Page 79 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 79
E El rsiim —
ele au fost construite de
I G.C.L., iar cinci de T.R.C.H.
Cele construite de IG.C.L, asi
B R U T A j DE Fftlft CM TBATfl LUMEA j construite de T.R.C.H., nu. întreprinderea lî
gură debitul proiectat,
cele
S-au cerut de către proiectant
pentru
anumite determinări
stabilirea cauzelor pentru ca CONSTRUCTII-MONIAJ CINEM A
re nu se realizează debitul
Poate să li se pară unora Tovarăşul Viorel Lupu, vi proiectat. Şantierul din Brad DEVA : Pianele mecanice (cine
de Guy des Cars anacronic faptul că acum, cepreşedinte al Consiliului al T.R C.H. nu a executat nid TIMIŞOARA matograful „Patria*') ; Război şl
pace — surillf! I şl II
(„Arta") ;
pînă acum toate determinări
popular orăşenesc Brad men
cînd primăvara s-a statornicit
pe meleagurile noastre, ne ţine punctul de vedere potri le cerute. Iar oraşul suferă în S UMERI A : Judoka. agent se erei
(„Mureşul") ; HUNEDOARA : Ce
ocupăm de o problemă ca a vit căruia, atîta vreme cît nu continuare de lipsa de apă. noapte, bâloţl : („Constructorul") ;
Varfi fierbinte < ,1 lucâra") ; (Jn ora
Apărut în editura „Flama- ne realizat marele lui vis de ceea a.. încălzirii centrale de va fi rezolvată la Brad pro» Cu această scurtă imixtiune Bulevardul Republicii, nr. 25 pcotru eternitate („Sidenngistvtl") ;
rion" din Paris, cu titlul o- a pleda în faţa Curţii cu la Brad. Iată că e nevoie să CALAN : Mumia Intervine („II Iu
rigirtal, „La Brute", romanul Juri. Poate un simbol al u ne ocupăm. Ne-am ocupat şi nie") ; TEUtIC : înţeleptul do pc
lui Guy des Cars pare a li manismului sau poate . uma în numărul 4359 al ziarului, ANGAJEAZA Muntele Blestemat („Minerul") ;
una din izbutitele traduceri nismul însuşi este factorul unde, sub titlul „încălzirea GHELAR : InimA nebuna, ne
(„Minerul") ;
legat
«Io
bună
in limba română pe care E primordial care stabileşte centrală în oraşul Brad — un DEOCAMDATĂ PETROŞANI : Bunft ziua. con
ditura pentru literatura uni primul contact al frontului circuit vicios", înseram defi pentru şantierele întreprinderii : tesA ! („7 Noiembrie") ; Apoi
versală a pus-o la îndemîna autor-cititor în lupta între cienţe ale activităţii respecti — instalatori ; t-a născut legenda („Republi
cititorului. La îndemînă este cei doi oameni care se duce ve de pe urma cărora locuito ca") ; LUPENt : Noaptea nunţii
in ploaie („Muncitoresc") ; Aven
un fel de-a spune, pentru că în decursul celor 250 de pa rii oraşului au avut de sufe — electricieni ; turile lui Tom Sauyer, seria I şl
rit toată iarna.
din păcate, în afară de cele gini. Bunul simţ, perseve erau : starea de „oboseală" «a T3T... PROMISIUNI Moartea Iul Joc Indianul, seria a
trei bare negre care inter renţa şi înţelegerea sînt de Cauzele lipsei de căldură — dulgheri ; ll-a („Cultural") ; LONEA : O zl
zic unui cap mai mult sau data aceasta armele de care — lăcătuşi montori. nu tocmai norocoasă („Minerul").;
PAROŞENI : Procesul de la Vero-
mai puţin expresiv, de pe o dispun adversarii şi care se instalaţiei de la punctele ter no („Energia") ; PETItlLA : Pla
copertă banală, trei din plu dovedesc valori pe care în mice, supraîncărcarea lor da Se preferă formaţii (echipe) complete. neta maimuţelor („Muncitoresc") ;
ralitatea mijloacelor de co mod obişnuit nu le-am fi pu torită clemenţei tovarăşilor de VULCAN : Casa noastră („Mun
oraşului
municare a omului cu lumea tut bănui vreodată. Un duel la Consiliul popular orăşenesc blema apei potabile, nu va fi în altă problemă a totuşi în- Se asigură cîştiguri hune, cazare in con citoresc") ; URICANI : Studiu de
(care o afectează
spre femei („7 Noiembrie") ; O-
exterioară, nimic nu te face spectaculos, fără solicitarea Brad, care au aprobat să fie rezolvată nici problema căl tr-un fel pe cea în discuţie), RAŞTIE : Cant o ncvaslA („Pa
să te opreşti asupra volu senzaţionalului sau lovituri racordate la încălzire centra durii. încheiem, menţionînd că de diţii confortabile, masă la cantină contra cost tria") ; Inire noi („Flacăra") ;
Acum, cînd ne-am convins
mului în cauză, mai mult lor de maestru cu care eram lă case particulare şi institu data aceasta am notat promi (3 mese pe zi = 10 lei). C-EOAGIU Vi : Minunata călăto
decît, ştiu eu, în fata „Doam obişnuiţi într-un anumit gen ţii, peste sarcina proiectată, cu ochii noştri, cînd specia siuni şi începuturi de acţiune. rie a Iul N’lls Ilolgerson ; HAŢEG ;
Totul
pentru rls („Popular") ;
nei cibernetice" din colecţia de literatură, de care un au starea defectuoasă a reţelelor liştii ne-au demonstrat că nu Şi... promitem şi noi să, mai BRAD : Lustragiul („Steaua ro
„Aventura", sau „Cum să ne tor cu mai puţină sensibili termice exterioare, precum şi lipsa de apă era cauza cauze revenim cînd vom considera Informaţii suplimentare se pot lua Ia se şie") ; GURABARZA : Cronica cu-
lor, ne reafirmăm şi noi opi
îngrijim automobilul", in tate creatoare ar fi fost ten faptul că o mulţime de defec nia exprimată cu aceeaşi oca că s-a scurs timpul necesar diul întreprinderii sau telefonic la : 15184, bană („Minerul") ; ZLIA : Moartea
tat să uzeze. O luptă între te la instalaţiile interioare se după cortină („Lumina").
cea de-a opta şi total „ine aflau înregistrate in condicile zie : consiliul popular orăşe realizării tuturor promisiuni serviciul organizarea muncii.
eternii adversari, omul şi
dita" variantă a inginerului natura. Pentru că, în fond, de sesizări de la punctele ter nesc nu caută atît cauzele u lor. ION CIOCLEI RADIO
X... la alţi parametri, ce este mice fără ca IG.C.L. Brad să nor fenomene negative şi po
le dea vreo soluţie sibilităţile de înlăturare a lor, PROGRAMUL I : S.05—6.00 Pro
Menţionăm că atît Consi ci mai ales scuze. gram muzical de dimineaţa ; 6.0.1
liul popular orăşenesc Brad, Ce a făcut I.G C.L Brad ? —0.30 Muzică şi actualliâţl ; 9,30
cit şi I.G C.L Brad nu ne-au Ne informează Gheorghe Matineu literar ; 10.00 Album d*
Faur, conducătorul tehnic al
madrigale ; 10,10 Curs de limba
O C A R T E PE SÂPTÂM ÎNÂ răspuns la semnalul critic în întreprinderii : germană. Ciclul II. lecţia a 29-a ;
nici un fel.
— S-au verificat reţelele 10.30 Cîntecc şl Jocuri populare ;
Au trecut de atunci trei termice exterioare şi interioa 11.05 Mdodil de dragoste de com
luni şi ceva. Cît de adine s-n re, s-au depistat locurile unde pozitori români ; 11,30 Cfntâ An
samblul armatei dirijat de colonel
„săpat" pîrtâ acum la rădăci Dinu Stelian ; 11,4S Sfatul medi
Păcat. Fiindcă aşa cum se Jaques decît un produs na na cauzelor acestei stări de trebuie intervenit si se lucrea cului. Igiena muncii mecanizato
întimplâ, deseori. trecem tural rebutat, un individ ne lucruri ? ză la documentaţia pentru re rilor agricoli : 12.00 MuUcA uşoa
tocmai pe lîngă ceea ce ar reuşit, lipsit de cele mai ele — Pentru a evita supraîn paraţii. ră de Ion Crlstinoiu ; 12.1J Croni
putea cîteodată să merite mentare mijloace de infor cărcarea celor două puncte Imediat ce nu va mai fi ne că muzicală ; 12.30 Intllnire cu
osteneala unui popas. Un mare şi comunicare cu exte termice existente, care e o voie să dăm căldură, vom tăia melodia populară şl interpretul
preferat ; 13.10 Avanpremieră co
popas pe care de data aceas riorul ? O brută. O brută realitate — ne informează to un aparat de contracurent să tidiană ; 13.21 SolLştl şl orchestre
ta îl facem într-o lume a care, în această luptă epo varăşul inginer Nicolae Mun- vedem dacă vor mai putea fi de muzică uşoară : 14,10 Inşir-te
nepătrunsului uman cu mij peică. este recuperată, învin- toiu, directorul Direcţiei ju recondiţionate cele vechi sau mărgărite : „Floarea înlmU cura
loace deosebit de simple şi gînd (pentru a citea oară?), deţene de gospodărie — am dacă trebuie să procurăm al te" de Jean Roder ; 14.3S Con
certul zilei ; 15,05 Melodii mnl pu
cu rezultate neaşteptat de a va tăriile unei geneze Ni luat măsuri să se construias tele. ţin cunoscute 13.15 Studioul dc
spectaculoase. Un surdomut mic dostoievschian. nimic că un nou punct termic al că Nimic despre faptul că lo poezie (reluare) ; 15,35 Aspecte de
orb, Jaques Vauthier, recu din varietatea investigaţiilor rui proiect e aproape gata la catarii au semnalat o mulţime la Festivalul cultural artistic al
perat de către Institutul Sa- psihologice atît de des apă DS.A PC. Pentru a complet’a de defecţiuni in interior pe pionierilor şl şcolarilor — faza re
îc.oo
publicană :
Radiojurnal.
nac din Franţa, ajunge cele rute in literatura de după la timp golul de apă din in care I G.C.L. are obligaţia să Sport. Buletin meteorologic ; 16.10
bru datorită unui roman re cel de-nl doilea războî mon stalaţii, provocat de lipsa de le remedieze. Muzică uşoară Interpretată de Ma-
marcabil pe care-1 publică, dial. Bazat pe relaţia directă presiune a apei. i s-au făcut Ţinem să ne ocupăm puţin rieta Bâtrinu şl Valentin Badu ;
tineretului ; 17,00
10.30 Antena
şi care-1 consacră „ilîo tem- cauză-efect. inteligenţa omu instalaţiei anumite modificări şi de lipsa apei potabile. Pen Am îndrăgit o molodle : 17.15
pore". întors împreună cu lui de lege alătură, compu şi de atunci vasele de expan tru alimentarea cu apă în Recital vocal — Magda lancules-
soţia sa, Solange. după un ne, suprapune, fapt cu fapt. siune sînt mereu încărcate, condiţii optime a oraşului cu ; 17,30 Muztcfl uşoară mexica
turneu de conferinţe ţinut din amalgamul înlîmplâri- semn că lipsa de apă în insta Brad au fo9t proiectate 8 fo nă ; 17.45 Rndlosimpozlon ; 18.03
Album folcloric ; 10,30 Gazeta ra
in Statele Unite, fapt care-i lor şi al situaţiilor, pină laţie nu se mai resimte. raje de adîncime. Trei din dio ; 19,00 O melodie pe adresa
consolidează celebritatea, cînd reuşeşte în final să dumneavoastră ; 19.20 Sport ; 19.30
este acuzat de o crimă coi i- prezinte în toată splendoa MuzJcâ populară interpretată, de
s» np hnrriul pachebotului rea mozaicul perfect al ra Natalla Scrbânescu. Alexandru
Titruş şt Gheorghe Zamfir ; 19.30
ătoreau. Arestai. ţiunii. Cartea impresionează, Canţonete interpretate de Ion
n:ea apârâlorilor intîi. prin adresa ei directă Stoian ; 20,05 Muzică din opereta
udiazâ pe rînd. la infinitul unor posibilităţi IN CURIND „Frumoasa mea" de Locu’e ; 20,20
, ac .;-■ o ce a recunos de investigaţie în cercetarea Mu2lcă uşoară cu orchestra Hcl-
Zaccharias.; 21,06 Ştiinţă,
muth
cu :■ '« ta crimei, se în- unei cauze, apoi prin tenaci tehnică, fantezie ; 21,30 Mii ne. In
tăcere absolută, tatea unor opinii care nu pot emisiunile muzicale ; 21,40 Solcc-
edeşte a fi im- fi clintite de presiuni şi pre * „Satul socialist" ţi uni din opere româneşi! : 22,00
peneiraoua chiar pentru cei judecăţi şi. în fine, prin fru Radiojurnal. Buletin meteorologic.
Sport ; 22,20 Program de doine ;
mai încăpăţînaţi binevoitori museţea morală a unui an 22,40 Moment poetic. Versuri dc
Pinâ înlr-o zi cînd dosarul gajament, asupra căruia nu începînd cu luna mal 1969, tali, difuzoril de presă din Valeriu Sirbu ; 22.45 Actualita
lui cade „din oficiu" în niîi- mai poate încape nici o dis va apare ziarul „SATUL SO C.A.P. şi din celelalte tea muzicală ; 0.05—5,00 Estrada
nile bătrînului Victor De- cuţie. CIALIST". editat de Uniunea unităţi agricole. Costul unul nocturnă.
liot. un avocat bâtrîn. ratat Fiindcă oamenii, mai pre Naţionala a Cooperativelor abonament pe timp de o lu PROGRAMUL II : 6.45 Muzică
la prima impresie, dar plin sus de orice, pentru a putea Agricole de Producţie. A nă este de 8 lei. „SA populară : 7.10 Valsuri, uverturi,
de ceea ce numim noi o ex supravieţui, au nevoie de ei cest ziar se adresează tutu TUL SOCIALIST” se poate polci ; 7.37 Clntâ Roxana MateJ .
7.4S Cintece şl Jocuri populare ;
perienţă bogată a vieţii. In înşişi. ror târanilor cooperatori, procura $1 de la magazinele 0,10 Tot Înainte (emisiune pentru
precum si celorlalţi locuitor» cooperaţiei de consum sau
plu$, Jîălnruil îşi vede in fi- LIVIU NICOLA ■ai satelor. Abonamentele se unităţile poştale la preţul de Dtonicn) ; 8,25 Uvertura la opera
0.10.
„Ileana" de Emil Monţia ;
(ac la oficiile şi factorii poş 30 bani exemplarul. Curs de limba germană. Ciclul
T, lecţia a 20-a ; 9,30 Clntecelc a
notimpurilor ; lO.OS Recital de
violoncel — Serafim Antropov ;
10.30 Antena tineretului ; 10,55
MuzicA din operele Iul Ro9Sinl ;
11,15 Fantezie caprice dc Eduard
Caudella ; poemul 6Lmfonie „Nar
cise" de Ion Nonnn Otescu ; 11.40
Selecţiuni din operete ; 12.05 A
I . R. E. H. Deva cert de prinz ; 13,00 Din dm ecele
vanpremieră cotidiană ; 12,16 Con
şl dansurile popoarelor ; 13.13 Re
citalul violonistului
Mihal Con-
Rtantlnescu ; LI.30 Unda veselă (re
luare) : 14.00 Muzică populară ;
14.30 Moment ştiinţific ; 14,35 Me
lodii de len. interpreţi de azi :
anunjă: 15.30 Formaţia de muzică uşoa
..Coral" ; 16.00 Lucrări de Ml-
ră
hail Blreă : 16.1.4 Consultaţie juri
dică ; 16,25 Melodii de dragoste
de Aurei Girovcanu şi Gclu So-
In comuna Toteşti a fost lomonescu ; 17.00 Radiojurnal.
IN ZIUA DE 5 MAI A.C., VA AVEA Sport. Buletbi meteorologie ; n.io
terminat un magazin universal Cintece sl jocuri populare inter
sătesc şi bufet, construcţie LOC LA SEDIUL I.R E.H. DEVA, EXAME pretate de Ana Pop Corondan,
Alexandru Bidlrcl şi Ion Gîrba-
realizată din fondurile Uniunii NUL PENTRU AUTORIZAREA ELECTRI cea ; 17,30 Arte frumoaso ; 17.45
judeţene a cooperativelor de CIENILOR. Dansuri simfonice dc compozitori
consum. români ; 18.05 Camil Petrcscu —
Ediţie radiofonică ; 18,30 Parada
Detalii privind examenul de autorizare succeselor de mu2lcă uşoară ;
foto : V. ONOIU se pot obţine de la I.R.E.H. — serviciul U.E.E., de limba germană. Ciclul n. lec
19.05 Luminile rampei : 19,30 Curs
de Ia secţiile şi centrele de distribuţie. Au fost ţia a 29-a (reluare) ; 19.50 Noapte
bună. copii ; 20,30 Ora specialis
difuzate instrucţiunile necesare Ia toţi marii tului ; 20.50 Teatru radiofonic. Fe
meia îndărătnică de Wllllam Sha-
consumatori industriali şi unităţilor care pro kespearo ; 22,00 Muzică uşoară :
22.21 Arii din oporele româneşti :
iectează sau execută instalaţii electrice. 22.30 Cronica muzicalA ; 22.4S Me
lodii de neuitat ; 23,07 Fragmente
din opera „Ebreca" de Halevy :
23.43 Serenade ; 24.00—1.00 Conccr-
tlno in stU clasic de Dinu Lipnt-
tl : Simfonia a 111-a de Arihur
Hni>'*frger.
Avem în faţă o situaţie sta lor — colectivul de muncă —
tistică a stării infracţionale în a cărui acţiune începe după
anul care a trecut, privind EDUCAŢIA ce, de regulă, s-a încheiat cea
minorii şi tinerii. Cifrele nu a şcolii. In ce măsură poate
impresionează prin gradul lor fi făcut acesta răspunzător
de mărime. Raportate la nu (ne referim la răspunderea Combinatul de materiale de
mărul mare de minori şi ti morală) de linui frîntâ pe ca
neri din judeţul nostru, „ca MINORULUI - re o urmează evoluţia unui
zurile" aflate în evidenţa or adolescent sau a unui lînăr
ganelor de procuratură, abia încadrat in munci ? Un pro
dacă reprezintă zecimi de pro cent de 30 la sulă din numă
cente. Totuşi, deopotrivă in rul celor trimişi anul trecut construcţii Tg. Jiu 11.00 Limba franceză. Lecţia nr. 53
(reluare) ;
divizi şi societate, trebuie să O PROBLEMĂ in judecată îl reprezintă ti 11.30 Limba englezA. Lecţia nr S4
ne alarmăm cînd unul dintre nerii între 18 şi 25 de ani. (reluare) ;
noi a luat-o pe căi lătural Cu puţin timp în urmă pu 12.00 T.v. pentru specialiştii din
nice. neam faţă în faţă două mo Industrie. Materiale plastice
Statistica de care vorbeam duri de a acţiona asupra con înlocuitoare de lemn şl metal
(reluare) ;
împarte in trei factorii caic IMPORTANTĂ duitei unui tînăr Era vorba angajează: 12.30 închiderea emisiunii de di
ar trebui să influenţeze edu de doi tineri angajaţi la Ate mineaţă ;
carea minorului sau chiar a lierele centrale Gurabarzn, a- 17.30 Telex T.v. ;
17,3S T.v. pentru specialişti. Medi
tînărului aflat între majorat mîndoi cu preocupări lătu cină. Pinoeitoza toxinelor rol-
şi vîrsta cînd e încorporat în ralnice. Unul din ei a fost crobtene ;
armată. Factorii aceştia sînt au lenevit în strădaniile de ficare în faţa cui ? Adevărul „luat sub tutelă" de oameni INGINERI IN SPECIALITĂŢILE : 18.04 Limba germană. Lecţia nr.
S2 î
familia, şcoala şi locul de a-i da copilului fie şi numai insă e altul : contraclind o maturi. Celălalt a fost încre 18.30 Club XX — emisiune pentru
muncă, fiecare exercitînd o acest minimum necesar. Iar bligaţii extrafamiliare, relaţii dinţat tinerilor Rezultatul : tineret : „Tinerii de pe valea
acţiune la început singulară numărul infractorilor minori „amicale" care le răpesc timp In timp ce primul a ajuns om Teleormanului" ;
apoi complimentară. proveniţi din astfel de familii mai mult decît au ci dispo pe care te poţi bizui în pro 19.00 Telejurnalul de scară. Buleti
e chiar mai mare decit al ce nibil, părinţii îi scapă in mod — mecanică ; nul meteorologic. Publicitate ;
In familie — s-a spus a lor proveniţi din familii dez firesc de sub observaţie pe ducţie şi pe care nu ţi-e pe 19.30 „Pe cărarea dorului" — mu
ceasta în multe ocazii — co membrate. Ba, în unele ca copii. De altfel, numărul foar nibil să-l numeşti tovarăş zică populară românească ;
pilul primeşte primele noţiuni zuri, chiar părintele îşi în te mare de familii în care de muncă în societale, al doi — energetică ; 19,43 Monografii contemporane :
„Oraşul dintre turuuri" :
de educaţie. înţelepciunea po deamnă copilul la râu. La ambii soţi lucrează, iar copi lea a ajuns repede la urmă 20.05 Tclcclncmatccn : „Viată fura
porului a numit „cei 7 ani procuratura din Petroşani ni lul se bucură totuşi de o e- toarea concluzie : „nu au ce tă" cu Bctte Davls şi Glenn
de-acasâ" pe perioada cînd se vorbea anul trecut de ducaţîe îngrijită, întăreşte a să mă înveţe unii care îmi — materiale de construc(ii. Ford ;
singură familia are influenţă spre un caz, al minorei Neli ceastă afirmaţie. spun mie una şi ei fac alta. 2i,S5 DLatoc eu telespectatorii ;
22.15 Avanpremieră •
asupra educării copilului. Cernea din Aninoasa. La an Voi părăsi atelierele, şi-mi 22.30 Itinerar european ;
Chiar dacă lui i se insuflă chetă. pur şi simplu copilul Cel de-al doilea factor, voi căuta un alt loc de mun MAIŞTRI IN SPECIALITĂŢILE : 22,45 Cărţi sl autori. „Şatra" şl „Ce
respect doar faţă de cîteva l-a impresionat pe anchetator şcoala, păcătuieşte uneori fa că". Comentarii s-ar putea mult te-ara Iubit" de Zaharia
Staocu ;
reguli generale de convieţui ţă de aceşti oameni în deve face. dar sînt de prisos. O 23.00 Tolejurnatul de noapte.
re ca : să nu minţi, să nu prin inteligenţă şi sinceritate nire prin eforturi neconjuga problemă de căpâtîi n-a fost — mecanică ;
— calităţi native cu care s-ar te cu ale altor factori. Peste rezolvată în acest caz : cui
furi !, să respecţi pe cei mai fi putut realiza un om folo 70 la sulă din numărul mi încredinţăm corectarea „tra
în vîrslă ! Şi tot e un ciştîg sitor societăţii. Fetiţa de 14 norilor infractori sînt elevi. iectoriei" evoluţiei unui tî Vremea
pentru omul de mai tirziu... ani, însă, săvîrşise 10 furturi Explicaţia fenomenului nu năr ? — energetică ;
Cifrele, însă, ne demon din locuinţe particulare, mi poate fi decît aceasta : între Iată dar. că, comenlînd date PEN TRU 24 O R E
nată de părinţii ei, stâpîniţi manifestările „rebele" ale co
strează că nu e întotdeauna pilului şi modul lui de viaţă statistice, formulăm pc înce — materiale de construcţii. Vreme călduroasă cu cerul tem
de patima alcoolului. Faptul tul explicaţia — fie şi la mo
aşa, că sînt familii unde co că în unele familii — caic se în familie, şcoala nu reuşeşte dul general — a unor feno porar noros ; Izolat va ploua slab.
VIntul va sufla potrivit din nord-
pilul nu capătă nici acest mi bucură de trista faimă de a să observe interacţiunea. Şi mene negative ale educaţiei vest. Temperatura maximă va fl cu
nimum necesar de educaţie. avea copii‘ puşi sub observa poate, de cele mai multe ori prinsă Intre 12 şl 13 grade Iar cca
mlolraâ Intre I şi 3 grade.
ţia organelor de miliţie — este necesară o mai inlensă minorului Şi cine are urechi Informaţii suplimentare se pot lua de
Şi nu e vorba de familii dez muncă educativă alit cu ele
ambii soţi care lucrează în de r ..
membrate. ci de familii în producţie invocă lipsa de vii, cît şi cu părinţii lor. la serviciul personal sau serviciul salari PEN TRU U R M Ă T O A R ELE
chegate, în care cei doi soţi timp drept justificare. Justi A mai rămas al treilea fac* TH. MARCUŞ 2 Z IL E
zare. Telefon 1464—1628. Vreme schimbătoare cu cerul
temporar noros. VIntul va sufla
potrivit din nord-vest. Temperatu
=3 rass ra In creştere uşoară.
o