Page 73 - Drumul_socialismului_1969_04

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
PROLETARI DIN T O A T E T A R ILE. U N IŢ I-V Ă !

primit pe şeful Departamentului

Politic Federal al Elveţiei

Preşedintele Consiliului de Politice, şeful Direcţiei Politi­ colaborării internaţionale, pen­
Stat al Republicii Socialiste ce Est din Departamentul Po­ tru cauza securităţii europene
România, Nicolae Ceauşescu, a litic Federal al Elveţiei. şi mondiale.
primit, luni la amiază, pe şe­ In timpul întrevederii, care ★
ful Departamentului Politic s-a desfăşurat într-o atmosfe­ După convorbire, preşedin­
Federal al Elveţiei, dr. Willy ră cordială, au fost discutate tele Consiliului de Stat al Re­
Spuhler probleme privind dezvoltarea publicii Socialiste România a
I>a primire au luat parte colaborării româno-elveţiene, reţinut la dejun pe şeful De­
Corneliu Mânescu, ministrul a­ precum şi unele aspecte actu­ partamentului Politic Federal
facerilor externe, ş» Ion Geor- ale ale vieţii internaţionale al Elveţiei.
gescu. ambasadorul României S-a apreciat cu satisfacţie că I<a dejun au luat parte Ion
la Berna relaţiile dintre cele două state Gheorghe Maurer. preşedinte­
Au fost de faţă, de aseme­ au o evoluţie pozitivă, eviden- le Consiliului de Miniştri,
nea, Charles Albert Dubois, ţiindu-se posibilitatea extinde­ Constantin Stâtescu. secretarul
ambasadorul Elveţiei la Bucu­ rii şi intensificării schimburi­ Consiliului de Stat, Corneliu
^ lim »i Hi <H1 — M iji 22 aprilie I9E9 — 9 P1G. 30 IUI — IDMSI IfMtTIEIi Om. slr. Oi. Petru Grora llr. 35 — Iei. 1275. 2317 0317 reşti şi Hans Miesch, supleant lor în avantajul ambelor ţâri. Mânescu, ministrul afacerilor
J al şefului Diviziei Afacerilor A fost subliniată, totodată, do­ externe, Ion Georgescu, amba­
rinţa României şi Elveţiei dc sadorul României Ia Berna.
Au participat, de asemenea,
a-şi aduce contribuţia la re­ persoanele oficiale elveţiene
CU FRUNTEA SUS ale lumii contemporane, la a­ care au fost primite de preşe­
zolvarea problemelor majore
dintele Consiliului de Stat.
sigurarea unui climat propice

ŞI PASUL CADENŢAT Aniversarea naşterii lui V.l. Lenin

ÎN ÎNTRECERE Adunarea festivă

din Capitală
După bilanţul primelor o sulă de zile de nisit în primele două' decade, oţelarii, lamina-
întrecere. .Metronomul economic" consemna torii şi cocsarii. care au ajuns la depăşiri
faptul că în această luni există posibilităţi de 7 590 tone oţel, 2 802 tone laminate finite
certe pentru îndeplinirea de către toate în­ pline şi 536 tone cocs, cifre ce reprezintă mai Aniversarea a 99 de ani de Casei prieteniei român o-sovie-
treprinderile noastre a tuturor indicatorilor mult de jumătate din angajamentele pe în­ la naşterea lui Vladimir Ilici tice, a fost organizată o expo­
de plan. Concluzia avea la bază realizările tregul an Lenin a fost marcată printr-o ziţie de fotografii oglindind
de prestigiu obţinute in primul trimestru în Alături de siderurgişti, alte colective îşi în­ adunare festivă, care a avut aspecte din viaţa şi activitatea
industria judeţului, rezultatele promiţătoare, scriu preocupările şi depun eforturi pentru loc luni după-amiază la Casa lui Vladimir Ilin Lenin.
optimiste înregistrate în decada întii din îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan în prieteniei româno-sovieliee din O
aprilie. fiecare zi. la toate sectoarele şi formaţiile de Capitală, sub auspiciile Comi­ In aceeaşi zi, cu ocazia ani­
Condiţia hotăritoare a satis­ lucru. Un loc de frunte în în­ tetului municipal Bucureşti al versării naşterii lui Lenin au
facerii acestei importante ce­ trecere continuă sâ-1 deţină P.C.R. avut loc conferinţe în nume­
rinţe. factorul determinant a) în continuare energeticienii In hala de ajustare a laminorului de 800 mm se face „toaleta" finală a produselor. In roase localităţi din întreaga
materializării acestei posibili­ care au furnizat suplimentar, primul trimestru, colectivul de aici a produs suplimentar peste 400 tone laminate, a redus con­ Fundalul scenei era dominat ţară.
tăţi. a transformării ei într-o de la începutul anului şi pînâ sumul de metal, de energie, combustibil şi materiale refractare. Cu aceste rezultate, secţia de chipul lui Lenin, alături de (Agerpres)
realitate concludentă, o con­ acum 14,5 milioane kilowaţi- ocupă un loc de frunte in întrecerea ce se desfăşoară cu celelalte colective de laminatori din datele comemorative 1870-1969.
stituie desfăşurarea normală, oră energie electrică. Cu ace­ cadrul C.$. Hunedoara. Foto : V. ONOIU In prezidiul adunării au luat
intensivă şi ritmică a activită­ eaşi lăudabilă stăruinţă acţio­ loc tovarăşii Gheorghe Stoica,
ţii productive în toate verigi­ nează şi colectivul I M. Deva, membru al Comitetului Execu­
unde sint depăşite prevederile
le ei. mersul cadenţat, viguros tiv al C.C. al P C.R., Ion Po-
lui de studii istorice şi social- TELEX
la toate sortimentele de con­ pescu-Puţuri, membru al C.C.
al întrecerii în fiecare colec­ centrate de minereuri nefe­ al P.C.R., directorul Institutu­
tiv de muncă. Acestor ele­ roase Cu prevederile la zi, 0 zi „plină“ de lucru
mente li se adaugă faptul că, îndeplinite sau depăşite, se Tineretul politice de pe lingă C.C. al
potrivii unei prestigioase tra­ prezintă şi I.M.C. Bîrcea, F.C. P.C.R., Mihail Roşianu, mem­
diţii muncitoreşti, apropierea Haţeg şi l.I.C Deva. în acţiune bru al C.C. al P.C.R., preşe­
zilei de 1 Mai aduec întotdeauna cu sine un Producţia de cărbune înregistrează de ase­ I d acţiunea volunlar-patrl- • la C.Â.P. Pricaz dintele Consiliului General
suflu primăvăratic. înviorător în muncă, in­ menea, în această lună, un salt de 3 455 tone, A.R.L.U.S,, Gheorghe Petrescu, DESCHIDEREA
tensifică pulsul întrecerii, amplifică efortu­ ceea ce face ca plusul acumulat de la înce­ otlcă întreprinsă de Comite- j secretar al Consiliului Central EXPOZIŢIEI
rile, dorinţa fiecărui colectiv dc a se prezen­ putul anului să se ridice la 18 860 tone, cifră al Uniunii Generale a Sindi­
ta la marea sărbătoare a muncii cu grafice corespunzătoare ritmului necesar pentru rea­ tul municipal Hunedoara al \ Omul, o lături de care păşeam tură. Inginerul şî brigadierul catelor din România, Dan Mar­ INDUSTRIALE
Oglindind bilanţuri cit mai rodnice în Snsu- lizarea în bune condiţii a angajamentului IJ.T.C. tinerii din oraşul si* \ pe drumeagul mărginit de in- mergeau in urma lui. Pe margi­ ţian, secretar al Comitetului ELVEŢIENE
flrţitoarca întrecere închinată aniversării u- anual Aparent, deci, în acest domeniu nu se derurgiştllor obţin rezultate j tinderea nesfîrşitâ a arăturilor, nile semănători}, cei doi coope- municipal Bucureşti al P.C.R.,
nuî sfert de veac de la eliberarea patriei. ridică probleme. Pătrunzînd însă în spatele îmbucurătoare — ne scrie î se opri deodată şi, privind atent rotori, N. Buriştescu şi Gh. Cră­ Vasile Nicolcioiu, secretar al
corespondentul
nostru
Ion !
Aşadar, motive temeinice îndreptăţesc să cifrei de 3 204 tone cărbune, cit au raportat tufa din foţâ, exclamă : a înflo­ ciun, urmăreau boabele ce că­ C.C. al U.T.C., Virginia Bolo- Luni în pavilionul con»
aşteptăm ca fiecare zi de lucru să aducă con­ minele din Valea Jiului peste planul lunii la Vlad. Pînâ acum elevii de Ia ! rit porumbarul I Acum putem se­ deau în brazdă. can, muncitoare la Uzinele trai al Complexului expo-
solidarea succeselor de pînâ acum şl, totoda­ 20 aprilie, vom observa cu uşurinţă că unită­ cele trei licee au plantat j măna porumbul. Observînd ne- Anul trecut, cooperatorii de textile „7 Noiembrie*, Todîiiţâ ziţional din Plaja Scinteii
tă, prin recuperarea integrală a restanţelor ţile din cadrul Centralei cărbunelui Petroşani 7 000 de puteţi pentru împă- j dumerireo noastră, omul adău­ aici au obţinut pe cîte o tarla din Capitală, s-a doschis
acumulate în trimestrul I, alinierea tuturor continuă să se lovească de propriile dificul­ durlre în zona ştrandului din ! gă J. sâ nu vî se pară ciudat. cultivată cu porumb chiar Panait, muncitor la Uzinele Expoziţia industrială elve­
întreprinderilor peste nivelul prevederilor de tăţi în îndeplinirea ritmică a planului. Aşa Valea Seacă. In această ac- \ Noî aşa ştim din bâtrîni, câ a­ şi 5 000 de kilograme Io hectar. „Semănătoarea*, precum şi I. ţiană, organizată sub ogida
plan se face că cifra de mai sus nu este conclu­ ţiune elevii au efectuat a- ! tunci putem începe semânotuf Media pe cooperativă a fost S. Ilin, ministru consilier la Oficiului elveţian pentru
Imaginea dc ansamblu a decadei a doua dentă, de vreme ce ea nu reprezintă suma proape 1 500 de ore muncă ; cind dă porumbarul în floore. moi mult de 3100 kg. Ambasada Uniunii Sovietice promovarea comercială.
pare să confirme previziunile. In aproape eforturilor din această lună, ci este diferenţa voluntar-patriotică. Elevii ; Şi asta nu-i numai vorbă arun­ Alături, pe ogorul verde, 23 de In incinta pavilionului»
(oale întreprinderile, graficele dc producţie dintre producţia realizată efectiv în ziua de grupului şcolar profesional, ; cată în vînt. ci se bazează pe cooperatori se intreceau la pli- la Bucureşti. pe o suprafaţă de circa
la principalele produse înscriu cifre în as­ împreună cu tinerii din corn- ; ştiinţă, Câ l-am întrebat şî pe vîtur griului. Munco din acea In sală se aflau reprezen­ 10 000 mp, 130 de firme
censiune. Furnâîişlh de la Hunedoara ş(-au AL. VALERIU binat şi de la întreprinderea j tovorâşul inginer Manughevicl, zi a cooperatorilor din Pricaz tanţi ai unor instituţii centrale şi companii industriale el­
îmbogăţii „zestrea" de depăşiri cu 4 117 tone de construcţii siderurgice \ care-i director la Stoţiunea ex­ confirmo vorbele inginerului veţiene îşi prezintă pro­
de fontă şi. alături de tovarăşii lor de Ia Că- au efectuat 2 000 de ore de ; perimentală de la Geoogiu, şl Constantin Miertoiu r „Pricâjenii şi organizaţii obşteşti, activişti dusele. Sînt expuse aici
lan. depun strădanii ca la demonstraţia de (Continuare în, pag.' i 3-3) muncă patriotică pentru a- j ne-a documentat ştiinţific că sint harnici, li s-a imprimat în de partid şi ai organizaţiilor cefe mai noi şi reprezen­
1 Mai să prezinte cifra rotundă de 20 000 tone menajarea şoselei Hunedoa- I aşa este. Pentru că porumbarul fire munca. Cooperativa noastră de masă, oameni de ştiinţă, tative mostre ale indus­
fontă peste plan. însemnate plusuri au ago­ ra-blumlng şl pentru Intreţl- j nu dâ în floare pînâ cind in sol e mare şi puternică. In această artă şi cultură, numeroşi mun­ triei elveţiene, printre
nerea zonelor verzi. j nu-i temperatura care îi trebuie primăvară, am pregătit şi ferti­ care o gamă variată de
Tinerii de la întreprinde- j şi bobului de porumb la insâ- lizat terenul. Am executat două citori din întreprinderile bucu- maşini-unelte penlru pre­
asemenea,
reştene. Erau, de
lucrarea metalelor şi a
mînţare. Da' ce mai vorbesc eul
ina a ll-a: F O T B A L rea minieră Hunedoara au j Ghergheleu, In dreapta. Vedeţi ? pînâ la patru discuiri, cit a fost prezenţi membri ai Ambasadei lemnului, maşini şi insta­
in
la uitoţi-vâ in
colectat 149.6 tone (Ier vechi j
cimp, aci,
necesar pentru a crea condiţii
producerea,
laţii pentru
şl au amenajat 200 mp zone j
fiecărei culturi, s-au
pregătit
verzi şi un kilometru de şo- \ E tovarăşul inginer Miertoiu şi de germinaţie corespunzătoare Uniunii Sovietice Ia Bucureşti. distribuţia şi folosirea e-
sea, iar elevii de la Liceul j Cornel, tractoristul. Uite-I şi pe răsadniţele pe cei 680 metri Figura lui V.l. Lenin a fost nergiet electrice şi termi­
din Ghelar au curăţat o su- i brigadierul de cimp, tovarăşul pătraţi. Răsadurile au vegetaţie evocată de tovarăşul Ion Po- ce, echipamente pentru
Ce i-a lipsit Jiului la Arad ? praiaţâ apreciabilă de păşu- ; Oţetea. bună. Am făcut răsaduri şi pen­ pescu-Puţuri. Cuvîntarea a industria textilă, chimică
ne şi au amenajat zonele : Am părăsit drumeogul şi pe tru producereo cepei de apă pe fost subliniată, în repetate şi grafică, aparate de
omul ce ne însoţea, şi-om por­ 1 600 metri pătroţi. Acum am măsură şi control, instru­
verzi şl parcul din comună. I
Culese din tribuna arădeană Cronicile nit pe poteco ce ducea în cimp, inceput semănatul porumbului rînduri, cu vii aplauze. mente optice şi de meca­
spre tractorul în jurul căruia se hibrid. Avem de insâminţat 137 In încheierea adunării a fost nică fină. Bogat repre­
Noi repere industrj-; agita un mănunchi de oameni. de hectare. Azi, nădăjduim sâ prezentat filmul „Caietul al­ zentate sint şi realizările
Etapă rodnică pentru echipele din meciurilor Am stat de-o parte şi am asis­ dăm goto tarlaua de aici, din bastru*, producţie a studiouri­ industriei chimice şi far­
ale în fabricaţie j tat (a un adevârot ritual al în­ Ghergheleu. lor cinematografice din Uniu­ maceutice, precum şi cele
ale tradiţionalei indu'lrii
ceperii semănatului.
divizia C din la F.C. Orăştie j Tractorul se depărta în ară­ LUCIA LICIU nea Sovietică. holul de ceasornicărie.
Cu acelaşi prilej, In
Continuind şirul realizări- !
campionatul lor de pînă acum, harnicul ; BUJII
colectiv de la Fabrica chimi- ; TERMOELASTICE
că Orăştie a început să pro- j
judeţean. ducă in ultimele zile o nouă i Colectivul tehnic al U­
gamă dc produse din mase i zinei „Triumf" din Cluj a
plastice. S-a trecut astlel la i asimilat o tehnologie nouă
Rezultate, fabricarea a o serie de repe- j de fabricare a bujiilor
re industriale cu o largă a- j termoelastice. Aceste bu-
plicabilitale, cum ar li : ven- jii sînt destinate îndeo­
clasamente filatoare si Iote Izolante pen- sebi autoturismelor „Da­
Iru motoare cleelrice, car- cia" 1100, puţind fi folo­
rase pentru maşinile de gău- : site şi ia alte mărci de
şi etapele rit, cutii pentru transforma- I maşini. Bujia termoelasti-
„Siute-
câ românească
sonerie j
(oare.
corpuri de
ele. rom" se remarcă printr-o
Noile produse care vor in- j
viitoare Ira in posesia diverşilor be- i bună adaptabilitate la
regimul termic of motoru­
neficiarl vor II mult mal ; lui. Verificată în cursul
practice, aducind în acelaşi i unor raliuri automobilisti­
timp importante economii de i ce, ea s-a comportat foar­
metal. te bine. Determinarea e-
zactă a valorii termice a
bujiilor se face cu ajuto­
rul unei instalaţii montate
A l IX-lea concurs în uzină şi considerată a
ti una dintre cele
mai
moderne din Europa.
al artiştilor am atori Acţiunile de bună gospodă­ Nu ne putem declara to- ‘
ţare a Devei — ca şi a celor­ PÎNA LA CE COTĂ A AJUNS tuşi mulţumiţi de cele reali­ DISPOZITIV
rire, modernizare şi sistemati­
zare, de continuă înfrumuse­
zate pînă în prezent. Intrările
PENTRU
Frumuseţea lalte oraşe şi sale din judeţ oraşului, atit dinspre Arad, DURATEI
PRELUNGIREA
cit şi dinspre Hunedoara încă
— au fost abordate în această
n-au fost puse la punct; apoi,
primăvară cu mai multă in­
tensitate şi hărnicie Pe multe
folclorului de pe străzi mîna edililor s-a văzut ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI? avem parcul şi Cetatea, car­ DE EXPLOATARE A
tierul Aleea Patriei şi multe
altele, care aşteaptă mina gos­
mai din timp ca în alţi ani. podarilor Să terminăm însă ACUMULA­
chiar şi florile — mai ales în gropilor, terminarea locurilor 18, D 7 şi altele, tocmai de la mobilizat la muncă, au fost mai întii cu Gojdu. TOARELOR
Valea Mureşului centru — au înflorit ceva de joacă pentru copii în mai acele blocuri care au o serie exemple personale, s-au (acul Vreau sâ subliniez că de cu- Un dispozitiv menit sâ
mai devreme. Pe alte străzi,
însă... multe puncte, terminarea ur­ de grave deficienţe De exem- lucruri frumoase, zonele din rind, la consiliul popular mu­ prelungească durata de
nicipal a avut loc o analiză
Sala Casei de culturii din Taraful din Beriu, cunoscut Pentru a afla la ce cotă s-a gentă a lucrărilor pentru bu­ piu, la AB 18 nu există nici jurul blocurilor au fost săpa­ a îndeplinirii lucrărilor de în­ exploatare a acumulatoa­
Oră ştie a găzduit duminică pentru valoarea sa interpre­ ajuns cu înfrumuseţarea ora­ na funcţionale a canalelor un geam la uşi, iar o uşă a te, curăţate, s-au plantat pomi, frumuseţare, la care au fost in­ relor auto a fost inven­
termice, a căminelor de la ca­
spectacolul fazei judeţene a tativă, nu şi-a dezminţit nici şului, am avut o convorbire pătul blocurilor, a punctelor dispărut; la D 7 sint o sume- flori şi trandafiri La altele vitaţi toţi conducătorii de în­ tat şi brevetat de electri­
concursului al IX-lea al for­ dc data aceasta renumele, cu tovarăşul Gheorghe Gheor- gospodăreşti şi multe altele însă, mizeria şi murdăria mai treprinderi şi instituţii de pe cianul clujean Alexandru
maţiilor artistice de amatori, datorat în bună parte talen­ gbe, vicepreşedinte al Comite­ ca şl a unor deficienţe în nu­ persistă încă jenant în jurul raza municipiului, care au Kovacs. In timpul mersu­
la care au participat Casa tului şi priceperii lui Aurel tului executiv al Consiliului meroase blocuri. lor. sarcini precise în acest sens. lui vehiculului, curentul
— Cum ar arăta un
de cultură din Orăştie şi că­ Sibişan. popular municipal Deva. bilanţ al lucrărilor dc Unii au lipsit, chiar cei care de excitaţie al dinamului
minele culturale din Geoa- Apariţia pe .scenă a coru­ — Forţele noastre au fost — Cc contribuţie şi-au INTERVIU înfrumuseţare efectuate n-au făcut nimic sau foarte este menţinut, prin inter­
(liu, Balşa. Romos şi Rcriu. lui din Geoayiu, condus cu mobilizate, îndeosebi in car­ adus asociaţiile de lo­ pînâ In prezent ? puţin pentru înfrumuseţare. mediul acestui dispozitiv,
Spectacolul a fost deschis aceeaşi pricepere dc loan tierul Gojdu — ne-a spus to­ catari la înfrumuseţarea Cu această ocazie a fost atra­ Io valori precise, necesare
de cunoscutul cor al casei Popa, care cindva şi-a dat varăşul Gheorghe, deoarece se cartierului ? — In total s-au plantat pes­ să din nou atenţia T.L.C.D., numai acoperirii nevoilor
de cultură, care şi-a sărbăto­ aci debutul ca titiur profesor ştie cum arăta acest cartier. — Multe asociaţii au răs­ denie de geamuri sparte, Iar te 4 200 de pomi ornamentali, T A P L., I.G.C.L., spitalului u­ de consum ale maşinii,
rit de curînd centenarul acti­ dc muzică, a lăsat o plăcută Dar; cu toate eforturile de­ puns cu promptitudine apelu­ pe scara 4, de la etaj, gunoiul ca : arţari, salcîmî, plopi, meri nificat, D.S.A.P.C. să-şi execute fără a mai fi solicitată
vităţii artistice. Au urmat a­ impresie prin unitate, armo­ puse, în condiţiile cînd marea lui de a ieşi la muncă vo- menajer se aruncă în stradă : şi cireşi japonezi, brazi, mes­ lucrările ce le revin, iar coo­ bateria. Astfel, protejat
teceni, castani, peste 2 000 de
poi formaţiile căminelor cul­ nic şi frumuseţea portului. majoritate a cetăţenilor din luntar-patriotică, cum ar fi la E 21. mai ales apartamen­ trandafiri şi mii de flori. Pe de supraîncărcările de
turale. Montajul literar mu­ Melodiile interpretate au ştir- cartier au înţeles să iasă la cele din blocurile A 10. AB tele locuite de nefamihşti. o suprafaţă de 35 000 metri perativei meşteşugăreşti .Soli­ curent, acumulatorul poa­
zical. „Hrisovul dc la Balşa* nil aplauzele spectatorilor, muncă voluntar-patriotică, 20. E 23. C 7. La alte blocuri majoritatea sînt distruse, nu pătraţi a fost semănată iarbă. daritatea", O.L.F., O.C.L. A- te funcţiona un timp de
a oferit publicului şi juriu­ ilustrmdu-ne încă o dală m­ nici astăzi cartierul nu este însă, locatarii s-au lăsat ru­ există geamuri la uşile de la Trebuie să recunoaştem insâ 2-3 ori mai îndelungat
lui un text interesant, in M. ILINCA aşa cum îl vrem noi şi loca­ gaţi de nenumărate ori ; unii intrări etc. Intervlu consemnat de decît în mod obişnuit. U­
care se îmbină omagiile adu­ tarii lui. n-au ieşit nici pină astăzi, iar Se poate spune că acolo câ mai sînt multe spaţii unde GH. I. NEGREA nele din maşinile echipa­
te experimental cu noul
se trecutului istoric cu cele Aceasta, mal ales din cauza alţii au încercat chiar să-i unde locatarii au înţeles im­ încă nu s-a semănat. S-au dispozitiv au parcurs cu
ale realizărilor de astăzi ale T.L.C., care' mai are de e­ sfideze pe cel harnici şi gos­ portanţa înfrumuseţării, res­ curăţat şl întreţinut zonele aceeaşi baterie peste
sătenilor, care le ciută şi le (toMinuart în paig^g 3-o) xecutat 24 de lucrări impor­ podari Asemenea atitudini ponsabilii de scări, preşedin­ verzi, au fost amenajate noi (Continuare in pag. oţ)o) 200 000 km.
recită cu mult entuziasm. tante în Gojdu, cum ar fi : s-au manifestat la unii loca­ spaţii destinate florilor şi ver-
nivelări de terenuri, astuparea tari de la blocurile E 21, AB ţii de asociaţii, deputaţii i-au deţii.