Page 82 - Drumul_socialismului_1969_04

. S O C IA L IS M U L U I &
t m in s n . V

COLOCVIU DESPRE STIL Şl METODE IN MUNCA DE PARTID

dacă nu ne adaptăm, riscăm ca învăţâmîntul să rămînă în producţia, productivitatea, preţul de cost, calitatea cărbu­
urmă nelui extras, reducerea consumului specific la lemnul de
Mult nu mai avem pînă Ia închiderea anului de învă­ mină şi la alte materiale întrecerea s-a organizat între
formaţii de lucru cu condiţii asemănătoare.
E bun si curs de cîteva săptâmîni, sâ trecem la o nouă formă de or­ După ce s-au fixat obiectivele, pe linie de propagandă
ţămint. Consider necesar ca în cel mai scurt timp, în de­
ganizare a învâţămîntului pe zone şi pe schimburi pentru
» a putea să pregătim închiderea lui, axîndu-ne pe proble­ s-a insistat pe explicarea semnificaţiei deosebite a între­
cerii socialiste ce se desfăşoară în întîmpinarea a 25 de
mele majore, atît teoretice cît şi practice. învâţâmîntul de ani de la eliberarea României de sub jugul fascist.
închistat în anumite forme
partid nu poate să rămînă
eficient ceea imuabile : el trebuie sâ ţină pasul cu mersul vieţii, deoa­ trebui totuşi mult făcut în privinţa aceasta.
— Se pare că la mina Petrila, ca şi la Lonea, ar mal
rece numai aşa işi atinge scopul
— Cc se poate spune despre modul cum se face infor­ loan Cherecheş : Mina Petrila a chemat la întrecere
marea propagandiştilor dc la mina Petrila asupra sarci­ toate exploatările miniere din Valea Jiului, deci colectivul
nilor economice ? acestei mine, organizaţia sa de partid au o obligaţie în
ce interesează ales în ultimul timp ne preocupă mult. Noi, în această di­ depăşească planul cu 10 000 tone de cărbune şi a extras în­
plus în această direcţie. Colectivul minei s-a angajat sâ
loan Cherecheş : Da, aceasta este o problemă care mai
tr-un trimestru 4 800 tone. De asemenea, productivitatea
recţie am făcut două instruiri ale propagandiştilor asupra
problemelor care s-au ridicat la exploatarea noastră. De muncii a crescut cu peste 50 kg/post şi s-a îmbunătăţit ca­
exemplu, la noi se ridicau probleme în cursul lunii fe­ litatea cărbunelui. Propaganda de partid a contribuit la
mobilizarea colectivului pentru obţinerea acestor realizări.
oamenii bruarie în legătură cu folosirea mai deplină a timpului de Nu se poate spune însă câ aceasta se datoreşte numai mun­
lucru şi cu asigurarea calităţii producţiei. Aceste probleme
cii de propagandă. Contribuţia este a tuturor factorilor de
au fost puse în faţa propagandiştilor şi nu numai în faţa
lor, acţionîndu-se prin toate mijloacele muncii politice cît răspundere şi in primul rînd a colectivului. îndrumat şi
şi pe linie administrativă. Ca un fapt pozitiv al acestui mobilizat de organizaţia de partid.
lucru este că s-au obţinut în scurtă vreme rezultate mul­ Pompiliu Ungur : Sînt de acord câ nu poate fi des­
ţumitoare, atît în ce priveşte folosirea timpului de lucru, părţită munca de propagandă de celelalte activităţi, mai
— Sc cunoaşte că un factor important in creşterea cît şi în ce priveşte calitatea cărbunelui. ales de activitatea economică, fiindcă menirea ei principală
eficienţei propagandei dc partid este tocmai abordarea pro­ este de a sprijini îndeplinirea sarcinilor economice. O pro­
blemelor legale dc preocupările oamenilor muncii, dc viaţa pagandă bine organizată, desfăşurată cu perseverenţă si
întreprinderilor şi a oraşului. Ce aţi făcut ca să asiguraţi la temă. poate sâ contribuie foarte mult la întărirea acti­
o tematică a cercurilor şi cursurilor care sâ răspundă aces­ vităţii colectivului, la mobilizarea lui pentru a-şi spori şl
tor cerinţe ? mai mult aportul la creşterea producţiei de cărbune.
A, Colda : Incepînd din anul trecut, la întocmirea te­ Prioritatea Considerăm câ în activitatea de propagandă la mina
maticilor s-a cerut şi părerea cursanţilor. Cursanţii au so­ Petrila au fost obţinute realizări importante, eficacitatea
licitat ca în dezbaterile cercurilor de la mină sâ se pună acesteia oglindindu-se în realizările economice ale exploa­
probleme cum sînt : calitatea, preţul de cost şl altele, care tării. Dacă s-au pus întrebări cu ce a contribuit propa­
frâmîntă colectivul nostru. elementelor ganda la realizările economice ale Petrilei, eu aş avea de
— Aţi avut şi cazuri cînd unele cercuri şl-au schimbat făcut cîteva completări. S-au ţinut convorbirile la intrarea
pe parcurs unele teme ?
în schimburile I şi II, s-au prelucrat rezultatele bune ale
A. Colda : Da. De exemplu, într-un cerc cu profil eco­ unor brigăzi privind calitatea cărbunelui prin evidenţieri
nomic, în care erau încadraţi mai mulţi şefi de brigadă, de ordin
era prevăzută o temă cu privire la căile de reducere a în panouri, prin exemplificări de oameni şi de eficienţă
preţului de cost Ţinind cont câ în acea perioadă calitatea economică. S-a vorbit cu oamenii care n-au respectat dis­
producţiei era slabă şi câ factorul important care poate să ciplina de producţie iar comuniştii au fost chemaţi şi în
pusă în dezbaterea cercului problema calităţii cărbunelui. ___calitativ_____ faţa organizaţiilor de partid. Totuşi, ar mai fi încă multe
determine îmbunătăţirea calităţii cărbunelui este minerul
care lucrează în abataj, s-a schimbat această temă şi a fost
de făcut din partea lectorilor In primul rînd e necesară
De asemenea, în alte cercuri s-a introdus pe parcurs ca o punctualitate desâvîrşită. Problemele care trebuie ridi­
temă necesitatea întăririi disciplinei socialiste a muncii, cate trebuie sâ fie legate de viaţa internă a exploatării, cu
respectarea normelor de tehnică a securităţii şi altele, ca — Ce se poate spune, in baza experienţei dv., despre exemplificări concrete asupra modului de ducere la înde­
urmare a cerinţelor noi ivite.
elementele dc ordin calitativ de care depinde eficienţa in-
Perfecţionareo întregii vieţi sociale, ridicarea nive­ loan Cherecheş, secretarul Comitetului de partid nl vâţâmîntului dc partid ? plinire a sarcinilor de partid pe linie de producţie. Printr-o
lului activităţii in toate domeniile, sporesc neîncetat ro­ E.M. Petrila : Eu aş vrea sâ completez pe tovarăşul Colda Ing. Ion Vasilc, propagandist la mina Lonea : Printre propagandă şi mai bine pusă la punct, eficienţa economică
lul propagandei de partid, chemata sâ râspindcascâ şi cu fapte de la mina Petrila. Consider câ propaganda de elementele de ordin calitativ de care depinde eficienţa in- in producţie nu se va lăsa prea mult aşteptată.
sâ facă înţelese ideile comuniste, politica partidului, sâ partid trebuie sâ acţioneze în primul rînd pentru a ajuta vâţâmîntului de partid cu caracter economic, ar fi după
dezvolte conştiinţa socialistă a oamenilor muncii, sâ-i la cunoaşterea de către toţi factorii a obiectivelor stabilite mine, o tematică judicios întocmită, care sâ aibă în vedere
mobilizeze la înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid. in întrecerea socialistă, deoarece numai aşa se poate asi­ problemele cele mai actuale izvorîte din documentele parti­
Imprimind propagandei de partid un caracter mili­ gura participarea conştientă a întregului colectiv la rea­ dului, din realităţile noastre concrete. La noi, cred câ s-a
tant, asigurindu-i un conţinut cît mai bogat, strîns legat lizarea angajamentelor luate. La noi, practic toate angaja­ făcut un lucru bun cînd s-a asigurat ca, în cercurile cu
de realităţile vieţii, de sarcinile şi preocupările actuale mentele luate pînâ la brigăzi au fost afişate pe panouri. caracter economic, în care sînt încadraţi maiştrii, de pildă, De pe acui
H ale colectivelor de salariaţi din întreprinderi şi instituţii, In toate organizaţiile de partid s-au dezbătut chemările la tematicile să fie adecvate specificului minei, al fiecărei
fl organizaţiile de partid reuşesc sâ-i sporească neîncetat întrecerea socialistă lansată de sectorul III şi de către bri­ zone şi raion. In acest fel, am adus in atenţia propagandei
l| eficienta. In cadrul unei mese rotunde, organizate cu găzi. De asemenea, am pus la gazeta de perete toate anga­ problemele majore, decisive ale activităţii economice a ex­
sprijinul Comitetului orăşenesc de partid Petrila, am so­ jamentele. Aproape zilnic, rezultatele întrecerii sînt popu­ ploatării. Dezbaterea acestor probleme, care nu sînt deloc
licitat părerea unor activişti de partid şi propagandişti larizate la staţia de radioficare. simple, nu se limitează la consideraţii teoretice, ci caută se pregâieş
din localitate, în legătură cu eiperienţa, cu preocupări­ In tematicile cercurilor şi cursurilor de invăţămînt cu modul concret de rezolvare a lor. Aş face o completare la
le lor actuale in această direcţie. caracter economic au fost introduse noî teme bazate pe ceea ce spunea tovarăşul Colda în legătură cu calitatea
documentele plenarei Comitetului Central al P.C.R. din de­ cărbunelui. După dezbaterea acestei teme în învâţâmîntul
cembrie 1968. O altă temă a fost axată pe îndeplinirea pla­ de partid, s-au găsit şi forme pentru o mai bună cointere­
nului de stat pe anul 1969 şi a angajamentelor luate de sare materială, adică la sfîrşit de felie sau la sfîrşit de închiderea
colectivul minei noastre în întîmpînaren celei de-a 25-a lună, piatra rezultată din copei iş, culcuş sau din unele in­
aniversări a eliberării României de sub jugul fascist. tercalaţii şi aleasă din cărbune, se cubează şi se plăteşte
— Cum a acţionat Comitetul orăşenesc, de partid Petri­ brigăzii respective.
la pentru respectarea acestui deziderat în organizarea şî — Cum se poate aprecia receptivitatea organelor dc mvâţâmîntu-
desfăşurarea învăţâmintului de partid ? partid, propagandiştilor faţâ dc problemele noi, dc strin­
gentă actualitate ?
P. Ungur ; In controlul şi îndrumarea vpe care comite­ Ing. Marîa Fărcaş, propagandist la E.M. Lonea :
Un foc lok mai tul orăşenesc, membrii biroului său le efectuează -— fiecare In acest an de invăţâmfnt, la exploatarea noastră, pe lîngă lui de partid
aprofundarea temelor specifice fiecărei form£ de învăţă-
membru este repartizat să răspundă de un număr de
cercuri — se urmăreşte ca atunci cind intervin noi pro­ mint. s-a pus accent deosebit pe dezbaterea celor mai im­
portante documente de partid apărute în această perioadă.
bleme, tematica să fie actualizată, să nu fie rigidă. Acest De menţionat este faptul că aceste documente au fost dez­
de seam a în luni s-au inclus in tematici studierea in toate formele de bătute şi în unele adunări generale, fie separat pe orga­ la arase si i
lucru putem să-l exemplificăm prin faptul că în ultimele
nizaţii de bază, fie pe grupe de organizaţii. Dintre cele
învâţâmînt a documentelor plenarei Comitetului Central mai importante materiale care au fost dezbâtutd în cadrul
învâţămîntului de partid şi în adunările generale putem
din decembrie 1968, a cuvîntării tovarăşului Nicolae
aminti : Hotărîrea Comitetului Executiv al CC. al P.C.R. şi
Ceauşescu la adunarea electorală din Capitală şi a altor
activitatea documente. Deci, există o preocupare ca tematica învâţă­ a Consiliului de Miniştri cu privire la sărbătorirea semi­ întreprinderi
centenarului Unirii Transilvaniei cu România, documen­
mîntului de partid sâ fie in permanenţă actualizată şi di­ tele plenarei C C. al P.C.R. şi a sesiunii M.A.N. din decem­
brie 1968 cu privire la planul de stat de dezvoltare a eco­
versificată, in funcţie şi de gradul de pregătire al cursan­ nomiei naţionale şi bugetul de stat pe «anul 1969, Legea nr.
■ d R I ţilor. 28 cu priviie la alegerile de deputaţi în M.A.N. şi în con­
organizaţiei ori învăţâmîntul de partid nu este, sâ spun aşa, pe linie siliile populare.
Desigur, nu s-a făcut totul în acest domeniu. De multe
— Dv. sinteţi propagandist Ia un ccrc dc studiere a
— Cc se poate spune despre premisele care există pen­
cu preocupările cele mai actuale ale oamenilor muncii. In- problemelor educaţiei moral-cetăţeneşti. Vâ rugăm să nc tru încheierea in bune condiţiuni a anului dc invâtâmint
spuneţi cum ţineţi seamă, în cadrul acestui ccrc, de pro­
anumite sectoare, una este preocuparea centrală a colec­ blemele pe care le ridică viaţa, activitatea, comportarea şi cc preocupări aveţi, cc sc face în prezent în legătură cu
de partid tivului de muncă şi alta este activitatea pe care o desfă­ oamenilor ? Pompiliu Ungur : în formele de învâţâmînt mai sint
aceasta ?
Marîa Fărcaş : In cadrul cercului de educaţie moral-
şoară cercurile Trebuie să recunoaştem câ propaganda nu
cetâţenească s-au prezentat şi dezbătut anumite teme cum două teme de tinut şi apoi urmează să aibă loc convorbi­
militează îndeajuns pentru combaterea unor abateri de la rile recapitulative la închidere. încă de pe acum s-a trecut
ar fi de exemplu : morala comunistă şi trăsăturile ei fun­
conduita morală — abandonuri de familie, huliganism, furt damentale, despre colectivism, îmbinarea intereselor perso­ la pregătirea organizării acestor convorbiri. Ce urmăreşte
din avutul obştesc. De asemenea, nu e suficient de com­ nale cu cele obşteşti, despre rolul organelor şi organizaţii­ comitetul orăşenesc ? In primul rînd, ca toate cercurile să
bativă în domeniul economic. La mina Petrila şi la Lonea lor de partid în educarea ştiinţifică a maselor de oameni fie cu temele la zi Mai avem însă cercuri râmase în urmă,
ai muncii De asemenea, s-a discutat despre corectitudinea avem rămas in urmă şi programul şcolii serale econo­
s-a înregistrat rămînerea in urmă a unor sectoare, însă
şi principialitatea omului în societatea socialistă, despre mice. Acum ne gîndim ce sâ punem în discuţia oamenilor
Andrei Colda, secretarul Comitetului de partid al E.M. propaganda nu s-a orientat la timp pentru a pune în dez­ respectarea normelor sociale de convieţuire. N-o să facem o recapitulare a tuturor temelor studiate pe
Lonea : Organizarea, conducerea, orientarea invâţămin- batere asemenea probleme. Eustaţiu Lungii, propagandist la mina Petrila In cer­ parcurs, ci trebuie să desprindem două teme din care una
tului de partid, a propagandei cu toate formele ei ocupa cul de educaţie moral-cetâţenească de la administraţia ex­ generală pentru toate formele privind problemele cele mai
un loc de seamă in activitatea organizaţiei noastre de ploatării miniere Petrila, pe care-1 conduc, spre deosebire actuale ale politicii partidului nostru şi una specifică fie­
partid. de alte cercuri, există avantajul câ avem numai tovarăşi cărei forme de învăţămint. Apoi, trebuie sâ stabilim con­
Aprofundarea documentelor Congresului al IX-lea şi cu o bună pregătire. Am căutat în acest scop sâ aplic o sultaţiile pe care le vom ţine, cine va face consultaţiile şi
ale Conferinţei Naţionale a partidului, studierea hotărîrilor metodă care am considerat eu câ are rezultate mai care oameni vor participa să audieze aceste consultaţii. De
plenarelor Comitetului Central al P.C.R., a expunerilor to­ bune. Am cumpărat pentru toţi cursanţii broşura .Atitu­ asemenea, noi trebuie sâ ne îngrijim ca cele' două teme
varăşului Nicolae Ceauşescu şi a altor documente de partid Propagandis dini, comportări, idealuri", iar cu ocazia învâţămîntului, eu dezbătute să fie înţelese de oameni şi să rămînă cu ceea
au contribuit la lărgirea orizontului teoretic al comunişti­ pun problemele în principiu, iar cursanţii caută sâ discute ce este mai esenţial din ele.
lor, la dezvoltarea gîndirii lor creatoare, la creşterea com­ pînă la epuizarea lor. Am considerat că dau rezultate bune Comitetul orăşenesc trebuie să-şi mobilizeze membrii
petenţei şi hotărîrii în aplicarea politicii partidului. îmbu­ asemenea metode ; oamenii pregâtindu-se şi câutînd să săi pentru a ajuta concret, pe cercuri, la închiderea învă-
nătăţirea tematicii de studiu, extinderea invâţâmîntului cu completeze pînă cînd problema a fost dezbătută complet. ţămîntului. Vom căuta să antrenăm mai mult şi comisia
caracter economic, intensificarea propagandei îndreptate tul, cît mai In acest an de învăţâmînt, am accentuat asupra necesi­ de propagandă pe care noi o avem şi care pînă în prezent
spre educarea moral-cetâţenească, măsurile luate pentru tăţii păstrării avutului obştesc, deoarece am mulţi cursanţi nu şi-a prea justificat existenta.
mai buna organizare a cercurilor şi cursurilor, pentru selec­ care lucrează în probleme financiare. Cred că şi acestui Acţionind cu toate forţele pe care le avem. vom veni
ţionarea propagandiştilor au dus la creşterea nivelului con­ lucru i se datoreşte faptul că la C.F.I., la exploatarea mi­
ţinutului şi a eficienţei învăţâmintului de partid Ia mina nieră Petrila. pagubele în avutul obştesc sînt foarte mici. în sprijinul propagandiştilor şi cursanţilor ca să asigurăm
noastră. Socotesc câ eficienţa învăţământului de partid şi multilateral Atitudinea faţă de oamenii muncii a fost, de aseme­ închiderea invăţâminlului în bune conditiuni.
a întregii activităţi politico-ideologice îşi găseşte reflecta­ nea, o temă în cadrul cercului Consider că şi aici situaţia
rea în participarea tat moi entuziastă a întregului colec­ s-a îmbunătăţit.
tiv la activitatea de producţie, pentru îndeplinirea sarci­ loan Cherecheş : Trebuie să ţinem seama că totuşi mai
nilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socia­ avem cazuri cînd cererile oamenilor muncii nu sînt rezol­
listă. Astfel, în primul trimestru, paralel cu îndeplinirea informat vate cu promptitudine. La comitetul de partid şi la sin­
,'i depăşirea sarcinilor de plan la producţie şi productivi­ dicat vin mulţi oameni cu probleme pe care unii tovarăşi, Maso rotundă organizată cu sprijinul Comitetului oră­
tate, consumul de lemn a fost redus (faţă de 35 mc/1 000 pe linie administrativă, nu le-au rezolvat. Este rău câ se şenesc de partid Petrila, s-a axat, îndeosebi, pe latura
tone planificat s-a realizat 34,8 mc) şi s-a îmbunătăţit cali­ mai tratează cu Indulgenţă cazurile de indiferenţă faţă de cu cea mai largă sferă de cuprindere a muncii de pro­
tatea producţiei, procentul de cenuşă fiind de 35,8 puncte cererile şi sesizările muncitorilor. Adevărat, s-au dat astfel pagandă •— invăţămîntul de partid. Organizaţia orăşe­
faţă de 36 puncte admis. de exemple în cadrul cercului de învătâmînt însă consider nească, organizaţiile de partid de la cele două mine,
In cadrul învâţămîntului de partid s-au dezbătut şi că nu în suficientă măsură s-au criticat asemenea stări de Petrila şi Lonea, ou dobîndit experienţă in organizarea
— Tovarăşe Stupu, dv. în calitatea pe care o aveţi ca
aprofundat importante probleme care frâmîntă exploata­ responsabil cu propaganda în cadrul Comitetului de partid lucruri. şi desfăşurarea invăţămintului şi s-au străduit de a ri­
rea noastră Dacă în cursul lunii ianuarie, de pildă, încă dica rolul propagandei in ansamblul muncii de partid,
se puneau unele probleme ce păreau de nerezolvat în le­ al minei Lonea, ce ne puteţi spune in legătură cu infor­ de a imprima şi in aceşt domeniu spirit creator, de cău­
marea propagandiştilor cu cele mai actuale probleme ?
gătură cu îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, astăzi, după Ing. Petre Stupu : De la bun început trebuie să arăt tări şi permanente adaptări la cerinţele vieţii.
ce aceste probleme au fost dezbătute în cadrul invâţâmîn- câ această informare este o muncă colectivă, de creare a Caracteristic pentru actualul an de învăţămint de
tului de partid, s-au găsit soluţii care să ducă la îmbună­ unei atenţii permanent sporite asupra producţiei, ca reflec­ partid — şi ceea ce pe viitor va trebui sâ fie preluat
tăţirea situaţiei. Sînt de părere ca în viitor să punem un ţie a activităţii politice a organizaţiei de partid. Ca forme Rezultatele şi dezvoltat — este elaborarea tematicilor cursurilor şi
accent şi mai mare pe însuşirea de către cursanţii de la pe care noi le întrebuinţăm în informarea operativă a pro­ cercurilor cu participarea cursanţilor, adaptarea mai
mină a problemelor economice şi să organizăm mai multe pagandiştilor privind problemele economice majore în operativă a lor pe măsură ce apar noi documente de
dezbateri pe teme practice, ca de pildă : căile de reducere funcţie de condiţiile noastre de muncă — remarc prelucra­ partid, atragerea in munca de explicare a politicii parti­
a preţului de cost, cum sînt traduse în viaţă sarcinile din rea sarcinilor de producţie şi analiza modului de realizare dului a celoi mai pregătite cadre, preocupare mai sus­
hotărhea partidului şi guvernului privind disciplina în pro­ economice — ţinută pentru informarea multilaterală a propagandişti­
ducţie şi alte asemenea teme Cred că nu ar fi râu ca la a acestor sarcini pe diferite stadii, în timp. lor, Studierea in întreg sistemul învâţămîntului de partid
In cadrul comitetului de partid au avut loc analize ale
nivelul oraşului sâ se recruteze lectori pe diferite specia­ a documentelor de o excepţională însemnătate teoretică
activităţii economice, fie la nivelul minei, fie la nivelul şi practică apărute in această perioadă, mâsurile luate
lităţi care, pe bază de grafice, sâ prezinte în faţa cursanţi­ anumitor sectoare la care au participat şi propagandiştii. pe linia perfecţionării muncii de propagandă in ansam­
lor expuneri cit mai bîne pregătite. De altfel, aceştia sînt invitaţi la fiecare instruire, la fiecare barometrul blu, au contribuit la înarmarea comuniştilor, a oamenilor
Pompiliu Ungur, secretar al Comitetului de partid al analiză. însăşi natura colectivului de la exploatarea noas­ muncii Cu cunoaşterea mai aprofundatâ a politicii parti­
tră şi de altfel cred că şi în alte părţi creează această pre­
oraşului Petrila : In îndrumarea activităţii de propagandă dului, la mobilizarea lor conştientă pentru îndeplinirea
misă. In ce sens ? In acela că propagandiştii cercurilor cu sarcinilor economice.
— care ocupă un loc tot mai important în munca de partid caracter economic sînt recrutaţi din rîndul cadrelor teh-
In etapa care urmează, este necesar — aşa cum s-a
— noi pornim de la premisa că propaganda nu este un nico-economice, tehnicieni, ingineri care, prin natura func­ preocupărilor desprins şi cu prilejul mesei rotunde — ca organele şi
scop în sine, ci ea urmăreşte pe de o parte sâ înarmeze ţiei lor participă la întreaga viaţă a minei, fiind zi de zi in organizaţiile de partid sâ acorde o deosebită atenţie în­
contact cu realităţile din producţie, ceea ce impune stră­
pe oamenii muncii cu cunoaşterea temeinică a politicii chiderii in cele mai bune condiţiuni a invăţămintului de
duinţă pentru cunoaşterea în amănunţime a mersului în­
partidului şi statului, să facă o educaţie partinică, în spiri­ tregii activităţi. Aceasta le dă posibilitatea să poată veni partid la oraşe şi in întreprinderi, ca aceasta sâ nu
tul moralei comuniste, iar pe de altă parte să mobilizeze în faţa cursanţilor cu exemple concrete, edificatoare, asu­ politice constituie un act formal, ci un prilej de aprofundare a
politicii Partidului Comunist Român, precum şi pregătirii
comuniştii, pe toţi oamenii muncii la opera de desăvîrşire pra problemelor ce se cer rezolvate. din timp a organizării propagandei în perioada de vară
Personal consider însă că avem încă multe de făcut
a construcţiei socialiste. Desigur, în cadrul muncii de pro­ şi a viitorului an de învăţămint. Asemenea evenimente
în domeniul acesta al aducerii operative a sarcinilor de
pagandă, învâţâmîntul de partid ocupă un loc important. partid la cunoştinţa propagandiştilor, a comuniştilor în de însemnătate istorică — împlinirea unui sfert de secol
El cuprinde majorftatea membrilor de partid, cît şi oameni general Problema importantă este ca acum. după noua de la eliberarea României de sub jugul fascist şi întim-
pinarea Congresului al X-leo al P.C.R. — conferă cadrul
oi muncii nemembri de partid care au cerut sâ fie înca­ formă de organizare economico-administrativâ, să păşim — Cum îşi aduce propaganda dc partid contribuţia la şi climatul pentru o puternică efervescenţă creatoare în
la adaptarea corespunzătoare a învăţâmintului de partid, întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci­
draţi în diferite forme de învăţămint. Orientarea învâţă­ nilor dc plan şi a angajamentelor ? activitatea de propagandă, de înarmare ideologică a co­
să asigurăm o mai bună informare a propagandiştilor asu­
mîntului spre problemele majore ale activităţii economice, pra problemelor la zi. pentru că din cîteva sectoare ale Andiei Colda : Aş vrea sâ arăt câ organizaţia noastră muniştilor şi a tuturor oamenilor muncii.
culturale şi sociale din cadrul oraşului este o preocupare minei, noi o sâ avem două zone (se restructurează planul de partid s-a preocupat in primul rînd ca în întrecere sâ
de seamă a comitetului de partid. de producţie, se restructurează planul de pregătiri etc.) or, se stabilească obiective mobilizatoare în ceea ce priveşte