Page 78 - Drumul_socialismului_1969_04

z z z x m m n z n m »

Colocviu despre stil
Pregătirea performantei

şi metode în munca

sportive începe m şcoli
de partid ■

Se ştie eă disciplina este un element social polivalent. In contextul general, de lar­ subliniază importanţa ce tre­ fondurilor băneşti pentru pro-
Prezenta cu regularitate la lucru, folosirea timpului de gă emulaţie în activitatea buie acordată obiectului .Edu­ curare.a bazei materiale a
muncă, îndeplinirea sarcinilor, sprijinirea celor râmaşi în sportivă, organizarea unor ac­ caţie fizică" în şcoli, atit de sportului şcolar Materialul
urmă, comportarea demnă în societate şi familie — iată ţiuni, găsirea celor mai efi­ către profesorii de specialita­ menţionat accentuează asupra
doar cîteva valenţe ce se cer satisfăcute de către organi­ ciente soluţii de coordonare şi te, cit şi de către conducerile faptului că : .Trebuie solici­
zaţia de partid. Care din ele sînt satisfăcute, in ce măsură, pregătire, dc creştere a per­ şcolilor pentru sprijinirea pe tat in mai marc măsură spri­
care nu le satisfacem şi de ce ? formerilor, reprezintă puncte­ to«ate căile a desfăşurării nor­ jinul organelor locale ale «ad­
Acestor întrebări am încercat să le răspundem prin le cardinale călăuzitoare spre male, în» bune condiţii a pro­ ministraţiei de stat, care con­
colocviul ce l-am organizat recent la oţelâiia Martin nr. cele mai înalte trepte ale mă­ cesului de instruire şi pregă­ form „Legii cu privire la dez­
1 a Combinatului siderurgic Hunedoara. Au participat to­ iestriei sportive. Atenţia tutu­ tire sportivă In acest sens voltarea activităţii dc educa­
varăşii Emil Delapeta, secretarul comitetului de partid şi ror organelor şi organizaţiilor este edificator următorul pa­ ţie fizică şi sport", au obliga­
Gheorghe Stoica, locţiitorul acestuia. ce activează nemijlocit sau au saj : „Faţă de problemele ri­ ţia sâ asigure spaţiile pentru
R ed.: Prin urmare, cum ati defini disciplina ? tangenţă cu activitatea spor­ dicate dc cadrele dc speciali­ amenajarea bazelor sportive
E. DelapcU : Pâră a «ivea pretenţia unei definiţii, eu o tivă, «activiştilor sportivi este tate din judeţul Hunedoara, şcolare. întreţinerea şi gospo­
văd ca o totalitate de reguli sociale, unele scrise, altele îndreptată înspre depistarea şi dărirea lor, precum şi fonduri
nescrise, cărora individul este chemat să li se supună con­ formarea talentelor, intr-o pentru echipament şi inventar După un trimestru fructuos, laminatorii hunedoreni înscriu în palmaresul realizărilor noi
ştient Este, dacă vreţi o expresie a unei îndelungate ex­ mare măsură, din rindurile i m B M a m a s s B sportiv necesar desfăşurării succese. Pe primele două decade din luna aprilie ei au dat peste plan 937 tone laminate
perienţe sociale ; adică societatea noastră socialistă are o elevilor. Şcoala asigură o bo­ activUăţii dc educaţie fizică linite pline. In loto : puternica maşină „cojeşte" oţelul necesar fabricării rulmenţilor.
fizionomie materială şl spirituală proprie, bine conturată, gată bază de masă a perfor­ şi sport".
căreia ii corespunde, intre altele, o anumită atitudine a manţei sportive. De modul Problema dezbătută, al că­
omului faţă de muncă, faţă de colectivitate. Această com­ cum este ea valorificată în a­ Răspunsul Consi­ rei obiect îl formează şi rîn-
portare a căpătat, după cite îmi dau eu seama, o formă cest scop depinde aproape ho- durile de faţă, va trebui ca pe
concretă .cunoscută de noi prin ceea ce numim disciplină. tărîtor valoarea sportului na­ liului National viitor, mai mult decît pinâ
t
Gh. Stoica : Concretizînd puţin cele spuse de tovarăşul ţional. In concluzie, bazele acum, să fie în centrul preo­
Delapeta, eu aş zice că disciplina este puterea, capacitatea numeroase ale sportului de pentru Educaţie cupărilor tuturor organelor şi tru prima dată In acest an, a rezervelor din resurse Io- I
omului de a. se adapta la cerinţele societăţii noastre. Fap­ performanţă se găsesc in şcoli. org.anizaţiilor de masă şi ob­ Sortimente şi la Deva, Brad, Orăştie şl in cale dc care dispun. j
tul nu este prea greu de realizat dacă avem în vedere că Aici se asigură pregătirea ge­ Fizică şi Sport şteşti care au atribuţii pe li­ alte oraşe. In primul trimes­ S-au livrat recent în I
socialismul este societatea care întruchipează idealurile nerală fizică, iniţierea în tai­ nie de sport. Aşa cum se sub­ specialităţi noi tru al anului unităţile din U.R.S.S. primele loturi dc :
cele mai înalte ale omului muncii, este cea care cheamă nele măiestriei, educarea dra­ liniază în cap. T, art. 2, din 1 000 dulăpioare ..Comode" şl |
omul să şi valorifice propriile aptitudini şi puteri de gostei pentru sport. Pornind Lege : „Sarcinile fundamenta­ judeţ aparţinînd întreprinde­ 100 mese de televizor. A- |
creaţie tocmai în slujba binelui său. deziderat care se con­ de la aceste premise, reiese că le ale organelor şi organiza­ de panificaţie rii de panificaţie din Deva cestea fac parle din produ- \
topeşte cu idealurile societăţii. De aceea, cred eu că mun­ şcolilor le revine un impor­ ţiilor care au atribuţii in do­ au desfăcut populaţiei cu sele noi introduse anul a- j
citorului — crescut şi educat în fabrică, deci într-un me­ tant rol, hotâritor chiar, în a­ noi accentuăm asupra faptu­ meniul educaţiei fizice şi 122 000 kg produse şi 20 000 cesta penlru prima dată In I
diu exigent şi intransigent — Si este mai dezvoltată această sigurarea rezervei de miine a lui că educaţia fizică şcolară sportului sint : atragerea ma­ In cadrul acţiunilor între­ fabricaţie. Tot fn U.R.S.S. j
capacitate. sportului. trebuie sâ fie considerată ve­ selor dc oameni ai muncii. în­ prinse penlru îmbunătăţirea kg specialităţi mal mult de- s-au expediat in perioada ;
E. Delapeta : In legătură cu aceasta, vreau să fac o re­ Această problemă a fost riga dc bază a mişcării noas­ deosebi a tineretului, in prac­ deservirii populaţiei, între­ cîl aveau planificat. In a- care a trecut dc la începu- !
marcă, anume, că datorită politicii de industrializare a ţâ­ dezbătută, nu de mult la re­ tre de educaţie fizică şi sport. ticarea sistematică a exerciţii- prinderea industrială de pa­ cclaşi timp întreprinderea a tul anului 4 200 scaune lus- ;
rii, promovată de partidul nostru, întreprinderile devin, dacţia ziarului nostru în ca­ Pentru realizarea acestui de­ lor fizice şi sportului, dezvol­ nificaţie din Deva a mărit realizat 122 000 lei economii truile. La întreprinderea de ;
firesc, pol de atracţie pentru un mare număr de oameni drul unei mese rotunde, la ziderat. sarcini importante au tarea tot mai largă a sportu­ sim|ilor numărul specialită­ Industrie locală din Drad sînt |
din diverse medii sociale şi in special din cel sătesc Aceas­ care au luat parte profesori, nu numai profesorii dc edu­ lui de masă. cultivarea talen­ ţilor şi produselor destina­ peste plan şl 228 000 lei be­ în pregătire penlru a II ex- !
tă împrejurare obiectivă face en clasa muncitoare să fie specialişti, activişti pe tărîm caţie fizică ci şi conducerile telor şi îmbunătăţirea perfor­ te desfacerii. La Hunedoara neficii suplimentare.
o clasă in care pătrund tot mai mulţi oameni. Aici îşi are sportiv. De materialul apărut unităţilor de invăţămint, a că­ manţelor sportive*. s-a înfiinţat in centrul vechi pedialc în Austria prlmcfe i
izvorul necesitatea muncii permanente de educaţie. In coloanele ziarului nostru ror răspundere trebuie să In virtutea acestor preve­ al oraşului o secţie de pa­ cantităţi de pavele din an- !
nr. 4394, din 10 februarie a c., crească faţă dc educaţia fizi­ deri legale este clar că sarci­ tiserie cu desfacere proprie, dezid şi slnt fn curs de ;
intitulat „Pregătirea perfor­ că şi sportul şcolar, atit sub nile sînt mobilizatoare, şi că avind o capacitate dc pro­
manţei sportive începe în aspectul sprijinirii materiale, de modul de traducere a lor ducţie dc 300 pînă la 1 000 Produse realizare produse noi de :
şcoală*, a luat cunoştinţă şi cit şi in privinţa îndrumării în viaţă depinde hotărî toi kg pe zi. Aici se produc în terasit şl ceramică. ;
secţia metodică a Consiliului
Urmează să se introducă
cantităţi suficiente diferite
SINT TuATE Naţional pentru Educaţie F i­ şi controlului permanent*. soarta, evoluţia calitativă a specialităţi: strudel cu me­ din resurse în fabricaţie alte două mo­ •­
La impulsionarea sportului
sportului.
zică şi Sport Sub semnătura
tovarăşului Ilic Istrate, ad­ şcolar, un rol de seamă revi­ Pc această calc facem un re, strudcl cu brinză, trigoa- dele noi dc mese de tclevl- \
junct al şefului secţiei, a sosit ne organelor locale ale «admi­ apel tuturor celor ce activează ne, merdenele cu carne şt locale zor cu un grad superior de
la redacţie un material, care
VALENŢELE subliniază cîteva probleme nistraţiei de stat, care în vir­ pe tărîm sportiv, inviiindu-i cu brinză, tortă-iantezia, la export prelucrare şi finisare deşii- ■
tutea prevederilor legale, au
sc
brînzoici şi altele, care
nale a se exporta in Repu-
să-şi exprime opiniile, rezul­
!
dezbătute în cadrul mesei ro­
tunde. Printre altele, scrisoa­ atribuţii însemnate în spriji­ tatele, problemele cc se ridi­ pun în vinzare în stare blica Federală a Germaniei, j
rea scoate în evidenţă că ; nirea activităţii sportive, atri­ că în domeniul sportului şco­ foarte proaspătă. Datorită asimilării de mode­
DISCIPLINEI .Problemele ridicate la .m a­ buţii ce se referă îndeosebi la lar, în coloanele ziarului cu tă a consumatorilor, astfel dc trie locală din judeţul nos­ le şi sortimente noi, unită­
Spre surprinderea plăcu­
întreprinderile dc indus­
sa rotundă" sînt de o impor­
asigurarea condiţiilor de ame­
referiri directe Ia tema dis­
ţile de industrie locală din
tanţă deosebită şi vin sâ în­
tărească concluziile noastre najare a bazelor sportive, a cutată. I produse şi specialităţi in spe­ tru îmbogăţesc continuu ga­ judeţ livrează în 1909 * —
(C N E.F.S — n n.) şi ale Mi­ cial brînzoici, chifle cu ulei ma produselor destinate ex­ port produse a căror
SATISFĂCUTE? in ceea cc priveşte desfăşura­ şl cu zahăr, cornuri cu gră­ portului. Se asigură in a- re înlrecc cu 1 30C
nisterului învăţământului, atit
simi şi cu zahăr ele. au în­
cosi lei o valorificare mai
valulă realizările d(i
rea şi conţinutul lecţiilor dc
educaţie fizică, activitatea „Cine ştie circulaţie, cîştigă!“ | cepui să se producă, pen­ superioară şl mal elicienlă precedent.
sportivă dc performanţă, cit
şi rolul profesorului dc educa­ ’ ’ j
ţie fizică. Aceste probleme
Red. : Ni se par utile şi interesante consideraţiile dum­ constituie o permanentă preo­ Comitetul U.T.C. dc la c.are au dovedit o trmeini- j
neavoastră, dar să dezvoltăm puţin noţiunea de disciplină, | cooperativa meşteşugăreas­ c i pregătire, dind o scrie #!
s-o alăturăm mai ales vieţii colectivului în care munciţi. cupare a Consiliului Naţional că „Retezatul" din Haţeg, in de răspunsuri bune. Prime* *! Nivelul cheltuielilor
Ar fi bine să faceţi referiri concrete la cele mai frecvente pentru Educaţie Fizică şi col.aborarc cu casa dc cul­ le trei locuri au fosl ocupa­
aspecte ale disciplinei asupra cărora acţionează comitetul Sport şi a Ministerului Invă- tură şi miliţia oraşului Ha­ te in ordine dc către Tibc-
de partid şi organizaţiile de bază. ţeg au organizat un con­ riu Iscru. cu 19(1 de puncte, !
ţămintului, şi se caută me­ Eugen Ştefoni. 180 de pune- !
Gh. Stoica : In viata de toate zilele ne am obişnuit să reu soluţii pentru îmbunătă­ curs „Cine ştie circulaţie,
privim disciplina — care este, de “fapt. un lot unitar — ca cîştigâ”. tc şi Rodica Ştefoni. 170 de I materiale de producţie
puncte. Cişligătorilor le-au
pe o diversitate dc aspecte. Adică, înţelegem mai precis ţirea aspectelor legate dc edu­ Au participat 12 tineri.. fost atribuite premii. !
despre ce este vorba cînd auzim, de pildă, despre disciplina caţia fizică şi sporţul şcolar".
tehnologică, disciplina de partid sau de stat. Localizăm De asemenea, materialul
astfel mai bine faptele. Sini laturi ale uneia şi aceleiaşi deosebită, pe primul plan şi în unele cazuri 1
probleme dar e mai bine să le tratăm astfel penlru a da rămîne insă preocuparea co­ bust ibi 1
şi muncii de partid un caracter mai concret. Organizaţia (Urmdrer din >dg. l) lectivului de a reduce conti­
noastră de partid acţionează mai frecvent asupra aspecte­ nuu consumurile specifice, la In condiţiile în Cc
lor strîns legate de muncă. Ne interesăm zilnic dacă toţi locurile de muncă unde se ducţia de energie ele
oamenii vin la lucru, dacă respectă indicaţiile tehnologice ceea ce a diminuat substan­ hotărăşte de fapt soarta pro­ combinatului este r •
cu privire la elaborarea şi turnarea otelului, cum îşi înde­ ţial economiile realizate la ducţiei Laminatorii şUau în­ iar cea livrată din
plinesc sarcinile de producţie. Aceste aspecte formează nivel de combinat. scris cu cinste numele ală­ prezintă o diferenţă mare de
teme de dezbatere în adunări generale, in şedinţe de birou tarif (7-11 milioane Ici) apare
sau de comitet. De regulă, punem in dezbaterea largă a Recepţia, păstrarea, ma­ turi de celelalte colective de evidentă necesitatea utiliză­
comuniştilor numai faptele grave sau cele care tind să nipularea materiilor prime muncă fruntaşe în întrecerea rii raţionale a energici elec-
pe combinai Acest
harnic
şi a materialelor este defi­
devină caracteristice citară şi sub aspect calila- colectiv a răspuns cu prom­ ♦ ice. depistarea cauzelor ce
E. Delapeta : Şi am reuşii să facem mulle lucruri bune; dau naştere la acest gen de
abaterile de la disciplină sînt lot mai puţine Acestea le tiv. Se «admit la recepţie ma­ ptitudine la cerinţele econo­ risipă. Problema işi menţine
întîlnim mai ales la oamenii veniţi mai de curînd în sec­ teriale ce nu corespund clau­ miei naţionale de suplimen­ valabilitatea şi penlru cele­
tare a producţiei de metal.
zelor contractuale,
păstra­
ţie, la tineri. rea lor in depozite lasă u­ In luna martie el a livrat lalte sectoare ale combina­
Red. : Aceasta vă indică o direcţie precisă în care tre­ neori de dorit, iar eliberarea peste sarcinile contractuale tului unde cu toate progre­
buie orientată munca de partid lor din magazii comportă o aproximativ IIONO tone de sele făcute, folosirea judi­
E. Delapeta : Intr-adevăr. Cu tinerelul, de pildă, avem formularisticâ „bogată'’ în laminate. Este de remarcat cioasă a energiei electrice si
a
combustibilului
este o
mai mult de lucru, iar dacă ţinem seama de faptul că aces­ spatele căreia se ascunde că toate colectivele de lami-
ta reprezintă cam 40 la sută din colectiv şi că ne împrospă­ deseori lipsa de spirit gos­ n;;tori s-au încadrat în pro­ chestiune doar parţial rezol­
tăm mereu, devine clar că şi în perspectivă avem mult de podăresc. de răspundere pen­ gramul sortimental, la toate vată. Dacă neutilizarea ga­
luciu. E drept că nu toţi tinerii se comportă râu. Dimpo­ tru utilizarea unor valori liniile de laminoare s-a de­ zelor drept combustibil pc
primele două luni ale anului
trivă. cei mai mulţi sînt buni, dar uneori râul are influ­ materiale importante. Ideea păşit productivitatea muncii, trecut, de pildă, reprezenta
enţă. . de a emile noi norme în le­ toate secţiile de laminare au 12 la sută. acum ea s-a si­
Gh. Stoica : In legătură cu aceasta, am observat un gătură cu întocmirea şi cir­ consemnat economii substan­ tuat la un nivel de 17 pro­
fenomen pe circ îl cred edificator, anume că pentru o culaţia formularelor de evi- ţiale la preţul de cost Car­ cente. pierdere ce a trebuit
bună parte din tinerii care vin în sinul colectivului nostru, denţ.n “primară privind re­ ton de vizită putea fi şi mai compensată prin alt gen de
exemplul personal, al celor mai vîrstnici. nu joacă tot­ cepţia, depozitarea şi cu deo­ presligio.asă dacă exista o combustibili.
deauna. un 1*01 educativ important. Am stat de vorbă cu sebire consumul de materii preocupare mai susţinută
mai mulţi tineri şi am constatat o optică eronată, greşită prime, materiale şi semifa­ din partea organizaţiilor dc Succesele bune obţinute
despre muncă. Unul din ei îmi spunea intr-o zi, cînd dis­ bricate. este nu numai salu­ partid, a conducerii secţiilor dc siderurgîslii hunedoreni
cutam cu el despre, modul conştiincios în care lucrează tară. dar absolut necesară. în vederea reducerii tuturor în perioada primului trimes­
oamenii noştri de bază. cum ar fi Simion Mârilâ, Dumitru Important este ca această consumurilor La sfîrşit de tru. startul corespunzător
Şerban. Ilic Milian şi alţii, că e treaba lor cum lucrează, măsură să-şi găsească o re­ trimestru, laminorul de C50 luat în prima decadă a lunii
că pe el nu-l interesează faptul şi că aceşti oameni mun­ zolvare nu numai practică, mm şi linia de semifabricate aprilie oblică colectivul la o
cesc aşa cum o fac. pentru că au copii pe care trebuie dar şi urgentă. Altminteri, au consumat mai mult me­ activitate şi mai fructuoasă
îneît angajamentele ’uate în
sâ-i crească. E surprinzător să afli un astfel de punct de există riscul ca la următoa­ tal decît normele stabilite.
vedere. rea inventariere, preţul de In contrast cu realizările întrecere, printre care reali­
zarea unei economii supli­
Red. : Cum acţionaţi intr-o atare situaţie ? Un aport substanţial la executarea operaţiilor de turnatorie il aduce şi secţia de mo- cost să suporte din nou mi­ cantitative frumoase, patru mentare la preţul de cost de
li. Delapeta : Am încercat în fel şi chip şi pe mulţi delărie din cadrul Atelierelor centrale Crişcior. Modelatorii in lemn Alexandru Cătun şi Gheor­ nusuri destul de impresio­
am reuşit sâ-i îndreptăm — cum spunem de obicei. Alţii ghe Lazea, execută modelul unei pîrghii destinate C.S.H. nante. secţii şi-au diminuat econo­ H 000 000 de lei. sâ devină
râmîn insă în afara influenţei noastre. Organizăm dezba­ Foto: V. ONOIU Gestionarea corectă a va­ miile datorită depăşirii con­ realitate cu mult înaintea
teri cu ci asupra unor teme legale de etica socialistă, le lorilor are o importanţă sumului de energie electrică încheierii anului 1969.
ţinem expuneri, stăm individual de vorbă. Vin destul de
mulţi la acţiunile de acest fel, dar îi vezi pe unii plicti­
siţi, aşteptînd cu nerăbdare să terminăm ce avem să le
spunem. Adică, folosim destul de intens formele clasice nle lajc frontale cu susţinere me­
muncii de educaţie. Mina Vulcan este una din
unităţile Văii Jiului care in La m ina V ulcan talică. Mecanizarea lucrărilor
Red. : înseamnă că trebuie găsite forme noi, mai atrac­ primul trimestru nu şi-a rea­ din subteran prin introducerea
tive. mai convingătoare.
lizat sarcinile de plan la toţi unei combine care dă rezul­
Gh. Stoica : Să fim sinceri, căutări am făcut, dar n-am indicatorii. In perioada amin­ tate promiţătoare, asigurarea
prea îndrăznit, limitîndu-ne de regulă la formele nrhicu- tită s-a înregistrat un minus transportului mecanizat in a-
noscule. Cred că ideea principal.^ aici este consultarea unui la producţie de (> (»26 tone căr­ hataje şi galerii duc la creşte­
număr mare de oameni cu experienţă, inimoşi, care pot da bune. Cauzele care au stat la SE IMPUN INTERVENŢII HOTÂRITE PEN­ rea productivităţii muncii fa­
un ajutor real la găsirea celor mai potrivite căi şi mij- baza nerealizării ritmice a ţă dc anul trecut. Ar fi bine
loac».. planului pe primul trimestru ra experienţa sectoarelor şi
Red. : Faptul este valabil nu numai în această pri­ sînt atît de ordin tehnic cit şi brigăzilor fruntaşe să fie ge­
vinţă. ci în mulle altele. organizatoric. TRU LICHIDAREA RĂMÎNERILOR iN URMĂ! neralizată. Aceasta constituie,
Vă propun să trecem la o altă chestiune şi anume, la — Neindepimîrca planului de asemenea o rezervă foarte
acea valenţă a disciplinei care vizează comportarea oame­ — ne spunea directorul minei, importantă pentru înfăptuirea
nilor în afara întreprinderii. ing. Ludovic Fcjeş — poale ritmică a planului de produc­
Gh. Stoica : Mă şi gîndeam la asta, dar, tot sincer spu- fi pusă in primul rînd pe sea­ însă, puteau fi contracara­ nui număr foarte mare de a­ Insemnale rezerve există de ţie conducerea minei sâ în­ ţie.
nînd, este o problemă asupra căreia ne-am oprit cel mai ma unor neajunsuri privind te printr-un plus de grijă şi bataje cameră. Dar datorită asemenea în soluţionarea pro­ treprindă măsuri energice. Este In noul context creat prin în­
puţin. ncconfirmarea practică de că­ preocupare pentru organizarea fluctuaţiei mari de muncitori blemelor legate de prezenţa adevărat, uneîe măsuri s-au fiinţarea Centralei cărbunelui
E. Delapeta : Oamenii cu care dăm oţel, cu care ne în­ tre serviciul geologic al unor mai judicioasă a muncii, prin înregistrată pe parcursul tri­ muncitorilor la lucru. In pri­ luni, dar din păcate acestea Petroşani şi lărgirea compe­
deplinim planurile $i angajamentele au, in mod firesc, şi structuri din rezervă. Toate folosirea cu randament sporit mestrului, cinci abataje nu au mele luni ale anului era pla­ s-au limitat doar la desface­ tenţelor şi răspunderilor con­
alte probleme care îi frâmîntă in afara celor de producţie. «acestea puteau îi semnalate a forţei de muncă şi a timpu­ putut îi date in lucru. Dc alt­ nificat un coeficient de pre­ rea contractelor de muncă şi ducerii minei, este imperios
Uneori, acestea au un rol foarte important asupra psihi­ incă din ultimul trimestru al lui de lucru. Afirmăm acest fel, problemele legate de c- zenţă de 87,9 la sulă, dar nu la unele sancţiuni băneşti. In necesară luarea unor măsuri
cului şi, deci. asupra capacităţii de muncă. Am descoperit anului trecut şi remediate prin lucru bazaţi pe faptul că la fcclivcle de muncitori sînt a fost realizat decît în propor­ ultimul timp şi organizaţiile energice, care să asigure In
recent un astfel de caz : un oţelar bun de-al nostru îl ve­ cunoaşterea prealabilă a tec­ Vulcan se menţine dc mai recunoscute la ora actuală ţie de 85 la sută Dacă se arc dc partid au intensificat mun­ cel mai scurt timp recupera­
deam de la o vreme cam abătut, îngindurat. L-am întrebat tonicii zăcământului şi in func­ mulţi ani ca o problemă încă drept cauza principală a defi­ în vedere randamentul de ca politică împotriva absenţe­ rea rămînerilor în urmă. In
mai mult într-o doară ce-1 frâmîntă. Ni s-n destăinuit; nu ţie de ele luarea unor măsuri nesoluţionalâ fluctuaţia exa­ cienţelor existente. Se întim- 1,444 tone de cărbune pe post lor nemoliv.nte, penlru lichida­ cadrul acestor măsuri, un loc
re prea înţelegea cu soţia. I-am chemat pe amîndoi şi am corespunzătoare. gerată a forţei de muncă, miş­ pinâ serioase greutăţi la al­ realizat pe mină, rezultă clar rea lor şi întărirea disciplinei. preponderent trebuie sâ-1 ocu­
discutat de la om la om cu ei. Cred că i-am ajutat să-$l carea nccorespunx.âtoarc a oa­ cătuirea noilor brigăzi, aces­ cît de mari sînt pierderile dc Unele rezultate s-au şi obţinut, pe soluţionarea grabnică a tu­
lămurească un lucru care, de fapt, nu şi-l spuneau unul Au fost semnalate, de ase­ menilor în cadrul formaţiilor tea fiind puse pe seama nein- producţie cauzale (le riefolosi- dar ele sint încă palide in
altuia. Spun asta, pentru că după un timp, l-am întrebat menea, defecţiuni în dirijarea de lucru, abaterile de la dis­ tegrârii noilor muncitori în rea raţională a potenţialului comparaţie cu ceea ce ar tre­ turor aspectelor legato de com­
pe omul nostru cum mai stă cu problema discutată şi mi-a capacităţilor de producţie, cu ciplina muncii cu întregul lor cadrul colectivelor de muncă. uman. Analizind structura ab­ bui de făcut. pletarea efectivelor, lichidarea
spus că lucrurile s-au schimbat mult in bine. De altfel, pu­ deosebire in abatajele fronta­ cortegiu de implicaţii asupra Este edificator că din 270 de senţelor se vădeşte că din to­ fluctuaţiei, stabilizarea munci­
teai deduce şi după modul în care se comporta el in pro­ le. unde s-au suprapus neper- desfăşurării normale a pro­ «angajaţi în acest an. 192 au talul de absenţe zilnice, C0-70 Desigur, la mina Vulcan nu torilor şi întărirea disciplinei
ducţie. mis operaţiile ciclului de lu­ cesului de producţie. plecat la alic unităţi. Apare la sută sint nemotivate, se poate vorbi numai de lu­ de producţie. Aceasta este o
condiţie de bază a bunului
cruri negative. Dincolo de as­
Red. : Am zice să nu mai dezvoltăm această Idee, nu cru, diminuindu-se astfel po­ — llazaţi pe efectivele exis­ deci întrebarea : ce a între­ fără a mai pune la socoteală pectele prezentate, cu toate ră-
pentru că n-ar fi importantă, ci pentru că am mai dezbă­ sibilităţile de utilizare mai prins conducerea minei pen­ minerile in urmă, în unele mers al activităţii economice
tui-o în alte colocvii in coloanele ziarului. Altfel exprimat, raţională a utilajelor miniere. tente la început de trimestru tru stabilizarea muncitorilor, învoirile, concediile fără pia­ a minei şi trebuie făcut toiul
nu toate valenţele disciplinei, nu toate laturile ei formea­ Neîndoielnic, pentru mina şi estimind completarea lor cu ce au făcut în acest sens or­ ţă si alte forme mai mult sau sectoare de pitîducţie s-au pentru ca şi la Vulcan poten­
ză obiectiv major pentru munca de partid Conţinutul Vulcan deficienţele de ordin noi angajaţi — a arătat în ganizaţiile de partid şi de sin­ mai puţin concrete de absen­ obţinut rezultate îmbucurătoa­ ţialul uman să fie îolosit cu
muncii, formele in care sc desfăşoară ea. sfera de cuprin­ tehnic constituie o serioasă frî- continuare directorul minei — dicat ? Răspunsul trebuie să-l re. Au fost asigurate «astfel un înalt randament
dere şi eficienţa — iată laturi asupra cărora trebuie sâ se nS în îndeplinirea ritmică a am preconizat punerea în lu­ tate de la lucru Normal ar fi noi fronturi dc lucru unde
oprească perseverent organizaţiile noastre de partid. planului. Efectele acestora, cru in această perioadă a u- dea factorii vizaţi. fost ca faţă de o atare situa­ funcţionează deja două aba- CORNEL DUMITRU
C. ARMEANU twm