Page 72 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 72
S O C IA L IS M U L UI
ţ im z n ia
¥ iei na mul de sud PREZENTE J u b ileu l m işcă rii
w vaiuiiw j a w w n umili— ^ — b— — i — m o n d ia le
ROMÂNEŞTI
0 ATACURI ALE PATRIOŢILOR SUD-ViETNAMEZI. şi n a ţio n a le p en tru
0 „REGIMUL DE LA SAIGON NU REPREZINTĂ POPO POLONIA
RUL..." — DECLARA JOHN LOUIS. In cadrul unui ciclu de
manifestări organizate la • a p ă r a r e a p ă c ii
0 NOI CONDAMNĂRI LA SAIGON. Wroclaw de către caledra ;
de limbi romanice de la •
(acuitatea de filologie a unt- • Cu 20 de oni în urmă. Io 20 de Apelul pentru interzicerea
SAIGON 19 (Agerpres) — că guvrernul saigonez foloseşte versilăţli din localitate a ; aprilie 1949, in salo Pleyel din armelor atomice. lansat Io
In cursul nopţii de vineri forţele americane staţionate avui toc o ,.Zl a culturii ro- ; Paris şi în clădirea Adunării Stackholm, in 1950, care a fost
spre simbătă, forţele patrioti pe teritoriul Vietnamului de mâneşli". Cu acesl prilej au j Naţionale din Progo. s-ou des semnat de peste 500 milioane
ce din Vietnamul de sud au sud „pentru a se apăra de fost deschise expoziţii de ; făşurat lucrările primului Con de oameni, iar cu doi ani mai
atacat zece baze militare ale poporul vietnamez". Potrivit film, cărţi $1 publicaţii ro- i gres mondial ol apărătorilor tîrziu, de Apelul pentru un poet
forţelor americane si ale ad iui John Louis, care a petre măncşli. iar N. Mareş, ala- : pocii Evenimentul — de larg ol păcii intre marile puteri, sem
ministraţiei saigoneze. Simbătă cut 10 ani in Vietnamul de şat al ambasadei române din : răsunet în viaţa internaţionala nat de 600 milioane de oameni.
— o marcot întemeierea mişcă
De o deosebită amploore au
dimineaţa, o tabără militară sud, poporul acestei ţâri se Varşovia, a vorbii despre \ rii mondiale pentru poce. ol co fost Adunarea mondială o pă
aqncricanâ, amplasată la B8 pronunţă împotriva actualului aspecle ale dezvoltării Iile- j rei jubileu se sărbătoreşte în o- cii (Helsinki. 1955). Congresul
kilometri nord-vest de Saigon. regim şi a amestecului S.U.A. laturii române conlempora- j ceste zile în intreoga lume. mondial pentru dezarmare şi
a fost supusă de unităţi ale In treburile interne ale ţârii ne. colaborare internaţională (Stoc-
Frontului Naţional de Elibe ☆ FRANŢA Pentru prima dală după Ier- kholm, 1958), Congresul mon
rare mai multor tiruri de SAIGON 19 (Agerpres) — In prezen|a ambasadorului : mînareo celui de ol doilea răz dial pentru dezarmare generală
mortierc. In acelaşi timp, gru Fostul director al cotidianu României la Paris, Constan- j boi mondial, in februarie 1949, şi pace (Moscova 1962), Con
binecunoscute
75 personalităţi
puri ale patrioţilor au atacat lui saigonez de limbă france lin Flilan, la Casa Artelor ; R. F. A GERMANIEI. — O mare demonstraţie o avut loc la Dorlmund cu ocazia come semnou textul chemării pentru gresul mondial pentru pace, in
un post de poliţie saigonez de ză „Vietnam Nouvcnu". Pham Frumoase din Paris a avut ; moram morţii celor 207 antifascişti din şapte ţări, core au fost omoriţi in porcul Romberg, în organizarea unui Congres mon dependenţă naţională şi dezor-
la Phu Vinii, capitala provin Van Nhon. a fost condamnat loc vernisajul Expoziţiei de j onul 1945. Au participat peste 8 000 persoane. dial ol porlizanilor păcii, coie more generală (Helsinki 1965)
ciei Vinii Binh. de un tribunal mililar din ca fotografii despre arhitectura j In foto : Aspect de fa demonstroţia din porcul Romberg. să pună bazele unei largi miş etc.
Noi lupte între forţele P.N.K. pitala sud-vietnameză la cinci populară românească. pre- • cări de masă. pe întregul glob, In ultimii ani, mişcarea mon-
şl trupele inamice au avut ani închisoare. fiind acuzat zcnlală de arhitect Paula j pentru preintîmpinareo unui nou diolă pentru apărarea păcii a
Boc In regiunea acoperită de dc autorilâţile saigonc/.e că ar Petre, lector la Inslilulul ; flagel mondial, pentru menţine organizot o seama de manifes
junglă din provincia Tay Ninh fi avut legături cu Frontul de arhitectură din Bticu- ; Sesiunea Com i rea şi ocrotireo păcii. S-o con tări pentru solidaritatea cu lupta
— relatează corespondenţii a Naţional de Eliberare. (Zia îeşli. Expoziţia cuprinde nu- ; Inrâutâtirea relaţiilor stituit un Comitet pregătitor, pe dreoptă a poporului vietnamez,
genţiilor de presă occidentale. rul a fost suspendat de auto meroase (olografii artistice : * % adresa căruia au sosit adeziu cum sînt Conferinţa mondială
★ rităţile ' saigoneze Ia începutul privind arhitectura din « siei Economice nile a 10 organizaţii internaţio pentru Vietnam (1967), Confe
NEW YORK 19 (Agerpreş). acestui an) Sînt prezentate, de aseme- ; dintre Iran şi Irak nale şi 1015 organizaţii naţiona rinţa internaţionala consultotivă
Transilvania şl Maramureş.
Regimul de la Saigon nu re Alte 16 persoane aduse in a O .N .U . pen le, din aproape 60 de ţări. îm „Vietnam ’69 — mobilizare in
prezintă poporul vietnamez faţa aceluiaşi tribunal, care a □ea, fotografii infăţişind no- i preuna cu cele o aproape ternaţionala" —. care ou avut
şl se menţine numai datorită judecat „procesul" lui Pham ile construcţii moderne şl • 3 000 personalităţi din majori o contribuţie însemnotă, olâturî
Sprijinului armatei americane, Van Nhon, au fost condamnate Istorice din oraşele Bucu- j TEHERAN 19 (Agerpres) oî-Arab, care limitează frontie tru Asia şi Ex tatea statelor lumii. de succesele eroicului popor
a declarat John Louis, fostvil la închisoare pe termene cu reştl. Cluj. Braşov. Constan- \ Toate navele iraniene care ra sudică Intre cele două ţări, Cei două mii de delegaţi din vietnamez, Io încetareo bom-
conducător al „Serviciului in prinse între 1 şi 7 ani, fiind (a. Galaţi şi Mamaia. navighează în estuarul Satl-el- ca „o parte integrantă a teri 72 de ţâri, întruniţi Io Porîs şl bordamentelor S.U.A. în R. D.
ternaţional voluntar", care se dc asemenea, acuzate de au FINLANDA Arab vor fi escortate de că toriului irakian” tremul Orient Praga, erau animaţi de năzuin Vietnam şi iniţierea actualelor
ocupă de „pacificarea" în Viet torităţi că au desfăşurat o ac La 16 aprilie 1969, în ora- j tre marina de război — anunţă Subsecretarul de stat pentru SINGAPORE 19 (Agerpres) ţele şi ţelurile comune de pace tratative de la Porîs.
namul dc sud Luind cuvîn- şui Tampere a avut loc o ; aqenlia France Presse. relulnd afacerile externe al Iranului a Delegaţii la cea de-a 25-a se ale tuturor popoarelor. La pri In acelaşi timp cu aniversa
tul la St. Louis (statul Mis tivitate ostilă politicii admi seară românească organiza- ; surse oficiale dm capitala Ira declarat simbătă în fala sena siune a Comisiei Economice mul Congres mondial ol apără rea mişcării mondiale, se sărbă
tuiri), John Louis a declarat nistraţiei de la Saigon. nului Navele de escortă au tului că această hotărîre mar torilor păcii, erou prezente per toreşte şi jubileul de două de
!ă de Organizaţia femeilor ; primit instrucţiuni de a se o O N U pentru Asia si Extremul sonalităţi de renume din dome cenii al mişcării pentru apăra
democrate finlandeze din I pune la nevoie cu forţa la ori chează o înăsprire a raporturi Orient, ale cărei lucrări se niul ştiinţei, artei şi culturii, prin rea păci» din România. In onul
regiunea Hamee. Ataşatul i ce tentativă irakiană ce ar vi lor dintre cele două ţări. El desfăşoară la Sinyapore, con tre care eminentul sovont şi u 1949, sub preşedinţia lui Mihail
cultural at Republicii Socia- : za să împiedice trecerea car a subliniat că guvernul iranian tinuă dezbaterile generale a manist Frederic Joliot Curie, scri Sodoveanu. o fost constituit Co
liste România la Helsinki a : consideră că. prin hotărîre* supra situaţiei economice din itorul Martin Andersen-Nexo, sa mitetul permanent pentru a
Primul ministru al Kuweitului şi-a vorbit despre viaţa şl acli- j gourilor sau să le oprească sa. Irakul interpretează de o Asia la sfîrşitul programului vantul John Bernal, recunoscuţi părarea păcii, iar in 1950 o
pentru a le controla încărcă
vltalca femeii din Republi- i tura manieră unilaterală Tratatul de dezvoltare pe perioa activişti obşteşti, reprezentanţi ovul loc primul Congres al co
încheiat vizita în Franţa ca Socialistă România. I Aceste dispoziţii sînt un re din 1937, îndeosebi articolele da 1960—1970. Ambasadorul oi clasei muncitoore. oi tuturor mitetelor de luptă pentru pace.
INDIA | flex al autorităţilor iraniene U care prevăd o cooperare între extraordinar şi plenipoten categoriilor sociole. întrunite Io Bucureşti. In 1955
ţiar al României la Tokio, Ion
In capitala indiană s-a \ decizia guvernului din Bagdad eelc două ţâri pentru utiliza Intruchiplnd conştiinţa uma s-a constituit Comitetul Naţio
PARIS 19 (Agerpres) Primul ale guvernului francez asupra deschis o expoziţie de artă \ de a considera estuarul Salt- rea comună a estuarului Dalcu. şeful delegaţiei române nităţii. participanţii la Congres nal pentru Apărarea Păcii, a-
ministru al Kuweitului. Jaber al unor probleme actuale ale si populară românească. la : care participă la lucrări în ca au desfăşurat o activitate labo vînd ca preşedinţi pe Mihoîl
Ahmed al Jaber al Sehah, care tuaţiei Internaţionale, precum vernisajul expoziţiei au par- : litate de observator, a subli rioasă, propunindu-şî să acţio Sadoveonu, Mihail Ralea, Atbo-
a întreprins o vizită oficială şl In legătură ru relaţiile din licipal V. K R. V. Rao, ml- : niat In cuvintul sau preocu neze in problemele arzătoare nase Joja. prof. univ. Tudor D.
în Franţa, a părăsit sfmbălu tre cele două ţări. In comuni lului din India, J. N Khos- \ In ComllcfBl consunam parea tuturor ţărilor pentru ale vieţii internaţionale : înfrî- lonescu. - -
nistrul educaţiei şl tinere- j
Parisul, plecînd spre patrie In catul comun dat publicităţii eliminarea fenomenului sub narea cercurilor agresive, înlă Exprimind năzuinţele mileoare
timpul şederii sale în capitala se arală că Franţa şi Kuweitul la, preşedintele consiliului ; dezvoltării. turarea surselor de noi conflic ale poporului român spre pace
Franţei, primul minislru al au căzut de acord să dezvolle, Indian pentru relaţii culţii- j Inlătişind participanţilor as te. analiza şi intervenţia in cau şi bună înţelegere cu toate po
Kuweitului a avut întrevederi prin toate mijloacele, coopera rale, oameni dc arlă şi ent- i al 0 . 11. a. pecte ale stadiului actual de zele economice şi politice ale poarele, mişcarea pentru pace
cu prcşpdinlelc Franţei, gene rea dintre cele două ţări In Inră. membri al corpului di- : dezvoltare a tării noastre, războaielor, inlâturorea perico din ţora noastră este oglindită
ralul Charles dc Gaullc, cu plomalir. ziarişti, un nume- ; precum şi principiile care că lelor înarmării atomice. Lucrări în politica externă activă pro
primul ministru, Couve dc domeniile economic, financiar, ros public. ; lăuzesc politica ci economică le Congresului ou ovut un lorg movată de partidul şi guvernul
Murville, şi cu alte oficialităţi militar, tehnic şi cultural. D e z b a te ri p riv in d şi comercială, vorbitorul a ac ecou pe toate meridianele glo tării noastre, caro se bucură de
în
lume.
un
înalt prestigiu
bului.
de
centuat dorinţa României
a coopera cu toate naţiunile, Cu un an moi tîr2iu. la cel „România — sublinia tovarăşul
Nicolae Ceouşescu. secretar ge
inclusiv cu ţările din
c o n flic tu l n ig e ria n Extremul Orient. Asia si de-al doilea Congres ol partiza neral al Comitetului Centrol al
nilor păcii, întrunit în 1950, Io
România. a adăugat Ion Varşovia, s-o constituit Consili Partidului Comunist Român —
Datcu, urmăreşte cu interes ul Mondial ol Păcii, care coor este hotârită sâ promoveze şi
j H e ţ L e t i ţ i e MONROVIA 19 (Agerpres) Diori llamani, au avut con progresele înregistrate de ţă donează — de la înfiinţare pînă in viitor o intensă politică ele
In capitala lihcriană continuă vorbiri separale si în comun rile din aeeaslă regiune sî fn prezent — intreoga activitate pace şi colaborare, să dezvolle
lucrările Comitetului consulta cu reprezentanţii color două consideră co dezvoltarea fie o partizanilor păcii din lumea larg relaţiile cu toate statele,
pentru încredere şi prietenie in
la TCendou tiv al Organizaţiei UnitStii A- părţi în conflict. Rezullaleln cărei naţiuni In parte este întreagă. Adresindu-se parla tre toate popoarele lumii".
mentelor dm toate ţările, Con
Iricane însărcinat să găsească
acestor contacte vor fi expuse
pentru promovarea
esenţială
o soluţie conflictului nigerian.
Cu prilejul sărbătoririi jubileu
gea pentru
si
M.A.P. subliniază că atîl
apârareo păcii
popoarele acestei regiuni
Ni
şi
Cele două zile dc dezbateri nu în fata comitetului Agenţia apropierii si colaborării între gresul le-o cerut sâ odopte le . ^
lui mişcării pentru pace, în ju
Ziariştii prezenţi vineri în îmbrăcaţi în uniforme albe şi spărturile în suprafaţa lu lasă să se întrevadă, pînă a geria cit şî Biafia nu sînt încă din întreaga lume Angajată s-o odresat marilor puteri cerin- deţul nostru, la cinematografele
moreo sola de antrenament o de scafandri lunari, prevăzuţi nară El se depliozâ ca un o cum, că reuniunea prezidată dispuse la concesii esenţiale într-un proces complex de du-le sâ realizeze dezormoreo „Patria" Deva. „Flocăro" Hune
Centrului spaţial de Io Hous- cu căşti tronsporente. închise cordeon sau o hartă obişnuită dc împăratul Hailc Selassie va Intr-o altă telegramă, aceeaşi dezvoltare — a spus vorbito generală treplotă pentru stabili doara şi „Republica" Petroşani
ton (Texos), au losl moitorii u ermetic, cu mânuşî speciale şi prin simpla manevrare o unui ajunge la un prim rezultat. In agenţie anunţă că delegaţia rul în încheiere —. România rea unui climat de bună inţele* vor rula lilmele „Străinul" sî
nui eveniment ror întilnit : cos purtînd pe spate butelii grele şnur legat de cutia care-l tr-o nouă încercare de a con nigeriana si-a retras planul în împărtăşeşte preocupările tu gere şi încredere reciprocă în „Cerul începe la etajul III", Io
monauţii Meii Armstrong şi de oxigen, co cele folosite de conţine. Reflectorul cu raze lo cilia punctele de vedere dia 12 puncte pe care 11 prezenta turor ţărilor pentru accelera tre state Cinciş, Muncelu Mic şi Bâîţa
Edwin Aldrin care vor fi, pro scufundătorii submarini, Arm ser este alcătuit din peste o metral opuse ale delegaţiilor se la reuniunea trecuiă a Co rea dezvoltării lor economice Numeroase ou fost, de-a lun va rula filmul „Tunelul", copro
babil, Io 20 iulie, primii oa strong şi Aldrin au coborît, suta de oglinzi El va fi îndrep nigeiiene şi biafreze. şefii sta şi îşi exprimă dorinţa do a gul celor două decenii de acti ducţie romono-sovîeticâ. îar pe
meni ce vor păşi pe Luna, ou mai întii. din modulul lunar, tat spre Pămînt pentru o re telor Liberiei şi Nigerului mitetului Consultativ al colabora cu clc în acest pro vitate. iniţiativele Consiliului şantierul Termocentralei Devo
efectuat o „repetiţie generala" obandonînd păienjenişul de flecta razele loser emise în preşedinţii William Tubman sl O.U.A. ces. Mondial al Păcii. Să ne amintim va rula filmul „Străinul".
o „planului de activitote luna fire cu care erau prevăzuţi în direcţio sa de doua staţii te
ra". In cursul acestei expe momentul „aselenizării". Apoi, restre. cele dm Hawai şi Wa
rienţe, care a durat aproape cu gesturi lente, făcute şi mo» shington. Sarcina sa este de
trei ore, astronouţii au repetat, dificile de greutatea echipa a permite măsurarea distonţei S. U. A. îşi intensifică acţiunile
pentru o opta oară, gesturile mentului. ei s-ou aplecat pe de Io Pămînt la Lună şî de a
pe care le vor efectua o dată „solul lunar", adunlnd primele studio voiioţiile orbitei şi ro
La fel cum se va întimpla militare împotriva R.P.D. Coreene
ajunşi pe satelitul notural ol fragmente care vor fi aduse taţiei Lunii şi Pâmîntului.
Pomlntului şi pentru a treia pe Pămint. Ei au scos în con
oara purtînd totolîtotea echi tinuare din modului lunar un şi în cursul şederii sole pe sa
pamentului prevăzut. obiect curios, asemănător unei telitul natural ol Terrei. Arm- 0 UN ARTICOL DIN ZIARUL „NODON SINMUN apropierea frontierelor core
Salo de antrenament de Io umbrele uriaşe, ol cărei miner strong. o purtat pe piept, o 0 CONFERINŢA DE PRESA A LUI R. NlXON ene”.
Houston prezenta imaginea u s-a transformat într-un trepied cameră de luat vederi, prevă Referindu-se la doborîrea de
nui outentic decor lunar Pe şl care. la trogerea unui şnur, zuta cu film de 70 mm pe ca PHENIAN 19 (Agerpres) Această provocare militară, r ătre forţele aeriene ale R.P D.
jos o fost imitat „solul lunar" s-o deschis „Umbrela" s-o re o vo îndrepto în direcţia o Ziarul „Nodon Sinmun" a pu sc spune în articol, reprezin Coreene a unui avion-spion a
alcătuit din roci şi nisip cu o desfăşurat mai mult în condiţii biectului ce va fi filmat prin blicat un articol de lond în tă o nouă încălcare a acor merican, înzestrai cu aparatu
culoare asemănătoare aceleia normale, opoi s a întors cum întoarcerea sau aplecareo cor care se arată că, în ultimul durilor de armistiţiu în Co ră electronică din cea mai
a ipsosului. Inlr un colţ „osele- se întîmplâ în zilele cu vînt pului El a folosit, de aseme timp, S.U.A. îşi intensifică rcea, un atentat la suverani perfecţionată, Nixon a recu
nizose" modulul lunar, repre puternic Este vorbo de o on- nea, o „lopată lunara", pen acţiunile militare împotriva tatea R P.D Coreene şi o noscut că „asemenea zboruri
zentat de o copie, la scora tenâ care va servi Io comuni- tru a stringe fragmente de sol R P D. Coreene La 15 aprilie, nouă primejdie pentru pacea sau desfăşurat continuu In
naturală a acestui vehicul coţi ile cu centrele de asculta Cei doi oslronauţi au respirat ele au sâvirşil o provocare şi securitatea în Extremul O ultimii 20 de ani”, Iar In anul
spoţial Numai condiţiile fizi re de pe Pămînt. oxigen produs de aparatele cu în zona liniei militare de de rient şi în Asia acesta au fost efectuate 190 de
ce nu erau întru totul asemă Edwin Aldrin o experimen care au fost prevăzuţi. marcaţie şi, concomitent, au astfel de misiuni. In pofida
☆
nătoare cu cele în care astro- tat apoi un fel de punte, fi „Repetiţia lunara" o fost în- trimis un avion spion, înzes WASHINGTON 19 (Ager
nouţii vor trebui să evolueze xată pe modulul lunar, ceea cununotă de succes : aparate pres). Preşedintele S (J.A., Ri- primejdiei pe care o implică
peste trei luni. Intr-adevăr, nu ce i-o permis sa scoată şî sa le radio cu care cei doi cos trat cu aparataj modern, adînn r.hard Nixon, a linul vineri o asemenea misiuni dc spionaj,
au pulul fi reproduse perfect aşeze pe „solul lunar" un „o- monauţi au menţinut legătura în spaţiul aerian al părţii de preşedintele S.U.A. a declarat
cum
nord a republicii După
nici atracţia gravitaţională lu cordeon seismic" şi un reflec cu responsabilii zborului „A- se ştie, acesl avion spion ; a conferinţă do presă radiotele că „a ordonai continuarea a-
vizată în cursul căreia a abor
nară şi nici „vidul atmosferic" tor cu raze loser. „Acordeo pollo-ti" şi cu zioriştii au ceslor acţiuni de recunoaştere,
de pe suprolaţo satelitului Po- nul" este un seismograf des iuncţionot perfect. fost interceptat şi doborît rie dat. printre altele, sl proble urmînd ca pe viilor avioanele _ R. S. CEHOSLOVACĂ. — Piaţa Wenceslas din Praga vă
mintuluî. tinat să măsoore cutremurele I. R. forţele aeriene ale R P D Co mele legate de „activitatea a- care vor participa la aseme zutâ de pe terasa Muzeului naţional.
reene. vloanelor de recunoaştere în nea misiuni să fie protejate".
fost ucişi sau răniţi şl sute natoriale pentru afacerile rărilor sociale pentru func ne l-au eliberat pe Carlos două vehicule ar putea fi
Comisiei se
Preşedintele
CURIER de tone dc orez incendiate. externe, William Fulbright. ţionarii publici şi libertăţi Romcro, secretar politic al folosite la transportarea cos
sindicale.
In aceeaşi perioadă, ameri
C.C. al Uniunii Tineretului
monauţilor de la staţiile spa-
canii au pierdut mal
mult
proiectului
de
impotriva
de 100 de avioane, arată a s-a pronunţat cu hotărîre 8 8 8 Comunist din Columbia. El ţialc spre Pămînt. Aparate
a fost arestat Ia 28 februarie
le pot fi lansate pc orbită
genţia forţelor patriotice Pa construire a sistemului de Un grup de 1 500 munci sub învinuirea „de a fi par cu ajutorul rachetelor, după
Tovarăşul Gcorgc Maco- thet Lao. rachete antirachctâ „Safe- tori şi studenţi din Manila ticipat Ia acţiuni complo care se vor intilni cu sta
vescu, prim-adjunct a) mi guard". Luind cuvintul in au participat la o demon tiste", ţiile orbitale cu care se cu
nistrului afacerilor externe 8 8 8 faţa studenţilor Universităţii straţie de protest faţă dc plează. La terminarea misiu
al Republicii Socialiste Denison din Granville (O- prezenţa bazelor americane 8 8 8 nii, ele reintră in atmosfe
România, care se află intr-o La Roma a fost deschisă hlo), Fulbright a declarat că pe pămintul Filipinelor. Ma Liderul populaţiei din ră şi aterizează pe aeroport,
scurtă vizită în R. D. G er o anchetă parlamentară cu sc va opune acestui proiect nifestaţia a început in faţa Insula Angullla, Ronald ca un avion obişnuit. Se con
mană, a avut la sediul Co scopul de a stabili veridici cind va fi discutat in Senat, palatului prezidenţial şi a Webster, a anunţat că elevii sideră că acest sistem va e-
mitetului Central al P.S.U.G. tatea afirmaţiilor potrivit afirmind că „această cursă parlamentului ţării şi a par şi studenţii şcolilor superi vlla complicaţiile şi costul
o convorbire cu llermann cărora inalte oficialităţi mi a rachetelor este absurdă şi curs mal multe străzi ale oare vor declara sâptămina ridicat al amerizării şi re
Axcn. membru supleant ai litare şi ale serviciilor ita trebuie să ia sfirşit". Con capitalei. viitoare o grevă de protest cuperării navelor spaţiale
Biroului Politic, secretar al liene dc contraspionaj ar fi trar celor afirmate dc preşe impotriva prezenţei trupelor folosit în cazul cabinelor
C.C. al P.S.U.G. Convorbi complotat pentru organiza dintele Nixon, a spus el, in 8 8 8 britanice pe Insulă. El a de „Apollo".
rea, la care a luat parte am rea unei lovituri dc stat mi stalarea sistemului „Safe- Salariaţii (urci de la in clarat. dc asemenea, că in
basadorul României în R.D. litare, în luna iunie 1961. guard" nu va puica, în nici stalaţiile americane din Iz- tenţionează să organizeze un 8 8 8
Germană. Nicolae Ghenea, Comisia parlamentară, com un caz. să favorizeze trata mir au declarat vineri o gre scrutin pentru alegerea ce La 24 de ore după opera
s-a desfăşurat înlr-o atmo pusă din 19 membri. este tivele de dezarmare. vă. prolestînd impotriva con lor 10 membri ai Consiliului ţie. cel dc-al 5-lea pacieot
sferă caldă, prietenească. condusă de generalul Luigl diţiilor arbitrare in care ce insular şi a preşedintelui a din Africa de sud. asupra
Lombardi. 8 8 8 tăţenii turci sini angajaţi şi cestuia. Noul organism va căruia prof. Christian Bar-
8 8 8 Aproximativ 1,5 milioane concediaţi de oficialităţile a inlocui Consiliul aciuai for nard a efectuat o transplan
Agenţia dc presă a forţe 8 8 8 dc salariaţi ai statului din mericane. Ei cer, de aseme mat din 7 persoane. Webster tare a inimii, Dorothy Ma-
lor Pathet I.ao a făcut cu Italia au declarat simbătă nea, o îmbunătăţire a sala a vizitat joi insula vecină bel Fishcr, a înregistrat
noscut că Statele Unite şi Guvernul Zambici a pre dimineaţa o grevă generală riilor. După cum a anunţai St. Martin, unde a partici .progrese satisfăcătoare*. V i
administraţia militară de la lungit cu incă şase luni sta de 24 dc orc, la chemarea centrala sindicală a acestor pat la o demonstraţie a ce neri. pacienta de culoare şi-a
Saigon au intensificat bom rea excepţională in ţară. principalelor trei centrale salariaţi, greva se va extin tăţenilor de acolo in spriji recăpătat pe deplin cunoştin
bardamentele asupra regiu Vorbind in parlamentul ţă sindicale italiene. De simbă de treptat, urmind să cu nul cererilor de acordare a ţa şi a discutat cu persona
nilor populate din Laos. In rii, Kapxvcpwc, vicepreşedin tă dimineaţa ptnă duminică prindă 3 500 de muncitori independenţei insulelor An- lul medical.
cursul primelor trei luni ale te al Zambici, a arătat că dimineaţa încetează traficul care lucrează Ia instalaţiile guilla şi St. Martin.
anului, aviaţia americană a această măsură se impune feroviar şi activitatea în americane din alte şase o-
lansat in cursul misiunilor datorită, in primul rind, ac şcoli, la serviciile poştale şi raşc. 8 8 8
dc luptă sute de mii dc ţiunilor şi provocărilor co telefonice, in birourile ad Două aparate spaţiale fă
In Canada se desfăşoară in prezent o puternică campa bombe cu bile şi bombe in vin din partea regimurilor ministraţiei dc stat. Greviş 8 8 8 ră aripi au fost experimen
nie pentru scoaterea ţării din blocul agresiv N.A.T.O. cendiare. In urma bombar rasiste din Rhodesia şi Re tii cer mărirea salariilor, o Sub presiunea opiniei pu tate deasupra deşertului Mo* CURIER
In foto : Aspect de la o recentă demonstraţie anti-N.A.T.O. damentelor, 233 de civili au publica SudAfricană. 4 reformă eficientă a asigu blice, autorităţile columbie Jave din California. Cele
desfăşurată in faţa clădirii Parlamentului federal din Ottawa.
TIPARUL l Io treprladerea poligrafica Haoedoara-Deva.