Page 87 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 87
u i i u m u l s o c i a l i s m u l t n
URME STRĂVECHI
D E V A
ÎN VATRA ORAŞULUI CINEMA
DEVA : Pentru InciV puţini do
procedeului şlefuirii — cît fi care a formelor. Progresul e bile şi pe cuprinsul Devei ac lari (ctncmntogrAful „Patria'*) ;
fragmente de vase din lut ars, marcat dc existenţa topoarelor luate Neoliticul final e docu Beckct, seriile I şt II („Arta'*) :
ce se găsesc aproape la tot de piatră prevăzute cu orificii mentul prin cultura cerami 5IA1ERIA : Juduka, rcciiI sccnM
pasul la poalele dealului, do pentru prinderea cozii de cii picLale, denumită cultura („Mureşul") ; HUNEDOARA : A
cuzatul („Constructorul**) ; Pipei*’
vedesc cu prisosinţă prezenţa lemn, topoare ascuţite cu în Petreşli. Pe o terasă din apro („Flacftra") ; Pianele mecanice
aici a omului epocii de piatră. grijire şi prin prezenţa cîtor- pierea Mureşului, la locul Tâ- („SldcrurgLslut*') ; CALAN : Fragii
Cercetările sistematice, prin va minere din corn de cerb uUi.ş, s-au găsit' fragmente ce sălbatici („11 iunie**) ; TEMUC :
săpături, n-au putut cuprinde utilizate pentru înmănuşarea ramice din piatră fină cu ut Columna, seriile I şl IT („Mine-
rul“) ; PETROŞANT : Profesioniştii
întreaga aşezare neolitică, de uneltelor de piatră. Ceramica me de pictură, realizată în („7 Noiembrie**) ; Apoi s-a nlVscui.
oarece. in decursul anilor, pe din aşezarea Tisa II de la De culorile negru roşu şi alb. De legenda („Republica") ; LUPENI :
virful stincos al Dealului Ce va prezintă şi ea forme evo corul are un caracter geome Aventurile lui Tom Sawycr — scria
lui
Joc
India
I,
Moartea
taţii au fost ridicate, în fie luate. fiind exemplificată prin tric, dar din punctul de vede nul, scria a H-a, (,,Culturnt“) : LO-
care epocă, alte şi alte aşezări vase din pastă fină, prevâzu- re al formelor este destul de NEA : Hombre („Minerul") ; Un
întărite, fortificaţii de am tp cu picior înalt, graţios, dc evoluat Pereţii vaselor, colo dolar gaurtl („7 Noiembrie") ; A-
Conul masiv de stincâ pe susţinere Ornamentarea, con- raţi şi ei în diverse nuanţe de NfNOASA : Operaţiunea „San
care străjuiesc de veacuri zi ploare mereu crescîndâ. To stînd din figuri geometrice roşu şi roşu cărămiziu, sînt Oennaro" („Muncitoresc") ; PF-
durile cetăţii Deva, prin va tuşi. urmele cele mai vechi, inciznlo şi încrustate ru alt, ornamentaţi cu modele com TRILA : Planeta maimuţelor
rietatea şi numărul mare al pe care le păstrează in colec marchează şi ea evidentul plicate de benzi liniare, spi („Muncitoresc") ; VULCAN î BunA
ziua, contesă î („Muncitoresc") ; O-
urmelor arheologice pc care ţiile sale Muzeul judeţean, progres pe care îl face socie rale şi meandre. Vestigiilor RAŞTIE : Vcra Cruz („Patria") ;
le deţine, constituie un veri demonstrează prin amploarea talea omenească in toate do din cultura Petreşti de la De t.nana („Klacitra") ; GEOAOîU-
tabil sipet in care se pâslre.v şi diversitatea lor tipologică va — Tăulnş le urmează ur BAJ : Beckct. seriile I şl II : HA
7?i cronica nescrisă a miilor existenţa sigură a unei aşe meniile dc activitate. mele pregnante, descoperite ŢEG : O Iată eludată („Popu
lar") ; BRAD : Lustragiul („Steaua
de ani de cînd durează viaţa zări aparţinînd triburilor e Evoluţia multilaterală şl pe Dealul Cetăţii, aparţinînd roşie") ; GURABARZA : Cronica
omenească pe aceste locuri. pocii pietrei şlefuite. continuă a priceperii şi în- culturii Coţofeni, care încheie, cubanA („Minerul") ; it.l.A : Anna
Diferitele terase ale dealului Vestigiile arheologice con- deminârii omului. îmbogăţi pc Ia anul 1700 î.e.n., înde Karenlna. seriile I şl li („Lumi
şi zona înconjurătoare, pe ca stînd din fragmente cerami rea experienţei în procesul lungata epocă de dominare a na").
re e plasat oraşul contempo ce, părţi ale unor recipiente muncii, au fost cîţiva din fac pietrei în procesul de produ
de lut ars, descoperite cu o-
ran, dau In iveală, an de an, torii ce au determinat depăşi cere a uneltelor. RADIO
cuzia
lucrărilor edilitare
în
urme ale culturii materiale u cartierul Gojdu, pe strada M. rea epocii în care se utilizau (Va urma)
mane. ce alestâ. înlr-o înlăn uneltele de piatră Trecerea PROGRAMUL I : 5 0A-6.00 Pro
Kogâlniceanu, şi în alte eile-
ţuire cronologică fără hintu- va puncte, atestă o vechime spre noile epoci s-a făcut în Prof. LIVIU MARGHITAN gram muzical de dimineaţă i 6.ns
Muzeul judeţean Deva
suri, toate orinduirile sociale de citevn mii de ani. Formele etape de lungă durată, sesiza —9.30 Muzică Şl actualităţi ; 9.30
pe care le-a parcurs omenirea. şi ornamentaţia acestor ma Ateneu ; 10 00 Cfntece dc primă
vară ; 10,10 Curs de limba spa
Pantele abrupte ce subliniază teriale ceramice specifice de niola. Ciclul II, lecţia a 29-a ; 10.30
şi mai mult înălţimea dealu monstrează că ele aparţin cul culinâ Metalul Hunedoara a condueînd tot timpul la dife Radio-prlchlndel (emisiune pentru
lui. făcînd dificilă escaladarea turilor materiale din neoliti oferit o replică palidă forma rite intervale de scor. Setul copil) din grădiniţe) ; 10.40 Din
sa. au favori/.at utilizarea a cul timpuriu Criş şi Turdaş, ţiei Gloria Arad La capătul a revine dcvcncelor la scorul da folclorul muzical al popoarelor ;
it.05 Mîndrie şl clntcc ne eşti
cestui vîrf ca punct de forti faza veche Pentru aceste cul trei seturi, arâdanii au obţi J3-J1. Romanţe — ctntece şt versuri :
ficaţie şi de observare, în toa- turi sînt caracteristice aşeză După turneul Întreprins In nut victoria cu 3-0 (15-13) ; Ultimele două seturi au 11,25 Recunoaşteţi Interpreţii ? —
i» perioadele istorice (îâ-10) ; (15-4). oferit publicului momente de muzică uşoară : IL4Ş sfatul me
rile relativ restrînse ca supra fvD.G (două victorii, un med dicului. Cum sc manifestă lipsa
Mărturiile arheologice de faţă, compuse din bordeie şi egal şi o în(ringerc), echipa ★ .spectacol, de mare luptă, atît calciului In organism ; 15,00 Mu
rare dispunem — şi numărul colibe situate pe terasele din feminină de handbal, Ştiinţa In cel dc-al doilea meci al prin evoluţia scorurilor cit şi zică uşoară de Mareei lonescu
lor nu este deloc neglijabil — apropierea apelor furnizoare Petroşani a evoluat duminică cuplajului feminin s-au în- prin dirzenia. voinţa cu care şl Enrico Fanclottl ; 12,20 Cronica
atestă o fonrle timpurie locui de peşte. Economia acestor a pe teren propriu in cadrul pri tilnit echipele U.T.A. şi Cor- s-a Jucat. In ambele seturi au literară ; 12,30 Intitnlre cu melo
dia populară şl lnterprtnul pre
re de către om a vetrei ora şezări sc baza îndeosebi pe mului meci oficial din acest vinul Deva. A fost un meri condus la diferenţă de 5-G ferat ; 13,10 Avanpremieră cotldjfi
şului Deva. Urmele cele mai cultivarea cu mijloace rudi sezon. localnicele, juclnd sub cu adevărat dramatic, deosebit puncte Jucătoarele din Deva, nă ; 13 21 Solişti şl orchestre do
vechi ne conduc către înde mentare (sâpâligi de os şi orice critică, au părăsit tere de spectaculos, la reuşita că dar în final textili stele au pus m u2icâ uşoară ; 14,10 Duete din
părtata epocă a pietrei şlefu coarne de cerb) a plantelor şi nul învinse la o diferenţă de ruia au contribuit ambele c- stâpînire pe joc. Prin cîşti- operele ; 14.30 Concertul zilei :
15.05 Muzică uşoară interpretată
ite. cu aproximativ 5000 de creşterea incipientă a anima 0 goluri. A învins C.S.M. Si clupe Replica Jucătoarelor din garca seturilor cu J7-J3 şi In saxofon ; 15.1 S Ţării, InJma şi
ani înaintea erei noastre, cînd lelor domestice biu cu scorul dc 18-9. In ul Deva a fost dirză, dînd pe a 15-12,' voleibalistele dc la versul. Poezii de Radu Bourca-
colectivităţile omeneşti au în Pe vatra Devei actuale se tima parte a meciului sibien- locuri nota în joc. După pri U.T.A. au cîştigat meciul cu nu ; 15,30 Lexiconul muzical al
interpreţilor romănl. Literele T, U
ceput să părăsească treptat, poate documenta o continui ccle au făcut o adevărată de mul sel, eîşbgat de textilislc 3-1. şl V ; 16.00 Radiojurnal. Sport.
fior ireversibil, traiul în peş tate cronologică a culturilor monstraţie de handbal pentru ru 13-11, formaţia Corvinul Buletin meteorologic : 16.10 Cîn-
teri din epoca pietrei şlefuite. In care, pe merit, au fost răsplă deţine iniţiativa în setul do' N. STANCIU tece şl Jocur! : 17,00 Muzică uşoa
Exodul către văile largi, pe partea de sud-est a oraşului tite cu vii aplauze de către ră : 17,15 Pentru patrie ; 17.45
Melodii Interpretate de Luls Bon-
caic sc putea practica agricul au fost semnalate şi cercetate spectatori. fa ; 17,50 Tribuna rndio : 10 05
tura, ocupaţie apărută în e urmele unei aşezări omeneşti Muzieă populară ; 1(1.30 Gazeta
poca nouă a pietrei, a dus la aparţinînd culturii Tisa II, a C. MATEESCU radio : 19,00 O melodie pc adresa
19,20
dumneavoastră :
Sport :
* c p e Valea Mureşu- cărei arie de maximă intensi 19,10 Muzică populară mierpreiată
lor aşezări ome- tate este zona vestică a pa Reînnoiţi-vă gardero de Crisllna Speriosu. Iile nulga-
I Cetăţii, situat la triei noastre. Aceste vestigii, ru şl Benone Damian ; 1!) 50 Cln-
ţă de cîmpul fer databile pe la anii 2800 î c n„ tece lirice de Emil SXeletii ; 20.05
Cenaclu literar ; 21,05 Atenţiune,
ita in acele vre- reprezintă o etapă ulterioară, ba pentru sezonul părinţi I ; 21.25 Mîino. tn emisiu
ideal pentru o fl mai evoluată, a vieţii social- In sala sporturilor din A nile muzicale ; 21.35 De la mu
ore de piatră şle- economice pe aceste melea rad a avut loc un interesant zica uşoară la Jazz ; 22.00 Radio
* sau fragmentate, guri Uneltele din piatră pro cuplaj voleibelistie la care au jurnal. Buletin meteorol o.Ţ-
Sport : 22,20 Caravana fanteziei
i lame din silex, venind din această aşezare participat şi două echipe di de primăvară-vară Emisiune pentru tineret (reluare) :
vechile metode vădesc faţă de uneltele din Vas din lut ars datind din epoca bronzului, descoperit la vizionare B din judeţul nos 23.20 Moment poet*’
— tehnică care culturile Criş şi Turdaş. faza Deva. tru. I.amartine : 23.25 IV i
. odată cu apariţia veche, o mai mare diversifi In primul meci, echipa mas- cu noi : 0.05—5,00 Estrada n
PROCRAMUL 11
r— — ■ — >mnruiiTM reprezentativă a A.
Emil Chlriac ; 7.37
— confecfii : ră Interpretată la i
Melodii populare ; i
te (emisiune
pen
ir;., nscripţie- : Lucrări de se* ŞEFUL A DISPUS!... — ţesături ; 0.40 Muîleâ de baicr , ».iu curs
de Jlmba spaniolă.
Ciclul 1. lec
ţia o 20-a ; 0,30 Trio Hellcnlnuc
şi formaţia Los Columblonos ;
/.on în Brad — încălţăminte ; 0.45 Ctntece de Emil Le ret cu :
Muzică u soft iii ; io.n Tea
10.05
. : i e . Dai m;.i osie un aspect. care nu nc:rT Totîf' Irîţelcasăr' ficşi dovadă omul cu muncă de tru radiofonic. .Tocul ielelor. A-
n concurat rtircci la soluţia couuletul orăşenesc clc partid răspundere se parc că este de daplare radiofonică dună pi'-sn
eronată. ,.N am (ost consul a dat indicaţii clare în aceas prisos să mai vorbim. Faptele — tricotaje-galanterie ; lui Camll Pelrescu ; 1200 Avan
premieră cotidiană r 1? 16 C antor1
ita! I le, In parcurile, în scuaniri- tat Nu sînt consultat nici cînd ta direcţie. relatate au mai multă puleie de prtnz : 13,00 Folclor orăşenesc î
pc aleile şi pc slrăzi-
sc fac schimbări dc personal,
)p oraşului Brad s-au elcc- | nici cînd sc fac schimbări de Deci măsura ncfondalâ le dc convingere — articole de copii. 13.12 Suita de dansuri populare
de Sabin Drăgol : 13,30 Revista re
Pcnlru curmarea unor ase
II. de Ia cb ***m J i tual pină acum pentru in- funcţii", spune secretarul eo- gal. luată dc către şeful au menea abateri romitelul de 13.40 Muzică din opereta „Logod
ştiinţifice şl tehnice r
vistelor
tobazei de unul singur a dus
îrmiiu sc|ar ca şl buna gos
nicul din lună" de KUnnceke \
sindicatului
.uitară nr. 7 «lin I podărire a lui : plantarea milelului de partid Preşedin la arbitrariu. Dacă sc mai a- partid va trebui să-şi exercite Magazinele comerţului de stat vă stau 3 4.10 Muzlefl populară ţ 14.30 Mo
tele comitetului
cu mai multă
intransigenţă
daugâ şi faptul că la coloa
tetă gratuită. M p - | 1 a pcslc 900 de arbori orna* află din auzite pentru că na Balata unde lucrează zeci dreptul de control asupra con ment şUmtlflc : 14.35 Muzică dc
I mentali (majoritatea altoiţi), „nu ni se spune cînd sc iau la dispoziţie cu un bogat sortiment din aceste estradă ; 15,00 Ctntâ orchestra sim
trebuia să Ic rt- j a 500 do arbuşti, a mai mult i asemenea mtistiri". i.ir ingi de şoferi care sînt transpor ducerii tehnice a autobazei, fonică a Filarmonicii din Plo
rmacia nr 1. Tn- : dc 2 500 trandafiri de dlle- | nerul şef află cu totul acci taţi la locul de muncă cu au să ia măsuri care să ducă la articole. ieşti ; 16.00 Arii din opere ; 10 15
Pe teme
mcdJcate \ 16.25 Voci,
alei mo ii trimis rilc sporii. S-a pregătit tn ! dental despre decizia de des tobuzul există totuşi trei „fa respectarea strictă a princi orchestre. mclodU ; 17,00 Radio
piului muncii colective. Pe de
pita 1 n 1 uI unificai j Torc o c.ţntltattr corespunză- | facere a contractului dc mun vorizaţi de soarl£S“. Pentru aceş altă parte, comitetul sindica jurnal. Sport. Buletin meteorolo
gic ; 17,10 Ansamblul de muzică
loarc ci- maieita! tlnrUol de j tia dispecerul sel Moravei
i necesară o vi- \ că după G zile. timp in rare Ioan a emis un bilet scris de tului va trebui să sc ocupe veche „Anlmurl" al studenţilor
s'.1/ r-n. şoferul a continu.il să lucreze din Iaşi : 17,30 Muzică uşoară ;
\ zăr cu speciiicaţia „scutit’’. ! mină. aprobat de şeful auto mai mult de întărirea discipli le.05 Memoria pAminlutul r om a
Au tost băncile j pc aceeaşi maşină. Să fie oare
■ De la spital. înapoi la (ar- \ pcnlru parcuri, recipientele i v orba dr o practică ? bazei in caic sc arată că „In- nei, sâ-i pună în discuţie pe nesc (reluare) : 1C.31 Metodl! de
Olimpia Stefănescu. Jolt Keresiely.
acei lucrători care, prin atitu
Sorin
Moga şl Celu MlhAUi :
| macic. Personal nu văd ra- ; rle gunoi In jurul cărora sc : — Da — confirmă tovară cepînd cu data prezentei dinea lor. prejudiciază hunul 19.05 Clntăreţi al plaiurilor noas
(5 1)3 lflGG) autobasculantele 31-
; ţiunea trimiterii reţetei gra- = va plan'a gard viu ; au fosl | şul Aron Tod Comitetul tic 11D-2GGG (şofer Popa Petru mers al producţiei. Va fi ex tre ; 19,30 Cur.) de limba spanio
„Uinşi" toţi arborii şi ar- i
; luite de la circumscripţie la i partid n-a fosl consultat. în n.n.), 3I-IID-24M (şofer Circu clusă astfel posibilitatea luării lă. ciclul II. lecţia a 29-a ; tn :>9
buştii plantaţi anul trecut ; j principiu. asupra măsurilor Noapte bună, copil ; 13.35 Srnră
■ spital şi după aceea înapoi j s-au format echipe dc zu- i Petru n.n.) şi 31-llD-3o88 (şo măsurilor de unul singur, ar- de operă. Strnvlnskl : „Ocdlpu*
bitrariul şi favoritismul . sc
: U farmacie. Oare ştampila i gravi şi zidari. pc străzi, j luate dc conducerea autoba fer Homcea Nicolac n.n.) vor vor izbi dc atitudinea fermă rex" ; „Privighetoarea" ; ,.Ma-
vra". In pauză ţ Buletin de ştiri.
putea parca la garajul Raco-
[ respectivă n-o poale pune şi i pentru spoirea şi repararea ! zei. Mu am încercat sâ-l de va". Devin astfel şi mai evi u comuniştilor, a întregii ma Scriitor) la microfon : FAnuş N’ca-
(a(adc)or. termin indirect pe tovarăşul gu ; 22.30 Cronica literară ; 23.07
[ medicul care prescrie merii i dente consecinţele măsurilor se de lucrători. Aceasta este Muzica in lume. Emisiune de
( Cu contribuţia cetăţenilor j Oulea. mergind la dînsul a- in favoarea colectivului auto Constanţa Botez Nlţâ ; 24.00—1.00
i camenlul ? De ce e nevoie ; | au fost reparate lîntînlle a;- j luate de unul singur Aceste Laude pentru 28 instrumente de
i de acest intermediar care \ lezicnc. aparatele şi dispo- ; tunri eind alcătuiam planul dc „excepţii* deschid, de lapt. ca bazei Brad care se străduieşte coarde de Aurel Stroe ; ..Soarele
muncă al comitetului. Trebuie
: răpeşte din timpul cclâţea- ; zilivelc dc joacă pentru <:o- \ să ne axăm activitatea spre lea spre indisciplină. Cit de-, să-şi îndeplinească în mod e- apelor" de Plerre Boulez ; ,,Con-
dc
trapuncte"
stockhausen :
spre obiectivitatea, intransi
xcmplar sarcinile dc trans
i nului ? : pil. sprijinirea problemelor dc genţa. excluderea arbitrariu- „Cercuri" de Luciano Bcrio şl
î A. D. Î producţie şi consultarea c mai lui. despre munca colectivă, port E.E. Cummlngs.
mult deeit necesară Intenţia atribuie de cnre trebuie dea
„Orice oră din timpul pier părţit al lui Bartoş Are şt el întreprinderea de explorări miniere Hunedoara
dut în tinereţe este o pricină „Sublimii leneşi n meserie, e croitor. Dar i sc
de nemulţumire pentru viilor", parc înjositor să o exercite. O
obişnuia să spună un mare practică doar cînd îl împinge
om care, la 2*1 de ani. dobîn- nevoia de bani, şi alunei clan In ultimii ani s-a pus un mare accent pe valori
di-se gradul dc general. Dar destin, In domiciliu. De altfel, ficarea minereului de fier. Sarcina de a depista şi
pentru a ilustra însemnătatea -paraziţi ai pro din acest motiv, pentru eva pune în valoare noi rezerve de minereuri, cade în
preţuirii anilor tinereţii, nu e ziune fiscală, Ilada a fost tri seama sondorilor de la întreprinderea de explorări 10.30 Pentru specialişti. Consultaţii
necesar să se apeleze Ia e- mis în judecată. Nu se dă nici miniere pentru medici. Parazltologia
xemplcle oferite dc istorie. el în lături de la obiceiul pa Muncind^ cu hărnicie şi entuziasm, dotaţi cu uti (reluare) ;
Suficientă este o privire in jur razitului. . profită de slăbiciu laje de un înalt nivel tehnic, sondorii înu cu asalt J1.00 Pentru elevi. Consultaţii la fi
zică (cl. a IX-a) ;
pentru a descoperi la fiecare priilor părinţi nea părinţilor, al căror unic adîncimile. Nu există teren sau obstacol pe care să 11.30 Limba rusă. Lee!la a S4-a (re
pas nenumărate pilde de ti copil este, şi i „tapează", sis nu-l cucerească aceşti oameni harnici ce sî-au făcut luare) ;
neri carc-şi drămuiesc cu gri tematic de bani. Mai nou, nu-i din meseria lor o pasiune de descoperitori de mine 12.00 Limba spaniolă. Lcctla a 56-a;
17.30 Telex T.v. ;
reuri. Meseria de sondor e deosebit de frumoasă si-ţi
jă timpul pentru a acumula mai prieşte atmosfera Hune oferă multe satisfacţii. Trebuie însă să-ţi placă. Nu 17.35 Tribuna economică : Obiecti
neîncetat cunoştinţe care-i si ■juiesc străzile pindind cu răb tiv" (căci drept sportiv se dă) doarei şi evadează. , la Deva mai iubind o poţi trece peste unele greutăţi pe care. ve dtn întrecere ;
tuează, pc merit, în rindu] ce dare clipa cînd vor găsi nai şi pleacă la... antrenament, Volubil, cu tupeu, deghizat şi desigur uneori le înlîlneşti 18,03 Limba spaniolă. Lcc|ia a 3G-n
(reluare) ;
lor stimaţi şi cinstiţi pentru vul gala să le ţină „rentabi deşi nu c, nici nu poale fi pre îmbrăcat in maniere alese, cu 4 I9AN VREJA este unul dinlre harnicii sondori 18.30 NuntA-ii Maramureş — emisi
lot ccca ce dăruiesc semeni lă" compania la o cafea, la zent in nici o competiţie _ şi dezinvoltură, el se lasă „ad sefî de la secţia de explorări Poiana Rusca. Lucrează une pentru tineret — intervi-
lor lor, societăţii. Socotit, pe „un pahar de vorbă". Cine sînt bate mingea de unul singur în mirat" de cei din anturaj, în această meserie de la vîrsta de 17 ani. A venit /tune ;
drept cuvînt. mîndria ţării, ti ei ? Trăsăturile comune — se sala de sport (Dc ce i s-o fi provocîndu-i să-şi dezlege bâ- aici ca muncitor necalificat. A făcut însă cursurile 19.00 Telejurnalul Uc scară. Buleti
nul meteorologic. Puhlicltale ;
neretului nostru i se încredin cunosc. Particularităţi ? Au şi îngăduind ?). Alteori, c „înda- ierilc pungii. de calificare, a continuat să înveţe şi acum c sondor 19.30 Cintă o formaţie instrumen
ţează misiuni de mare răspun din acestea. Barioş Ştefan din loriLcn". Sc oferă să facă cum Cine oare nu-i cunoaşte în şef Realizează lunar un cîştig mediu de 2 100 lei tală condusă dc Tiulor Pana ;
dere, la Împlinirea cărora îm Hunedoara are 32 de ani. Pî- părături pentru mama sa. Cu Hunedoara, pc cei trei : Bar Un alf explorator de nădejde este IOAN POPFS- 10.50 Desene animale ;
20.00 Film anistic : „Studiu despre
pleteşte armonios atributele nâ la această vîrstâ n-a fost aceste ocazii însă maî „ciupeş toş. Zâvoianu, Ilada? Ii reu CU care lucrează ca podar pe şantierul ck foraj de femei- — producţie a stu-
virstei : entuziasmul, dăruirea, angajat niciunde. Credincios te" nişte bani. Nobil ajutor. neşte o trăsătură comună: pa la Ghelar. Ii place mult această meserie. Şi el reali diourilur din R.P. Ungară ;
energia clocotitoare, pricepe „crezului” său care sună aşa : Mai marc sila să vezi un voi razitismul, trîndâvia. îşi risi zează un cîştig mediu lunar de l 300 lei 21.30 Reflector ;
21,45 Mult e dul«e şl frumoasă —
rea. Pc şantierele de con „munca nu-i pentru oameni, nic tirîndu-şi parazitar si inu pesc zilele şi nopţile lâ- Asemeni lor sînt mulţi la întreprinderea de ex emisiune de limba români :
strucţii, în marile uzine, pe ci pentru maşini", Bartoş Şte til zilele pc la colţuri de stra cind... nimic, despuiaţi de plorări miniere Hunedoara. Şi dacă doriţi puteţi fi şî 22.10 Tctcglnb — emisiune dc că
ogoarele întinse ale ţârii, tine fan trăieşte ca un trintor pe dă ! ginduri şi dc simţăminte, de dumneavoastră Vă oferă această posibilitate între lătorii geografice ;
rii muncesc cu pasiune alături spinarea părinţilor şi fraţilor Un alt exemplu asemănător, demnitate şi dc omenie. prinderea noastră de explorări miniere cu sediul în 22.30 ('ronlea muzicală de Silviu
GavrlIA ;
de cei vîrstnici, punînd cu nă săi (la GG de ani tatăl lui de aceeaşi uriiâ speţă, este înlr-o zi, râcî va veni şi municipiul Deva. strada Minerului, nr. 2, telefon 22,15 Telejurnalul dc noapte.
dejde umărul lor puternic la continuă să lucreze ca parclic- Xâvoianu Ioan, tehnician Are ziua aceea, vor înţelege că 2077. carp angajează :
edificarea patriei noastre so lar la 1 C.S Hunedoara). Obiş deci o calificare Dină la 1 singuri s-au jefuit de tot ceea PENTRU SECŢIA VALEA JIULUI, CU SEDIUL Vremea
cialiste. nuit al cofetăriilor, cafenele ianuarie J0G7 a fost maistru ce i-ar fi putut aşeza alături IN LU PEN I:
lor, Bartoş rămîne — pcnlru
Bunul renume al acestora ia întreprinderea de gospodă de ceilalţi oameni cinstiţi. A . — MUNCITORI CALIFÎCAŢI IN MESERIILE
este însă, uneori, întinat dc el, evident, — un om... cin rie comunală şi Joeativâ Hu cum nu sînt decît pete murda DE SONDORI ŞEFI, SONDORI SI PODARI : PENTRU 24 ORE
unii tineri cu o optică defor stit Nu fură, cc-i drept. „Ciu nedoara. De alunei stă, vege re pe o luminoasă efigie, aceea -- MUNCITORI NECALIFICATI CU POSIBILI
Vreme srliimbilloare, cu cerul
mată, cu apucături dezonoran peşte". De la umil o cafea, tează Spoliator neruşinat, lip a tinerilor, a celor mulţi, TĂŢI DE CALIFICARE ÎN MESERIILE DE SON temporar nnros. Izolat va ploua.
te, săraci sufleteşte, in totală de la altul un coniac „mic", sit de scrupule, trăieşte din demni, seloşi de mari înfăptu DORI SÎ MOTORIŞTI. Vin tul va sufla slab. plnă Ia
opoziţie cu nobilele nâzuinţi de la mama şi fraţii săi... pensia bătrinei sale mame iri. Poate..* poale ii va ajuta PENTRU SECŢIA POIANA RUSCA CU SE I potrivit din uord-vest. Tempera
şi înfăptuiri ale celor mulţi. banii Un vechi proverb scoţian Orice încercare dc a-l deter pe aceşti leneşi „sublimi" ju DIUL IN TELIUC : tura maximă va fi cuprinsă Intre
12 şl 15 grade, iar era
minimă
Ei au ridicat trîndâvia la glâsuicştc că „leneşul este mina să muncească s-a izbit decata aspră şi dură a opiniei — MUNCITORI CALIFICAŢI IN MESERIILE intre 3 şl 5 crade.
rang dc virtute, fluturind-o fratele cerşetorului’'. Bartoş de zidul zgrunţuros şi murdar publice care în mod cert nu-i DE SONDORI ŞT PODART : Dimineaţa, Izolat, ceaţă.
— MUNCITORI NECALIFICATI CU rOSTRTLI-
ca pe un stindard mînjit prin Ştefan, alintat Pista, nu-l dez al nepăsării şi trindâviei sale. acceptă Această neacceptare. TATT DE CALIFICARE IN MESEHHLE DE SON
cafenele şi pe la colţuri dc minte. Îşi adapă şi întreţine Şi nu numai atît. Parcă spre acest dezacord sc cere a fi mai DORI $T PODARI
stradă. Risipitori nesăbuiţi lenea din bunăvoinţa, genero a-şî rotunji, n-şi adinei infa făţiş, rostit răspicat pentru ÎNTREPRINDEREA ASIGURA ; PENTRU URMĂTOARELE
ai propriei lor vieţi. îşi lîrăsc zitatea şi — dară vreţi — nai mia. încearcă să atragă in că oameni de soiul acestora nu — SALARIU IN ACORD CU PREMII :
zilele cele mai frumoase în vitatea altora. Cite o dată sim cercul său şi pc alţii, mai ti nu numai obrazul îngroşat ci — SPOR DE ŞANTIER PENTRU NELOCALNICI; 2 ZILE
tovărăşia morbidă şi urîlâ a te nevoia unei îndeletniciri, neri. Scopul nu este altul de- si urechile astupate, fiind surzi — CAZARE:
Vreme iu uşoară ameliorare. ;u
lenei şi necinstei care-i face sau poate îl mistuie ruşinea — rit acela dc a le smulge hani la semnalele omeniei şi bunu — IN VALEA JIULUI TRANSPORTUL GRATUIT rerul variabil. Vimul va suda slab
odioşi şi dispreţuiţi. utila cît i-o mai L rămas — cu care să-şi „hrănească" hul- lui simţ DF. LA LOCUL DE CAZARE LA LOCUL DE MUN plnă ta potrivit din vest. Izolat
Dimineaţa, în miezul zilei, faţă de cei ce sc împiedică de pnva-i lene. D. BALEANU CA. vor rădea averse de ploaie. Tem
noaptea tîrziu — veşnic el pe străzi ia diverse ore A- Şi încă unul t Ion Unda. CORNEL IŞTOC peraturi staţionară In început, a
poi in creştere.
proaspăt raşi şi gătiţi — ei strâ- tunei, îşi ia sacoşe oe „spor Prieten bun, aproape nedes maior de miliţie