Page 81 - Drumul_socialismului_1969_04

PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢI VÂ!
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMA VARA

Timpul nu aşteaptă!

Mecanizatori şi coope­

ratori, folosiţi din plin

fiecare zi bună de lucru!

( m UI Hi. «50 - JOI 24 amilii 1019 - 4 MO. 30 (Ulii - ODRtSI OlOMTUI: 0«va. slr. Ol. Pelru Onza Ki. 35 Fel. 1275, 2312. 031?

sînt Irei tractoare care pol
Au terminat fi puse in stare de funcţio­ Hotărîrea Consiliului de Miniştri
nare. numai că lipsesc... oa­
menii care să lucreze pc
însămînţatul porumbului ele. Ar fi bine ca tovarăşii
dc la I M A Orăştie să trea­ privind generalizarea experimen­
că mai des pc aici măcar a­
Dc la cooperativa agricolă dc producţie din Bretea cum cinrl este bolnav şelul
Miireşană, tovarăşul inginer ŞTEFAN OLAKIU nc-a sertici. Atunci să facă şi
comunicat lelclonic că membrii cooperatori dc aici au ceva ordine. Pentru că. du­ tării noului sistem de salarizare în
incheiat in ziua dc 19 aprilie campania de însăminţarc pă cîlc sc vede conducerea
a porumbului pc toate cele 90 dc hectare planiiicalc. I M A Orăştie si-a uitat o­
In această acţiune — nc spunea Inginerul Olari» — bligaţiile contractuale asu­ industria materialelor de construcţii
s-au evidenţiat cooperatorii loan Dcac şi Ioan Olariu. mate In orice caz coopera­
iar dintre mecanizatori Nicuşor Tănase şi Nlcolae Pc- tiva agricolă de producţie
din Romos putea pe puţin —
trusc. Printr-o hotârîre, Consiliul sonalului tchnic-ad mi nistru li v din nou consecvenţa cu care
din spusele tovarăşului in-
qiner Eugen Lăzărescu — să de Miniştri a aprobat genera­ •din întreprinderile producătoa­ sini înfăptuite prevederile Ho-
aibă semănate cu porumb lizarea eu începere dc la I mai re dc materiale dc construcţii lâriiii Plenarei Comitetului
vreo 40 de hectare de teren, ac., a experimentării noului vor fi stabilite pe baza princi­ Central al Partidului Comunist
şi nu 15 în trei zile ! sistem de salarizare şi majora­ piilor generale ale noului sis­ Român din octombrie 1967, cu
Au trecui două zile bune meşterind dc zor Singurul Situaţie nemulţumitoare rea salariilor in întreprinderi­ tem dc salarizare, a specificu­ privire la îmbunătăţirea siste­
de lucrat in cinip şi coope­ om Jnsă care intr-adevăr nu am întilnit şi la cooperati­ le din industria materialelor lui şi complexităţii muncii in mului dc salarizare şi majora­
ratorii dc ta C A P. komos ştie cum să sc mai împartă va agricolă dc produclic din de construcţii. diferite sectoare în funcţie de rea salariilor şi ale celui de-al
au „reuşit" să Insăuiîntczc e mecanicul Dumitru Mus- V'aidoi Aici un tractor stă Conform prevederilor holâ- cantitatea, calitatea şi răspun­ IX-lea Congres al partidului,
derea in
muncă a fiecăruia,
referitoare la ridicarea nive­
cu două macini S.P.C. C po­ caliuc. Repară toată ziua la dc două zile pc buluci din rîrii. salariile muncitorilor, lului dc trai al oamenilor mun­
rumb pc... 7 hectare. „E re­ tractoare şi la semănători Ai cauza unei anvelope sparte. inginerilor, economiştilor şl ririn includerea în salariul ta­
cord, nc spunea un coopera­ impresia că aici la Komos Preşedintele cooperativei, to­ funcţionarilor din această ra­ rifar a celei mai mari pârli din cii.
tor care alimentează cu boa­ s-a mutat atelierul dc repa­ varăşul Aure] Bălan, ne re­ mură urmează să fie majoralo adausurile variabile (premii şl (Agerprcs)
be scmănălorilc Dacă tn- raţii capitale al întreprinde­ lata că după înţelegerea a- in medie cu 10,5 la sulă Îm­ acord) ponderea salariului ta­
tr-o zi nu se defectează se­ rii dc mecanizare a agricul­ preună cu majorarea salariilor rifar în salariul loial al mun­
mănătoarea, ne lace figura turii din Orăştie. vntă cu inginerul agronom mici, care a avut loc in 1967, citorilor va creşte de la 76 la
tractorul, dacă nici acesta, a­ Aceste stări dc lucruri se urma ca marţi să sc încea­ se asigură pc ansamblu o creş­ circa 93 la sută
tunci dă slrechea în meca­ datorcsc unor cauze pc caro pă semănatul la porumb. tere de II.5 la sulă in 1969. Şi lucrătorii din industria
nizatori si nu-i mai vezi pi- vom încerca să le dezlegăm Dumnealui a fost chemat la Dc aceasta majorare a sala­ materialelor de construcţii, la
nă scara Au o dorinţă dc a pentru a le nota şi tovarăşii Orăştie pentru rezolvarea riilor vor beneficia alit colec­ fel ca cei din celelalte ramuri
lucra băieţii ăştia, bată-i no­ dc la IM A. Orăştie. Pri­ tivele unităţilor producătoare industriale în care s-a genera­ TELEX
rocul. că dacă i-ai pune să ma : dc la scclia I M A. unor probleme în interesul de materiale de construcţii de lizat noul sistem dc salarizare,
sc plimbe nu le-ar mai tre­ cooperativei, aşa că nu ştia sub îndrumarea şi controlul voi beneficia dc sporuri dc sa­
bui nici mincarc Cit despre Komos a plecat „pisica" dacă s-a început sau nu Ministerului Industriei Con- larii pentru vechimea ncinlra-
muncă..." de-acaso. Şeful secţiei e bol­ Am căutat zadarnic pc to­ slrucţiilor şi a celorlalte minis­ luptâ in aceeaşi întreprindere,
Şi acum să facem o reca­ nav, aşa că mecanizatorii îşi varăşul inqiner. Nu l-am tere, cîl şi cele ale Consiliului de gratificaţii anuale pentru
pitulare asupra modului în pot permite orice, că de me­ găsit In schimb am găsit popular al municipiului Bucu­ •depăşirea prin efort propriu a EXPOZIŢIA
care sc desfăşoară campania canic şi aşa nil ascultă. Dat reşti, în total pesle G3 000 du beneficiilor planificate, pre­
agricolă dc primăvară la nu ascultă el nici de mem­ semănătoarea care după ple­ salariaţi ale căror venituri a­ cum şi de premieri in timpul DE FOTOGRAFII
C A P. Komos. Terenul o nul făcut cil o zi înainte In mîinile iscusite ale timplarilor de la I.I.L. Brad lemnul nuale vor fi mai mari cu circa anului pentru rezultate deose­
zvintat. Sămînţa este. De a­ brii consiliului de conduce­ (luni) trebuia să se afle în capătă forme, culori şi încrustaţii de o cuceritoare măiestrie, J07 milioane lei. comparativ bite obţinute in activitatea „ROMÂNIA —
semenea oameni pentru lu- re al cooperativei. Le spui „brazdă". aşa cum sini casetele de artizanat din fotografie, lucrate de cu cele realizate înainte de 1 lor.
v cru Despre mult discutata o vorbă şi le intră exact pe N-a mai trebuit deci să sculptorul Gheorghe Faur şi alţi colegi de-ai lui. august 1967. Noua hotârîre a Consiliului TARA TURISTICA"
căldură a solului nu mai vor­ o ureche şi le lese pe alta. Salariile muncitorilor şi per­ de Miniştri vine să confirme
bim. Este. Nu slnt Insă me­ întrebăm dacă la Vaidei a : Miercuri dimineaţo o
canizatori. Ar li ci vreo 6-7 A doua : tractoarele, semă- început însăminţatul la po­ ; avut loc la Moscova ver-
dar nu lucrează efectiv de­ nătorile şi alte utilaje nece­ rumb I j nisajul expoziţiei de foto-
ţii 2: Ioan Jurj şi Nicolac sare campaniei au ieşit în j grafii „România — ţară
Tirănescu care merită cu primăvară „bolnave". Aici N. PANAITESCU I turistică**. Cu acest prilej
prisosinţă laude, pentru co­ 1 | Pentru j s-a ţinut şi o conferinţă
rectitudine şi calitatea lu­ COLOCVIU DESPRE j
crărilor. Restul lac reparaţii, Paqina \ de presă. Organizată de \
: Oficiul Naţional de Tu-
revizii, plimbări. Ba mai fac : rism cu prilejul celei de-o j
şi citc un „ciubuc". In ziua j to mai rapidă : 25-a oniversâri a eliberă* I
dc 21 aprilie Ioan Crislea - /■ STIL Şl METODE ÎN j rii României de sub jugul i
s-a dus”m pădure după ceva || fascist, expoziţia din ho- !
lemne. . Pc mecanizatorul loan | servire ! furile cinematografului j
Tirănescu l-a apucat un dor a ll-a: [ „Oktiabr” prezintă nume* i
dc reparat motoraşul dc por­ | roase fotografii infâţişînd !
nire De două zile toi meşte­ ; Nu departe dc cartierul ■ MUNCA DE PARTID j ( frumuseţea peisajelor i
reşte la el şi nu-1 mai vede j Gojdu a) Devei, cooperaţi- j ‘ României, realizări ale ţă- :
terminal Marţi, la ora 12, j va meşteşugărească „Pro- ■ j rii noastre in dezvoltarea
încă se moi „chinuia" cu el i greşul" işî construieşte \ j regiunilor turistice, monu- :
\ (prin Trustul dc construcţii j
Stmbăla trcculu a lucrat şi : Hunedoara), unul din ccic j j mente istorice şi de artă.
el la semănat în tocul unui
: mai moderne şi mai bine i
mecanizator care era bolnav. • utilate centre de spălătorie ;
A lăcul însă nişte rînduri că • chimică şi boiangcric. i MECANIZĂRI IN
ş» funia în sac e mai dreap­ I Pentru ca cititorul să-şi • | SECTOARELE
tă Din acest motiv aproape I poată face o idee despre o- ’
i pcrativitatca cu care va fi ■ | „CALDE4' ALE
un hectar gata semănat a servit prin punerea in i
trebuit să lie discuit din : funcţiune a noilor instalaţii ■ UZINELOR
nou. ! spunem doar câ in 35 dc :
: minute vor putea fi cură- :
Alţi mecanizatori — pe Unele din produsele
— Scoală, bărbate, că-i soarele sus I : ţaţe 7 costume dc haine al i
care nu-i mai dăm cu nu­ : noi asimilate anul acesta i
— Da' ce-i graba, femeie, a dat hărnicia peste tracto­ j căror călcat va dura de a- •
de industria noastră con-
mele — i-am găsit la brigadă riştii de la I.M.A. ? Desen de V. MIHAILESCU i scmcnca cîtcva minute. ; structoare de maşini sint ; j
Şi în timp ce constructo- i destinate extinderii meca- j
rul lucrează la partea de ; nizării in sectoarele „cal- [
■ construcţii a noilor instala- ; de" ale uzinelor. Pentru \
; ţii, la hcncficiar au şi in- i secţiile de lorjâ, de exem* ■
î ceput să sosească utilajele : ; piu, Uzina mecanico din
„Scurtcircuite" pe reţeaua ; o maşină de spălat moder- : Sibiu a realizat o presă j i
: nă, o presă pentru călcatul j
cu
mecanică
excentric.
: pantalonilor, un
manechin j
Avind o forţă de presare
; pentru călcatul sacourilor, j : de 6,3 tone, ea este des* ! i
- un calandru pentru călcat j : tinată executării a diver- •
i lenjerie de pat. clcctrocom- ;
circulaţiei băneşti ; presoarelc care vor acţio- ; ! a materialelor prin de- : 1
se operaţii de prelucrare
\ na utilajele.
; Termenul dc punere in ; formare şi tăiere. j
; funcţiune c sfirşitul anu- j Pentru turnătorii, Uzina j
Fiecare indicator din bilan­ ascund o seric de neajunsuri, te, efectuarea inventarelor cu ; lui acestuia, dar poate con- • „Independenţa" Sibiu a l
ţul care s-a încheiat oglindeş­ manifestate aiit în comerţul termene prelungite, nerespcc- ; structorul nc va face o : fabricat o maşină de for* !
te mai mult sau mai puţin dc stat cit şi in cel coopera­ larea programului de funcţio­ j surpriză plăcută. O dorim l mat prin aruncare a a- :
cuprinzător anumite laturi ale tist Dc multe ori ziarul nos­ nare, închiderea unor magazî- \ cu toţii. mestecului dîn care se e* :
activităţii ee sc desfăşoară, tru a luat atitudine împotriva xecută matriţele. Datorită i
Îmbunătăţiri li sc vor a- i
gomei largi, din punct de
constituind astfel „materia acestor neajunsuri invitînd CONSTANTIN MARACU ; ; duce in acest an şi secţiilor : : vedere dimensional, a : |
primă" în procesul deciziilor. pc cci în drept să ia măsuri activist al Comitetului Uzina de preparare a minereurilor Deva. Aici, prin buna organizare o procesului de pro­ formelor ce se pot realiza i
Considerăm că in această di­ de îndreptare. De fiecare dală judeţean de partid : similare de la Petroşani şi : ducţie. precum şi prin folosirea intensivă a maşinilor şi utilajelor, de Io începutul anului şi cu această maşină, ea !
recţie nu parc lipsit dc inte­ s-au făcut promisiuni, diverse | Hunedoara. pînă în prezent, planul de producţie a fost realizai in proporţie de 100,6 la sută la minereu i este lolositâ îndeosebi in j
res să facem o analiză (fără planuri dc măsuri ctc dar c- (Continuare în pag. o J-o cuprifer prelucrat şi 102,6 la sută la minereu complex. Foto : V. ONOIU i turnătoriile unde se exe- ;
a avea pretenţia că am epuizat fcelul lor înlîrzic să apară. culă repere diferite. Ace- ;
lotul), a aspectelor sintetizate Vinovaţii ? Greu dc găsit. Lip­ eaşi uzină a moi realizat i
de indicatorul planului de ca­ sa unor sortimente în structu­ o maşină destinată exe* :
să. ra fondului de marfă este „im­ cutării formelor interioare
Circulaţia bănească aferen­ putată" aşa-zîsclor „cauze o- Stalul nostru alocă fonduri de turnare, care poate Iu* 1
tă judeţului nostru s-u reali­ bieclive" ; repartiţii insufici­ însemnate, in fiecare an. pen­ se acoperă echipamentele dc era in ciclu semiautomat, ;
proiecţie şi dc uzură şi ali­
zai cu o economic de peste ente. comenzi neonorale dc tru ca în „anticamera" pro­ „ANTICAMERA44 PRODUCŢIEI mentele dc protecţie. Adică sau pe fiecare operaţie, ;
2.7 milioane dc Ici, încasările furnizori, stocuri descomple­ cesului dc producţie, şi în in funcţie de nevoile pro- i
fiind superioare plăţilor. Pri­ tate la comerţul cu ridicau cursul acestuia, muncitorul să strictul la care-l obligă le­ eesului tehnologic.
vită doar sub acest aspect ge­ ele... Nu contestăm prezenţa sc bucure dc condiţii oare sâ-i gea pc cel ce angajează.
neral, s-ar crea impresia câ acestor fenomene ; considerăm cultive dorinţa dc curăţenie şi investigaţie" şi Exploatarea rugat-o pe tovarăşa Diaeones- vorbim de „suprasolicitarea" Căutăm în planul dc mă­
pc- arterele ee duc înspre şi insă câ prevenirea şi chiar în­ ordine, să-l fcreasca dc acci­ minieră Lonca, unitate cu alt cu să facem împreună o vizi­ spaţiului, ci dc curăţenia lor. suri pentru asigurarea pro­ EXTINDEREA
dinspre casieria Băncii Naţio­ lăturarea lor cade iot în sar­ dente sai de boli profesiona­ profil, cu alic condiţii. tă la grupurile sociale ale n- „Curat murdare", să nc fie tecţiei muncii şi reali/a rea dc
nale nu au existat acele „îm­ cina organizaţiilor comerciale. le. Cum sînt folosite insă a- Pc lingă combinatul hunc- ziiiei cocsochimiee, hi punc­ iertată expresia dc împrumut condiţii igicnico-sanitare, re­ ELECTRIFICĂRII
potmoliri" care dereglează cir­ Lle au datoria să întreprindă oecste fonduri ? dorenn funcţionează — expre­ tele dc distribuire a alimen­ I’enlru ea sâ sc mai îmbună­ zolvarea cîtoi va probleme ur­
cuitul mijloacelor băneşti, câ studii aprofundate de cerceta­ Inlr-o discuţie cu tovarăşul sie a grijii stalului — ca­ taţiei de protecţie. Ne-am o- tăţească repartizarea oameni­ mările : oamenii să nu sc mai
activitatea unităţilor economi­ re a cererii dc consum a popu­ Popa Nicolac, secretarul co­ binetul de medicină a mun­ prît la uzina tocso-chimică, lor pc duşuri, hi parter s-au inghesuic la duşuri, sâ nu In acest an vor benefi- ■
ce şi social-culturale cu sar­ laţiei. să stabilească în mod mitetului sindicatului din cii. Medicul Cornelia Dîaco- pentru câ aici condiţiile do mai construit 12 cabine. Se mai primească apă murdară, cia de avantajele electri­
nescu ne spune printre alte­
cini dc încasări şi plăţi s-a real particularităţile locale şi C S I I , acesta ne spunea : mediu sînt cele mai vitrege. terminaseră de mult, dar din sa mânince in condiţii igieni­ ficării încă 880 de sate
desfăşurat în bune condiţiuni. numai după o documentare ju­ le : Nu ne-am aşteptat să găsim nu sc ştie ce cauze, oamenii ce, să nu sc mai sufoce !n din întreaga ţară, pentru :
Ccrcelind însă fiecare „cir­ dicioasă să treacă la constitui­ — Pc linie de igienă şi pro­ —■ Cind am venit aici pri­ curăţenie ca la farmacie dar... nu le puteau folosi. temperatura înaltă, pc maca­ care au fost alocate fon- :
tecţia
muncii am întocmit
cuit" conectat Iu casieria băn­ rea fondului de marfă Trc- pentru anul 1060 un plan de ma grijă a fost să depistez Stările de fapte constatate ralele Ticglcr. Nu găsim nici duri din investiţiile de
toate locurile de muncă cu
stat in valoare do aproa­
cii. s-a constatat câ în primul zenţa in magazine şi in depo­ măsuri pentru a cărui reali­ la coeserie nu sint unice in una dintre acestea. Găsim in pe 270 milioane lei. In :
trimestru al anului pe reţea zite a unor importante stocuri zare s-au alocat 22 dc mili­ mediu nociv. marele combinat hunedorean schimb dc toate in limita ce­ numeroase judeţe, printre ;
sau produs multe „scurt­ dc mărfuri greu şi lent vanda­ oane lei. Ceea ce am crezut Medicul ne-a vorbit dc fap­ A N C H ETĂ Altele, asemănătoare, pot fi lor 14 milioane repartizaţi in­ care Timiş, Hunedoara, :
circuitări". Aslfel. planul de plăti bile şi lipsa in acelaşi timp a că poale fi realizat cu certi­ tul eâ la multe locuri dc mun­ în ti 1 n i Lc pc platforma oţelâri- vestiţiilor si reparaţiilor capi­ Caraş-Severin, Ilfov, Te- ;
nu s-a putut realiza deoarece mărfurilor cerule dc consu­ tudine am inclus în contrac­ că ar trebui îmbunătăţitâ ven­ ei a ll-a (referirea directă sc tale pentru protecţia muncii. leorman, Ialomiţa şi Con* |
multe unităţi economice nu matori vine să confirme că in tilaţia ; câ Jn cele cu tempe­ Muncitorii de la bateriile dc (ace la instalaţiile sanitare in­ CoiUinuind in acest ton sc stanţa, o fost încheiată i
şi-au îndeplinit indicatorii care această direcţie s-a făcut prea tul colectiv. Discuţia aminti­ raturi înalte apa ar trebui să cocs servesc micul dejun prin suficiente. la starea dc cură­ poale aprecia câ, dacă am acţiunea de racordare a ;
tă avea loc în urma unei vi­
•permit acordarea premiilor puţin Nu sc acţionează ener­ zite făcute la uzina cocsochi- /ic in amestec cu un procent rotaţie, l-am găsit în pauza ţenie a oţelâriei, a halci de refăcut în inlregime un ateli­ tuturor satelor la sistemul ;
personalului tehnieo-adminis- gic împotriva acelor I u mi - micâ din combinatul hunedo- dt* R la mic sare, pentru a dc masă pe ci ţi va cocsuri dc formare a trenurilor) ca şi la er, am Tâtul-o exclusiv din energetic naţional. t
irativ. iar I M. Barza şi I.L.L. zori caic nu-şi respectă obli­ compensa pierderile prin la blocul I. Se spâhiscră pc furnale şi aglomcralor. L)c motive dc protecţia muncii. Extinderea electrificării ;
Orăştie nu şi-au realizat pla­ gaţiunile contractuale, ajun- rean, şi la cabinetul de me­ transpiraţie ; câ pc unele ma­ mîini inainte dc masă la o subliniat este însă câ sint do Directorul sucursalei băncii de satelor va permite o mai ;
dicina
muncii dc pe lingă
nul producţiei globale şi impli­ gîndu-se cu ci de multe ori la combinat. carale de la laminoare, pre­ chiuvetă neîngrijită iar dc pus la punct lucruri care ţin, investiţii din Deva nc spunea largă utilitare a energiei ;
cit nici fondul dc salarii a- concilieri care dăunează co­ văzute cu instalaţie frigorifi­ şters pe mi ini sc şlcrsescrâ do fapt, de... curăţenie, de asi­ câ primul capitol nu afectea­ electrice la lucrările agri- ;
fci ent merţului. 22 de milioane aloca- că aceasta nu funcţionează şi cu birlic dc ziar. Au bumbac gurarea condiţiilor igicnieo- ză dccît sub formă dc cotă de a- cole in IA S., C.A P. şi |
Râu este insă că organizaţi­ calc in aceste scopuri u- că problema ar trebui rezolva­ şi cîrpe de şters dar trebuie san ilare la locul dc muncă mortismcnl preţul dc cosi al
In ceea ce pliveşte planul nc'i unităţi, căreia i se mal tă cumva ; câ măştile contra Au stat ele în atenţia celor în ferme zootehnice, precum |
ile comerciale „conciliază" şi să Ic ţină în dulapuri, la ves­ produsului, in vreme ce cheltu­ şi valorificarea moi bună :
de încasări, deşi s-ou obţinut alocă anual sute dc milioane prafului, cu care sint dotaţi tiar. la care au acces... la ve­ drept sâ le dea rezolvare? ielile „pc producţie" afcctca-
uncie rezultate bune,- comer­ în favoarea propriilor defici­ pentru modernizarea procese­ oamenii, ar- trebui spălate de nire şi la plecare Revenim la cele 22 dc mi­ a unor zone turistice. Se |
enţe de ordin organizatoric prevede ca la sfirşitul o- ?
ţul râmi ne în continuare da­ lor de producţie, e o sumă i îteva ori pc zi. După cum — Să veniţi cinci facem baie lioane alocate combinatului ION CIOCLEI nuiui in *curs, numărul sa- j
care influenţează negativ rea­ deosebit dc importantă ni sc spune, nuille din cauze­ — nc spune mecanicul llic pentru astfel dc scopuri Cum
tor casieriei băncii cu Impor­
lizarea planului de desfacere. Şi, ca să nu râminem cu le unor fenomene dc îmbol­ l.uxâr. Sintem cile 7-8 oameni sint împărţite ? Circa M mili­ telor electrificate sâ ajun­
tante încasări; peste 6 500 000 Intîrzicnlc in întocmirea şi o- investigaţiile pc această linie năviri profesionale au fost re­ la un duş. iar apa vine dc oane investiţii şi reparaţii ca­ gă la aproape 10 500.
Jei în primele trei luni. norarca comenzilor pentru măr­ doar la combinatul siderurgic, duse sau înlăturate, dar an multe ori neagră. pitale pentru proiecţia muncii
fn spatele acestei cifre se furile ce sc găsesc în depozi­ am mai ales drept „cîmp dc rămas unele in acţiune. Am Am văzut şi vestiarele. Nu şi circa 8 milioane din care