. Dar vişte. înalt de 10 m. aflat lingă <od) — Biserica Trei Ierarhi
ncsc cu domnul Splridon. Cum mă diat, pc cind In cazul contamină­ cruri mărunte. Eu unul aşn gin­ trei zile sini chemat la şcoală la frămîntă scoale la suprafaţă din ircbuie sâ recunoaştem lotuşi câ ruinele palatului domnesc ; 4), (ifiM) ctitorie a acestui domnilor,
văzu. de la distanţă. Începu să-mi rii concepţiei, pot mutila intelec­ desc. ŞUI. acest miraj al produc­ şedinţa cu pâiinţil Şi ce-mi aud adineuri tot ce-1 râu şi netrebu- şcoala este una din eple mai seri­ Participant la răscoala populară eu o somptuoasă podoabă sculptu­
ţiei cil mai multă, cit mal bunâ.
facă temenell. urechile acolo. Toţi vorbitorii şt incios şi-l aruncă pe mal. Apoi. oase instituţii din cite are socie­ din anul 1021 — Timpul l şl 2 ; 5) rală — Studio de televiziune Ita­
tul generaţiei... Atunci nu am da­ ne cam suceşte glndlrea şl ne tre­ Făurită de popor (pl) — hidrocar­ lian ; 0). Lună de vară — Unitate
— Ce mal faceţi, domnule Chlri- toria sâ fac ordine la mine acasă zim câ ne mal scărpinam şl |n nu numai el şl cel dtn sală — tnţl. cind s-a liniştit, cit ll de limpede tatea contemporană. Ascultfi-mâ buri ; 5). Alergător dobrogean —
câ. nu vă mal vede omul cu anii şl !n această privinţă ? Mie ml se cop de multe ori Eu. de pildă, auzi dumneata, tunau şl fulgerau şl frumoasă. Atunci, do. poate pc mine : dacă şcoala ar exista Sistem de plată la graniţa dintre economică In reşedinţa banilor
domnule. Noroc şl sănătate, nu­ pare câ da. Eu sînt convins cA da. admir şl ridic pâlfiria In fata tu­ împotriva acestei cărţulii. Mâ uitam sA-şl arate soarelui măreţia fiindcă numai sâ fie înjurată şl tot nr me­ două state — Nu prea-l egal !; 7). Olteniei (abr) ; 10). Repede I —
mai bine. şi-ml strînsc mina bu­ Spuneam de femei. Pâl. eu ani In turor femeilor pricepute. Da cre- la el şi începusem să mă ruşinez c cu faţa curată. Aşa şl noi. In­ rita sâ existe. Eu unul aşa văd Regulament de ordine interioară Bastion de apărare — Mări : 11).
curos că mă vede. urmă, nu tot aşa. maimuţărind de-mâ în condiţiile moderne de as­ de Ignoranţa noastră Dn mal văd tr-un fel m-a bucurat interesul problema. (abr.) - Exploatare ; fi). Armată Conducător al hunilor — Pasăre
12).
clntâtoare cu pene galbene :
A, o carte. Ia sâ vedem, la să pe nu ştiu cine. In numele egali­ tăzi n-am nevoie de o nevastă bună culmea — câ nici diriginta n-ar oamenilor. Nu mâ sfiesc de cl Se Inserase bine Din bloc unii — Cep — Unitate do măsură ; 9). Pictor englez — Riu în sud-vestu)
vedem. Bebel... De, ştiu eu. Dac-ar tăţii decretate, nu le-am băgat pe bucătăreasă. Categoric nu. Oncit prea fi convinsă câ pentru ado­ cind nu nu dreptate. Asia nu în­ veneau, alţii plecau, unit plecau State — A uni ; 10) Roman de V. ţârii — Cu nttsu-n vlnt ; 13). Pri­
fi să vorbim fără Înconjur, păre­ femei sâ lucreze In mină. da. da. ar fl de pricepută nevaslâ-mea o lescenţi. mal ales. o asemenea seamnă că nu-l admir. UUe şl pe şl se Întorceau, iar noi tot acolo Hugo — Prefix Ia ureche — Mun­ ma capitală a Moldovei — Ţara dc
rea mea e că nu răspunde Nu. în mină... De ce te mirt atît 1 Hal Întrece, da ce vorbesc eu. nici n-o carte are rostul cl. Şl atunci n-am Bebel. nu-ţ dau dreptate aşa cum stăm şl pccclluiam destinul fcntcil că la curtea boierului <od.) ; it). origine a tiparului.
nu. nici pe departe nu dă răspuns cu mine pe stradă să-ţl arăt, nu­ pot compara cu un bucAtar sadea mal putut. M-am ridicat sâ spun a eoncepul-o el. Cartea însă l-o necesitatea lărgirii educaţiei, sta­ Ctitoria lui Radu cel Mare. din GHERE IOSIF
marilor probleme legate de femeie. mai ieri le-am văzut şi eu. cum pregătit la Paris. Dacă asta caută, şl cu două vorbo. recitesc pentru câ a reuşit sâ mâ bileam rolul şcolii In societatea anul 1500. în care se păstrează
Mie ccl puţin îmi face impresia sapă femeile şanţul pentru con­ cine vrea aşa ceva n-are decît să — Tov. dirigintă, zic. vă rog nună pe glnduil. Aslaloltâ e alt­ modernă. îmi venea sâ-1 apuc de capul iul Mlhat Viteazul — Perso­ Hunedoara
că el nici nu c convins de ce scrie. ducta de apă. Nu te uita că afa­ se Însoare cu bucătarul. Orice dar vă rog Insistent, faceţi cumva ceva. E o carte de educoţie a in­ rev'cr. sâ-l zgilţîi şi sâ-1 strig în naj din opera cu acelaşi nume de
Ştiţi, e perioada cind încă nu se ră e zloată, să le vezi cum 11 se profesie ar avea. mă Înţelegi, eu ca dc mline Inceplnd sâ se poată timităţii omului şi o consider ne­ faţă : lasâ-mâ domnule In pace cu Ctinka : 12). Cel mal activ vulcan
înţelesese că propaganda trebuie Încleştează mina pe tîrnăcop şl lo­ ca individ mal om nevoie şi am vinde În şcoală Visul maicii dom­ cesară. Păi dacă lut dumnezeu nu elucubraţiile dumitale cu tot. Cind din Europa — Oameni în alb ; 13).
mal IniII glndltâ Sc vorbea, se pată. Femei de toate viratele. As­ In primul rind nevoie de altceva, nului. Canea ala dc rugăciuni, i-a fost ruşine sâ-i facă omului mi-a spus ..bună seara" şl no-ăm Una şj alin — MînâsUre fortifica­
scria fără convingere Pentru so­ ta In numele egalităţii. Nu dom­ şi nu e vorba de mine. de dum ­ plinâ do blesteme şi alte nâ/biiil. cele necesare, mir de ce sâ-mt fie despărţit, mă simţeam ce scăpat tă din apropierea Sucevei constru- Dezlegarea jocului
luţiile date. oamenii nici nu Insis­ nule. femela nu ne este şl nu ne va neata sau de alţii. E vorba de noi şui dumneoto Aşa. Sola a am u­ ruşine sâ ştiu că Ir am ? ! A fost de Ia închisoare liâ In sec. al XVUMea. valoros
tau. Considerau Încheiată misiunea fl egală niciodată. Din punct de toţi. Astea nu-s capricii domnule, ţii. Cum stăm eu mai în spaie o vreme cînd nu cunoşteam nici Acasă, mâ plţngeam nevcstl-m1 monument dc arhitectură cu un
lor din moment ce au spus ceva. vedere al constituţiei sufleteşti, al sînt cerinţe fireşti, fără de care deodaul nud zgomot de scaune. cite ştim astăzi... In tinereţea meo ş(-1 expllcem ce-atn păţit. Ea de muzeu de artă feudală. „Boboci"
cucoanele nu se dezbiâenu pr pla­
Dar cartea lui Bebel orlcil am simţămlntelor şl sentimentelor nu putem ajunge ce vrem să fim. Oamenii se întorceau spre mine şt jă. Am nişte poze din vremea dr- colo flroscoasâ : ,.Pâl — zice — VERTICAL.* l). Mînăstlre înteme­
spune noi are totuşi un merit. Şl vreau sâ zic. ne e superioară. Do. Intr-o căsnicie femeia aduce acea ţn ochii celor mal mulţi oteam alunei. ţ.l le arăt o dată. parc-ar- mai slnt pe lume şl oameni care iată In I»i42 a cărei biserică a fost ORIZONTAL: i). Floare —
Încă unul mare. Ea opune concep­ da. ne e superioară mult. Din căldură surieicascâ. acel ceva pe nedumerirea. Acum oamenii mă fl nişte paparude. Nu-1 vorbă <■> interesează, cnre-şi dau o pâre­ pictată dc N. Origoreseu în anii Boboc : 2). Recrut! — Gard ; 3).
ţiei nemţeşti a celor trei „K" (co­ punct de vedere al construcţiei fi­ care dacă mă întrebi exact n-am ştiu. Şi eu ii cunosc. Neciopllt ştiu astăzi cite uncie sînt prea. prea le cînd e vorba de educaţia copi­ 1 fir»9—ihdn. — Oraşul dc pe Criş : Abac — Natală : 4). Iarăşi — Iri­
pil. biserică, bucătărie) o viziune zice — oho, nici nu merită s-o să ştiu să-ţl răspund, dar fără dc ră nu-s, poate puţin cam trâznlt. dezbrăcate : nici ca altâdată. da 2). Incppul dc domnie ! — Orga- ta : 5). Eda — Ucenica ; 6). RA —
nouă. Da. da şl ăsta e un merit comparăm cu noi. Aşa a rlndmt care nu se poate şl nu se poate da asta-I altceva... Era linişte. In­ nici chiar aşa. Tnt chichirezul e ilor. nu ca tine". De-atunci fanto­ ni/.nUc culturală Înfiinţată la Si­ Ageră - Ins : 7). I — fg„ — Aro
mare. foarte mare chiar. P anca — pofum nu zic dumnezeu — dar vezj. fiindcă asta este menirea Iul. tenţional am făcui, şi cu o pauză. sâ nu-1 laşi pe oameni sâ lunece ma pisălogului e tot pe urmele biu în anul IRG1 — Clară ; 3). Elan — 1T ; 8). Smerit — Stea : 9). Baba
hazlie e alta : ce spune el nu c sA-t nsculi. Sâ fl vAziit încolo, lasâ-i sâ se frămlnte. sA melc. — Luptător : 41. Ctitorie f 1532) a “ O — PTT — C ; îfl). Asemăna­
adevărat. O. nu. asta categoric, aşa e nndultâ existenţa şl fiinţa sâ fie acel liant sufletesc. acea ION MOVILA lui Petru Rareş. vestită prin fru­ re — AI ; li). Clrlp — Mlndra ;
nu. El vînturâ In această carte noastră umană. candoare pe care n-o vezi, dar o diriginta ce ochi hclba la mine ! caute, să încerce. museţea frescelor cate decorează 12). Iubite — Minor.
I, iul£ăEiuîis
t